Pompierii acționează la acest moment pentru ventilarea apartamentului, întrucât există degajări dense de fum, incendiul a fost lichidat”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, sergent major Andreea Ștefan.
UPDATE 3 – Pagubele înregistrate în urma exploziei de duminică dimineața într-un apartament de pe strada Iazului din Sibiu sunt foarte mari.
În urma exploziei urmată de incendiu, produsă la un apartament situat la parterul unui imobil, apartamentul a fost distrus în totalitate, precum și bunurile din interiorul acestuia.
De asemenea, au fost afectate de explozie și de degajările mari de fum alte 15 apartamente, precum și 5 autovehicule parcate.
„Dintre persoanele evacuate din imobil patru au suferit atacuri de panică, însă nu au necesitat transportul la spital.
Două victime, un bărbat de 46 de ani și o femeie de 51 de ani, au fost găsite decedate în interiorul apartamentului unde a avut loc explozia.
Incendiul a fost cauzat de o explozie în urma acumulării de gaze”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, sergent major Andreea Ștefan.
Poliția a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, respectiv distrugere din culpă.
„Polițiștii Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Sibiu au deschis un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere din culpă, respectiv ucidere din culpă, urmând ca, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, să fie stabilite toate circumstanțele exacte în care s-a produs acest incident”, a declarat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
UPDATE 2 – „În interiorul apartamentului nu au mai fost identificate victime, la acest moment pompierii lucrează pentru îndepărtarea efectelor negative.
De asemenea se efectuează cercetări cu privire la posibila cauză a exploziei urmată de incendiu”, transmite ISU Sibiu.
UPDATE – Două persoane au fost găsite decedate în apartamentul unde s-a produs explozia de duminică dimineața.
Două persoane și-au pierdut viața în urma exploziei urmată de incendiu în apartamentul de pe strada Iazului din Sibiu.
„Pompierii au reușit pătrunderea în apartament. Până la acest moment au fost găsite două victime decedate.
În continuare se desfășoară operațiuni de căutare-salvare în interiorul apartamentului.
„Pompierii acționează la acest moment pentru ventilarea apartamentului, întrucât există degajări dense de fum, incendiul a fost lichidat”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, Andreea Ștefan.
ȘTIREA INIȚIALĂ – Zeci de persoane au fost evacuate dintr-un bloc de pe strada Iazului din Sibiu în urma unei explozii într-un apartament.
Salvatorii intervin cu două autospeciale de stingere, o autoscară, autospeciala pentru transport victime multiple și două echipaje SMURD dintre care unul cu medic.
La acest moment se încearcă pătrunderea în apartamentul unde a avut loc explozia, întrucât sunt degajări dense de fum”. a declarat sergent major Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
IPJ Sibiu anunță că traficul rutier a fost oprit pe strada Iazului.
„Strada Iazului din municipiul Sibiu este blocată pe tronsonul cuprins între străzile Ludoș și Valea Aurie, din cauza intervenției pentru stingerea unui incendiu”, a precizat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
De multe ori preoții sunt întrebați de credincioși: ”Părinte, ce rugăciune să citesc pentru cutare problemă?” Întrebarea, însă, nu este pusă bine deloc. De ce? Pentru că problema fundamentală nu este „ce” rugăciune citești, ci „cum” te rogi.
Degeaba citim rugăciuni multe, dacă nu reușim să citim „cum trebuie”. Adică, rugăciunea trebuie spusă nu după cantitatea cuvintelor sau numărul paginilor, ci din adâncul inimii. Chiar Mântuitorul spune: „Iar când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca păgânii, că ei cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultați” (Matei 6, 7). Pentru că nu contează atât de mult „ce” rugăciune spunem, ci contează „cum” o rostim.
La acest fapt se referea și filosoful Constantin Noica atunci când a făcut diferență fundamentală între „a spune” și „a rosti”. Rostirea este vorbirea cu rost, pe când vorbirea fără rost duce la vorbărie. De aceea, mai corect, o rugăciune se rostește, nu se vorbește.
Să nu uităm că în trecut creștinii erau analfabeți, iar cărțile erau un lux. Și totuși se rugau. Pentru că știau „cum” să se roage, cu cuvintele lor, fără să le spună cineva „ce” anume.
Apostolii erau pescari simpli. Ei erau atenți, ca toți ceilalți pescari, la „ce” pescuiesc. Odată au pescuit toată noaptea, dar n-au prins nimic. Cum să se întoarcă la casele lor, dacă nu aveau cu „ce”?
Atunci Mântuitorul le sare în ajutor și le spune „cum” să pescuiască: Depărtați corabia voastră și aruncați „mai la adânc” mrejele voastre! Rezultatul a fost o pescuire minunată, iar corăbiile lor s-au umplut așa de mult, de erau gata să se scufunde.
Așa Și-a arătat Hristos puterea Sa. Iar Apostolii au devenit pescari de oameni.
Pentru aceasta, ei au lăsat tot „ce” era în jurul lor, învățând „cum” să pescuiască, „mai la adânc”, sufletele oamenilor. Gândind la întrebarea: „Ce” rost are viața, dacă nu știi „cum” să dobândești veșnicia ei?
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 47km V de Focsani, 62km N de Buzau, 65km E de Sfantu-Gheorghe, 75km E de Brasov, 92km NE de Ploiesti.
De la începutul lunii septembrie, în România, au avut loc 21 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,2 pe Richter, din care 15 în judeţele Vrancea şi Buzău, zona seismică Vrancea, două în judeţul Buzău, zona Munteniei, şi câte unul în judeţele Gorj şi Braşov, respectiv zonele Oltenia şi Transilvania.
Ce fericiţi eram pe când nu ştiam ce fericiţi eram! Desigur, acum, în timp de, dar mai ales după „război”, mulţi viteji se arată – zice o vorbă românească. Vom trăi – Doamne ajută! – şi vom vedea. Un lucru este cert: ceva e putred în Danemarca, vorba lui Hamlet. Nu vreau să intrăm în teoriile conspiraţiei fără informaţii de primă mână, dar nici să înghiţim din nou gulgute otrăvite tip „liliacul virusat de chinezi a fost mâncat”, că poporul român nu-i prost. E doar fraier, dar asta este altă poveste.
Pin urmare, din perspectiva unui nas de jurnalist, suntem în plin război împotriva ordinii democrate de sorginte creştină a unei Europe tradiţionaliste greu de destructurat din temeliile ei. În loc de o asociere a unor state naţionale care să contribuie împreună la prosperitatea unui continent creştin, Uniunea Europeană s-a prins în hăţişul birocratic propriu, necesar susţinerii unei structuri politice împotriva firii.
Deci o fundătură. Şi oridecâte ori omenirea a intrat într-o fundătură, a fost nevoie de un cataclism care să o demoleze din temelii şi să permită o nouă construcţie socială. Vezi fundătura marilor imperii, care au trebuit destructurate prin primul război mondial, vezi nuca tare a statelor naţionale creştine, care au trebuit destructurate prin al doilea război mondial, altfel experimentul comunist n-ar fi putut fi băgat pe gâtul Europei.
Acum impasul e dublu. Un al treilea război mondial ar duce la distrugerea planetei însăşi, având în vedere puterea armamentului cumulat, aşa că nu-i de riscat. Iar ca să te războieşti doar cu oamenii, e nevoie de o reţetă de succes, precum lagărele de exterminare în masă. Nimic nou sub soare. Azi barăcile sunt marile oraşe, iar zyklon B a devenit vaccinul!
Dar – spunea părintele Iustin despre vremurile de grea încercare care vor veni şi cărora românii numai uniţi în omenia lor străbună şi întorşi la Hristos vor face faţă – „atunci nu se vor mai atinge de trupurile voastre, cum au făcut cu noi în puşcăriile comuniste, ci de sufletele voastre!” Ceea ce se şi întâmplă. Române, creştine, nici ura Mariei Tereza, prin tunurile lui Bukow care au dărâmat biserici şi mânăstiri în toată Transilvania, nici torţionarii diabolici de la Aiud, Piteşti şi de aiurea, nimeni n-a reuşit în 2 000 de ani de creştinism să-ţi facă ce ţi-a făcut un virus: să te oprească de la Sfânta Împărtăşanie cu Hristos, Mântuitorul tău. Ai grijă mare, să nu ţi se întâmple şi a doua oară, că iar ni se pregăteşte „ceva”.
„Atunci nu va mai fi nevoie de puşcării, căci omenirea întreagă va fi o mare puşcărie” – a mai spus părintele Iustin. Şi iată-ne ajunşi la altă perspectivă din care pot fi privite lucrurile: „Dumnezeu a dat drumul la îngerul morţii pe pământ, pentru păcatele noastre grele.” A spus-o cândva părintele Ghelasie, un alt păstor sfinţit al turmei româneşti. Căci sub picioarele noastre este îngropată o ţară! 30 de milioane de avorturi.
Am dat cu pietre în biserici, am batjocorit patria străbună, am lăcomit, ne-am destrăbălat, am viclenit şi am lenevit peste măsură. Acum avem de ales între soarta cetăţii Ninive, sau cea a Sodomei. Acum avem de ales între chilie sau celulă. Dacă românul va sta baricadat pe provizii ca hărciogul şi va cere tancuri pe străzi, va avea parte de un viitor cu zăbrele. Dacă însă va avea înţelepciunea să şteargă praful de pe Sfânta Scriptură şi de pe omenia strămoşească, să întindă o mână de ajutor unui vecin şi să zică o rugăciune, ar putea să răzbească. Vedem acum ce fericiţi eram pe când nu ştiam ce fericiţi eram!
FC Hermannstadt joacă, miercuri, 27 septembrie, de la ora 18.30, pe teren propriu, cu Sepsi Sfântu Gheorghe.
Oficialii grupării sibiene au anunțat că au fost puse în vânzare tichetele pentru această partidă pe site-ul bilete.ro.
Fanii formației FC Hermannstadt care doresc un bilet la Tribuna I trebuie să plătească 50 de lei, la Tribuna II un tichet costă 40 de lei iar la Family Zone un bilet pentru adulți este 40 de lei, respectiv 20 de lei pentru copii.
În sfârșit, la Peluza Nord, costul unui bilet este de 20 de lei.
Răspunzând unei solicitări a APA, Ministerul de Externe austriac a transmis că România a cerut mai mult timp pentru decizia sa cu privire la detaşarea voluntară a doi ofiţeri ai armatei austriece la cartierul general al NATO, mai precis o prelungire a termenului până la mijlocul lui octombrie.
Detaşarea voluntară trebuie aprobată de toate cele 31 de state aliate.
Muzeul ASTRA găzduiește evenimentul „Animă ASTRA” în perioada 22-27 septembrie, cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului.
Acest program este dedicat comunicării patrimoniului arheologic, având ca temă „CASTRA BARBARORUM” (taberele barbarilor). Evenimentul propune, în cadrul Muzeului în aer Liber din Dumbrava Sibiului, un spațiu expozițional animat de persoane costumate în stilul vestimentației din antichitate, având scopul de a reconstitui meșteșuguri și aspecte ale vieții cotidiene din perioada antică.
În zona sectorului de Prelucrarea Metalelor, în proximitatea Etno Tehno Parc, vor avea loc activități demonstrative și interactive. Acestea se vor desfășura sub forma atelierelor de reconstituiri istorice și experimente arheologice, unde vor fi prezentate practici constructive antice și vor fi confecționate obiecte casnice din lemn și lut, vestimentație din țesături textile, încălțăminte și accesorii din piele, fidele descoperirilor din siturile arheologice.
Printre atelierele propuse se numără:
Atelierul de prelucrarea firelor textile, cu reconstituirea tehnicilor de țesut folosite în antichitate, cum ar fi țesutul la războiul vertical și țesutul la plăcuțe de lemn/os.
Atelierul de olărit, unde participanții vor modela manual vase și obiecte casnice de lut din antichitate, având ocazia să descopere și reconstituie un cuptor de ardere a vaselor de lut.
Atelierul de pielărie antică, unde se va reconstitui procesul de prelucrare a pielilor de animale și se vor confecționa articole de îmbrăcăminte și încălțăminte utilizate în antichitate.
Atelierul meșteșugăresc de lemnărit, în cadrul căruia se va realiza prelucrarea lemnului cu ajutorul uneltelor manuale și al unor instalații acționate de om, precum strungul și scaunul de cuțitoit.
Toate aceste ateliere vor fi disponibile zilnic în perioada menționată, între orele 11:00-17:00. Proiectul cultural Animă ASTRA beneficiază de cofinanțare din partea Primăriei Municipiului Sibiu prin Agenda Culturală 2023, susținând astfel programele dedicate valorificării patrimoniului comunităților și a meșteșugurilor tradiționale.
La poalele Munților Făgăraș, într-un cadru idilic, e „Bere, nu poveste”. Ei bine, cu toate că acesta este sloganul Berii Augusta, „personajul” nostru principal din această ediție, noi vă vom spune, în cadrul campaniei „Produs în Sibiu”, o poveste cu origini în anul 2014 și începută, propriu-zis, fix când a debutat și pandemia de coronavirus.
Costin Bădilă este cel care stă în spatele brandului Augusta. Este din Avrig, „un oraș minunat, la poalele Făgărașilor”, după cum însuși mărturisește, și se consideră „destul de norocos să fi reușit să realizez acest proiect, la care m-am gândit de prin 2014”.
Până în acel an, activitatea sa s-a centrat pe agricultură. A fost manager de complex zootehnic, în domeniul porcinelor, iar între 2013 – 2016 a ocupat și funcția de vicepreședinte al Patronatului Crescătorilor de Porci din România. „În acestă calitate, dar și ca simplu cetățean, am vizitat multe țări cu tradiție în fabricarea berii în Europa – Belgia, Germania, Austria, Italia. Și acolo am văzut că oamenii se identifică foarte frumos și ușor cu berăria locală. Berile care mi-au arătat ce înseamnă, de fapt, o bere, le-am băut în Belgia. Am început să îmi dau seama că berea e mult mai mult decât ceea ce primeam noi ca și consumatori români. În 2018 am început efectiv proiectul, de la stadiul de câmp. Fabrica de bere este construită pe un teren ce a aparținut dintotdeauna familiei mele. La intrarea pe Valea Avrigului pe partea stângă, e un teren pe care l-am folosit pentru autoconsum, când am fost copil se cultivau cartofi. Simțeam că terenul e destinat unui viitor mai complex”, povestește Costin Bădilă.Astfel, a vrut să își demonstreze lui, înainte de toate, că „se poate și în România”.”Dintr-un orogliu, din dorința de a demonstra mie în primul rând, dar și celor din jur că se poate și la noi!”, mai spune Costin.
11 ianuarie 2019
După multe documentații și acte, 11 ianuarie 2019 a fost ziua în care a început efectiv ridicarea fabricii. Prima bere a fost produsă în octombrie 2020 și a vândut-o în 19 decembrie 2020. „Pentru că fabrica a fost finalizată în momentul în care a debutat pandemia – un lucru care pe mine m-a făcut să înțeleg că e bine să fim poate mai mult ancorați cu picioarele pe pământ -, în 2020, când trebuia să încep, de fapt n-am început. Exact când a venit pandemia am terminat fabrica. Am făcut tot felul de teste, experimente, în perioada în care a fost pandemia și ne-a blocat”, susține Costin.
Inspirație din Belgia
Numele berii sale pune în evidență cuvântul „gust”, iar „a”-ul de la final amintește de orașul său natal, Avrig.
În prezent, Costin are două sortimente de bere: bere blondă, pe care o deține tot timpul, și Augusta Red, o bere roșcată, inspirată de acele beri pe care le-a băut în Belgia. „Mai am în minte o imagine poetică, de când beam o bere Red într-o piațetă și cum s-a oglindit soarele în ea…”, spune Costin.
Echipamentele din fabrică sunt moderne, 100% automatizate, dar Costin are un secret când vine vorba de prepararea berii. Pe lângă ingredientele postate și pe etichetă, mai are unul secret: răbdarea. „Pun lucrurile împreună și le las să își urmeze cursul firesc. Am răbdarea ca berea să se facă, nu să o fac”, consideră berarul.
„Mi-am propus să fiu în casele oamenilor„
Cei curioși pot vizita fabrica de bere de la Avrig, pot avea parte de tururi ghidate și mici degustări. Un serviciu inedit pe care îl oferă Berea Augusta este livrarea la domiciliul clientului. „Aș crede mult prea multe despre mine dacă m-aș pune acolo pe Valea Avrigului, oricât de frumos ar fi, și aș sta cu mâinile în sân. Eu nu sunt prezent în marile lanțuri de desfacere. Nefiind prezent pe rafturi, mi-am propus să fiu în casele oamenilor și să nu le dau niciun alibi: E bună Augusta, dar nu am găsit, nu am avut timp să cumpăr. Nu trebuie să îți faci timp să te duci să cumperi, ci doar să scrii un mesaj pe WhatsApp. Cam minim 12 sticle, transport gratuit în Sibiu, Șelimbăr, Cisnădie, localitățile din jur”, povestește Costin.
Comenzile plasate dimineața pot fi onorate cel mai târziu în 24 de ore. Cele plasate după-amiază vor fi livrate în 36 de ore. „Mă simt mândru pentru ce am făcut. Mai e mult de muncit până unde îmi doresc să ajung! Cel mai mândru m-am simțit când am mers pe dealurile de la Săcădate. E o panoramă extraordinară a Țării Oltului și se vede fabrica, undeva, înainte de creasta Făgărașilor și am zis: Am făcut ceva și am modificat panorama”, adaugă berarul.
Berea Augusta se găsește în hotelurile terasele și restaurantele din zona istorică a Sibiului, în magazinele Transagape, la „Mangalița de la Racovița” de pe strada Turnului nr. 19 din Sibiu, dar și la Corner Shop Non Stop de pe strada Oituz. Fabrica are și site, dar și pagină de Facebook. Următorul eveniment la care Costin va duce Berea Augusta este OktoberFest din 23 septembrie, organizat până în 1 octombrie la Brambura Park din Avrig.
A ajuns în Redacția Sibiu 100 % a doua zi, de dimineață, la doar câteva ceasuri după ce s-a întors de la cursa Ironman Reggio Emilia (Italia). Mereu cu zâmbetul la purtător, volubilă cât să îți pice bine fiecare conversație, cu o excesivă modestie în tot ceea ce reușește să facă, Lăcrămioara e genul de om pe care îl dai exemplu, cu o naturalețe debordantă, copiilor tăi sau oricui altcuiva.
Ea a reușit! În fond, ne spune Kiki-Lăcrămioara, performanța e doar o chestiune de alegere. Și o provocare. Conjugată, pentru fiecare dintre noi, la persoana a doua singular: ”Și tu poți reuși! Nici pentru tine nu e târziu să începi să fii eroul propriilor tale vise!”
Tocmai s-a întors de la cursa Ironman Reggio Emilia (Italia), unde a înotat 3, 8 km, a parcurs 180 km pe bicicletă și a alergat maratonul de 42, 2 km. Toate acestea, într-o singură zi, în 12 ore și 36 minute, într-o competiție în care s-au înscris peste 2100 de sportivi, dintre care doar 240 femei și 12 competitori români.
Dacă în urmă cu doi ani Kiki Teodorescu, așa după cum ne mărturisește, nu știa nici măcar ”să plutească pe apă”, acum a concurat alături de cei mai ambițioși înotători ai lumii și a scos un timp excepțional! După care a pedalat aproape 200 kilometri și a continuat, cu o voință de nestăvilit, maratonul. Plecată dintr-un oraș care nu are măcar un bazin cu o pistă de înot mai mare de 25 m, fără un traseu prelungit pentru bicicletă sau alergat cale de câțiva zeci de kilometri, sportiva sibiană ne-a demonstrat, încă odată, că atunci când îți stabilești un țel, nimic și niciodată nu te poate opri din alergarea ta spre îndeplinirea visului.
Începuturi. Pasiune, perseverență, performanță
”Când ai o pasiune, este mai puțin important cum și cine te-a inspirat, ziua și orașul în care ai început, vârsta fizică sau biologică. Rămâne pasiunea ca o frumoasă iubire și lupta de zi cu zi pentru a o hrăni”, mărturisește Lăcrămioara. ”Alerg cu aceeași plăcere ca la început și nu am de gând să mă opresc. Alerg cu prietenii, cu clubul, cu alți competitori, pentru fapte bune și pentru sufletul meu. Am căzut, am râs, am zburat, am terminat toate cursele cu mâinile sus și nu am abandonat niciodată. După ce am cunoscut alergarea pe asfalt, pe trail, pe munți, cursele oco challenge și ultra, am descoperit minunatul triathlon, un sport complet, provocator, total. În tot acest timp, am inspirat femeile din Sibiu întru mișcare, competiție și afirmare”.
Aceasta este Lăcrămioara Teodorescu! Femeie, mamă, educatoare, sportiva care s-a luat la întrecere săptămâna trecută cu cei mai puternici bărbați din lume, pentru a fi alături de cei mai mici și neajutorați. Pentru că de această dată, participarea la Ironman a avut drept cauză salvarea copilașilor, ca fiecare inimioară să se antreneze să bată. Un proiect al Fundației Polisano și o cursă care a fost posibilă cu sprijinul Super Mama și BallanSportswear.
Se întâmpla cu 10 ani în urmă. Nici nu s-ar fi gândit, pe atunci, că poate face sport de performanță și, cu atât mai puțin, că va ajunge să se poziționeze în marile competiții de gen ale lumii. La 35 de ani, ducându-l pe Alex, fiul său, la antrenamentele de atletism, pentru a-și umple timpii de așteptare, și-a zis să încerce și ea să alerge. De aici a început povestea. O poveste de viață, voință și performanță. ”În copilărie făcusem 11 ani de balet, mai mergeam la aerobic, eram destul de activă, dar a urmat o perioadă de aproximativ 15 ani, când nu am mai practicat niciun sport”, ne spune Lăcrămioara.
A început alergarea alternant, cu mersul, până a reușit să alerge 15 minute fără opriri. După care a continuat să alerge pe distanțe mai lungi. În 2012, după numai cinci luni de antrenamente ușoare prin parc, participă la prima cursă de anduranță, maratonul montan Piatra Craiului, cea mai renumită competiție și prima de acest gen care se organizase în țara noastră. 42 km, cu 2200 m diferență de nivel. Parcurși în 8 ore și jumătate!
Urmează Maratonul Internațional de la Sibiu (cu 11 participări, din cele 12 ediții), Athens Authentic Marathon (2 participări), Bucharest Internațional Marathon (2 participări), European Masters Cros, Feclaz, Franța (1 participare), Pro Park Adventure (alergare, bicicletă, cățărare, orientare, caiac, probe speciale, total aproximativ 260 km, 2 participări), Ultra Trail Făgăraș (1 participare), maratonul Cindrel în alergare (5 participări), Maraton 7500 (1 participare), Maratonul Roșia Montană (2 participări), Gorun Trail (3 participări), Maratonul Dacilor (3 participări), Ironman Danemarca (1 participare) și, acum, Ironman Italia.
”Limitele sunt doar în mintea noastră. Noi ni le punem”
”În 2015 am fost la București și am văzut un club de alergare, continuă Kiki. Sibiul nu avea la acea vreme un club de acest gen. În România, în general, nu prea existau cluburi de alergare. Nu știam pe atunci ce e acela triathlon. Când ne-am întors, ne-am gândit să facem și noi un grup de alergare la Sibiu. Ne ziceam alergătorii liberi pe atunci. Ne adunam câțiva prieteni și alergam, până la Rășinari, până la Păltiniș. Și la sfârșit, aveam șapte alergători, cu câte șapte premii. Făceam câte o tombolă între noi. Apoi a venit Dani Troancă cu ideea Clubului Comunitar Sibiu, care e admirabil și fenomenal. După care a apărut alergarea montană. Apoi bicicleta, duathlonul. Desigur, a venit și alergarea de noapte. Și dintr-o discuție cu Dani (Troancă), a apărut triathlonul. La momentul acela se organiza triathlon doar la Mamaia și Oradea. Și acum, Sibiul este printre primele trei orașe din România care organizează curse de triathlon.”
Cum a ajuns să participe sportiva sibiană la Ironman? Ne spune tot ea: ”Am mers prima dată cu clubul la Bazinul Olimpia, o lună de zile, după care a venit pandemia. Atunci am învățat să respir sub apă. În momentul în care am învățat chestia asta, am zis că eu am să fac un Ironman. Așa a început totul”. Visul ei s-a înfiripat într-o cheie de o logică dezarmantă: dacă tot există o competiție Ironman, de ce nu ar lupta ea pentru impunerea unei curse Ironwoman? S-a înscris și, în vara aceasta, a plecat în Danemarca, să concureze la primul ei Ironman (1, 9 km înot, 90 km bicicletă și 21 km alergare).
Întoarsă acasă, cu o voință teribilă și cu o abnegație uluitoare, a început antrenamentele pentru cea mai mare provocare a vieții ei: Ironman 140.6 Reggio Emilia Italia, din 16 septembrie 2023. Câte 5-6 zile pe săptămână, în zile caniculare sau pe ploi torențiale, s-a antrenat cu îndârjire pentru marea confruntare. Și aceasta, în condițiile în care, ne spune Lăcrămioara, ”nu fac doar asta. Am și serviciu, am și casă. Dar și acest lucru l-am luat ca pe cel de-al doilea job, pe care trebuie să îl fac. Pentru că dacă nu, te păcălești pe tine însuți și suferi”. A ajuns în Italia și a învins! În 12 ore și 36 minute, a înotat 3, 8 km, a parcurs 180 km pe bicicletă și a alergat maratonul de 42, 2 km.
”Atmosfera a fost impresionantă, a adăugat Lăcrămioara Teodorescu. Nu am avut emoții foarte mari. Pentru că m-am pregătit pentru asta. Emoțiile au venit la sfârșit, când am văzut toate mesajele și am văzut câtă emoție am stârnit, la rândul meu. Când îmi spuneau că m-au urmărit în direct, că au fost clipă de clipă alături de mine. Și asta mi-a dat putere. Că te duci acolo nu doar pentru tine, ci ai și o mare responsabilitate pentru cei care cred în tine și te susțin. Pentru mine nu a fost o provocare pe care nu știam dacă o pot duce până la capăt. Dacă ești pregătit pentru ceea ce faci, nu poate fi foarte greu. Greutatea vine din faptul că sunt multe ore, în care trebuie să fii mereu implicat. Și la un moment dat intervine oboseala. Niciodată însă nu am avut măcar un moment în care să gândesc să renunț”.
Provocările Sibiu 100 % pentru Kiki Lăcrămioara Teodorescu
Temeri înainte de concurs?
Nu. Niciodată nu am avut. Nici emoții. În afara acelora constructive, pentru că vedeam mari sportivi ai lumii și chiar participam alături de ei!
Ce reprezintă pentru tine bicicleta?
Bicicleta e ca o bijuterie. O țin în living. Recunosc, și ca să nu mi-o fure careva.
Ce a trebuit să sacrifici?
Nu am sacrificat nimic. Îmi place să fac asta. Și dacă o faci din pasiune, din plăcere, nu ți se pare o corvoadă ceea ce faci. Probabil de aici și încrederea mea în faptul că voi reuși.
Cum faci să te asculte corpul?
Ca să mă asculte, trebuie să fiu disciplinată. Să mă alimentez cum trebuie, să am grijă la hidratare, la suplimentele pe care le iau. Dacă vrei să reziști, e clar că trebuie să ai și un plan de vitaminizare.
De ce ai participat doar tu din Sibiu?
Pentru că eu am îndrăznit. Cred că aceasta mă definește pe mine cel mai bine: îndrăzneala. Îndrăzneala de a face lucruri extraordinare.
De unde vine performanța?
Din antrenamente. Uneori nici noi nu știm ce putem, cât putem. Ne descoperim. Limitele sunt doar în mintea noastră. Noi ni le punem.
Care sunt secretele alergării?
Trebuie să începi. Pas cu pas. Și să îți faci un program de alergare. Eu la început mergeam 3 minute și alergam un minut. Și tot măream timpii, până am legat o alergare de 15 minute fără să mă mai opresc. Și când ajungi să alergi 10 km, mai poți încă 5.
Ce nu se vede dincolo de acest concurs, la finalul său?
Este o parte importantă pe care noi nu o avem și o pe care o neglijăm: recuperarea. Noi nu avem luxul acesta. Pentru că nu toată lumea își permite să o facă.
Cum faci posibil, financiar, să se întâmple un astfel de eveniment, cum e Ironman?
Când mi-am propus acest lucru, mi-am zis că îmi asum să îl fac. Mi-am făcut și un calcul și am zis că poate nu e greșit să mă gândesc să am o susținere. Așa am ajuns să fiu sprijinită de Super Mama. Pentru că în afară concursurile sunt mult mai scumpe. Dar și aici, depinde de cât de mult îți dorești și te zbați să faci lucrul acesta. Însă nu a fost ușor. Eu am fost o norocoasă, pentru că am avut un sprijin.
Din (pentru) ce cauză ai participat, de această dată, la Ironman?
De la început mi-am propus că fac lucrul acesta, să aleg pentru o cauză pe care să o susțin. Și am considerat că proiectul Polisano, ”Inimi sănătoase pentru copii”, e unul pentru care merită să lupt.
De unde aplecarea spre zona umanitară?
Cred că din interiorul meu. Eu așa simt, că dacă pot să fac mai mult, de ce nu? Și asta am învățat și din comunitate.
Următoarea provocare?
O las să vină singură, să mă surprindă. Dar cu siguranță vor veni următoarele provocări. Cert e că nu mă voi opri aici.
Peste 450 de karatiști de la 75 de cluburi din 14 țări vor participa la Cupa Internațională a României de karate Kyokushin – Kumite & Kata.
Competiția este organizată de Clubul Sportiv Rokan Sibiu și Federația Română de Karate Kyokushin -IKO 2.
La Sala Transilvania vor concura sportivi cu vârste cuprinse între 8 și 21 de ani din Ungaria, Polonia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Croația, Suedia, Franța, Cehia, Letonia, Italia, Belgia, Germania și România.
Poliţiştii sibieni caută o minoră în vârstă de 17 ani, care a plecat de acasă fără a mai reveni.
Vineri, polițiștii sibieni au fost sesizați de către un bărbat despre faptul că, la aceeași dată, în intervalul orar 1-6, sora sa, Miclea Elena, în vârstă de 17 ani, a plecat voluntar de la domiciliu, din satul Bogatu Român, comuna Păuca, fără a mai reveni acasă.
Tânăra are 1,60 metri înălțime, 60 de kilograme, ochi căprui, păr șaten, drept, lung.
Nu se cunosc articolele vestimentare pe care minora le-ar fi purtat în momentul plecării.
Persoanele care pot oferi informaţii despre această minoră sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.