Proiectul „Educație antepreșcolară, premisă pentru dezvoltare comunitară în Municipiul Mediaș”, cofinanțat din Fondul social european, a ajuns la final.
Prin intermediul acestuia a fost înființată o creșă în cartierul Vasia, unde unde au beneficiat de servicii de educaţie preşcolară copii cu vârsta până la 2 ani.
Instituția funcționează într-o clădire special reparată și reabilitată, pentru a răspunde cerințelor educaționale specifice acestei grupe de vârstă, iar până acum a avut un număr de 76 de beneficiari.
Creșa a fost inaugurată în a doua jumătate a anului 2021. Reprezentanții Direcției de Asistență Socială Mediaș susțin că a fost atins și un alt obiectiv al proiectului, acela de reducere a numărului de copii antepreşcolari ce aparţin familiilor vulnerabile ce nu frecventează sistemul de învăţământ timpuriu.
Valoarea totală a proiectului a fost de peste 4 milioane de lei.
„Prin implementarea proiectului s-a urmărit şi s-a reuşit obţinerea următoarelor rezultate:
A fost înfiinţată o creşă unde au beneficiat de servicii de educaţie preşcolară 76 de copii, cu vârste cuprinse între 0-2 ani, dintre care 21 de etnie romă şi 7 din mediul rural.
A crescut nivelul de pregătire pentru şcoală, s-a facilitat accesul la educaţie antepreşcolară, a fost diminuat riscul de abandon şcolar şi a sporit înţelegerea de către părinţi a necesităţii educaţiei pentru viitorul copiilor lor.
De asemenea, s-a redus numărul de copii antepreşcolari ce aparţin familiilor „vulnerabile” ce nu frecventează sistemul de învăţământ timpuriu, cu 73 persoane.
A crescut gradul de sensibilizare şi de educaţie a unui număr de 65 de părinţi privind dezvoltarea armonioasă a copilului şi importanţa participării acestora la sistemul de învăţământ încă din perioada timpurie.
S-au consolidat competenţele profesionale ale personalului didactic în domenii privind pedagogia şi educaţia timpurie prin participarea a 8 educatori la programe de formare autorizate şi la schimburi de bune practici”, au anunțat reprezentanții Direcției de Asistență Socială Mediaș.
24 de juniori selectați de la școlile de fotbal din Sibiu se află într-un cantonament în orașul german Landshut.
Un lot de copii și juniori (U16, U17, U18, U19), alcătuit din 24 de tineri selectați de la școlile de fotbal din Sibiu, se află în aceste zile într-un cantonament de pregătire centralizată în Landshut, oraș înfrățit cu Sibiul.
Echipa va disputa aici două meciuri amicale sub sigla FC Hermannstadt, împotriva a două echipe de juniori din zonă.
Din staff-ul care a făcut deplasarea în Germania fac parte Dorin Zotincă, coordonator grupe de copii și juniori FC Hermannstadt și antrenorii Marian Mărgărit și Adrian Demian.
UPDATE 2: Traficul se desfășoară normal, pe ambele benzi.
UPDATE: IPJ Sibiu anunță că în zona respectivă se circula pe o bandă
ȘTIREA INIȚIALĂ: Traficul rutier este blocat la această oră pe A1, pe sensul Sibiu-Sebeș în urma accidentului mortal produs marți dimineața.
Angajații Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov lucrează în aceste momente pentru deblocarea traficului, după ce două TIR-uri s-au izbit violent, iar un șofer de 23 de ani a murit.
IPJ Sibiu a transmis că traficul este blocat total pe sensul Sibiu – Sebeș, fiind deviat de la kilometrul 254 (ieșire aeroport) la kilometrul 270 (intrare Săliște) pe Drumul Național 1.
Vă reamintim faptul că un grav accident rutier s-a produs marți dimineața, pe sensul Sibiu-Sebeș, în zona Săliște.
Potrivit IPJ Sibiu, este vorba despre o coliziune între două ansambluri rutiere, unul condus de către un tânăr în vârstă de 23 de ani, din județul Ialomița și unul condus de către un bărbat în vârstă de 40 de ani, din județul Cluj.
Un impact între două TIR-uri a condus la producerea unui accident rutier mortal pe A1, marți dimineața, pe sensul Sibiu-Sebeș, în zona Săliște.
Potrivit IPJ Sibiu, este vorba despre o coliziune între două ansambluri rutiere, unul condus de către un tânăr în vârstă de 23 de ani, din județul Ialomița și unul condus de către un bărbat în vârstă de 40 de ani, din județul Cluj.
Din păcate, coliziunea s-a soldat cu decesul conducătorului auto în vârstă de 23 de ani.
La locul evenimentului au fost trimise două echipaje SMURD, dintre care unul cu medic, o autospecială de Descarcerare și una de stingere.
Unul dintre șoferi, a avut nevoie de descarcerare, acesta fiind inconștient și încarcerat. Din nefericire, bărbatul de 23 de ani a fost declarat decedat.
Celălalt șofer fost evaluat medical la fața locului, refuzând transportul la spital.
Traficul este blocat total pe sensul Sibiu – Sebeș, fiind deviat de la kilometrul 254 (ieșire aeroport) la kilometrul 270 (intrare Săliște) pe Drumul Național 1.
Polițiștii rutieri au demarat o anchetă în acest caz pentru a stabili toate împrejurările în care s-a produs accidentul rutier.
Intervin reprezentanții instituțiilor cu atribuții în gestionarea situației.
Un echipaj SMURD este prezent la fața locului pentru asigurarea asistenței medicale în caz de nevoie”, a precizat sergentul major Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Un motociclist a fost rănit grav, luni seara, după ce s-a izbit de un cap de pod în localitatea Brateiu, pe DN 14.
Din primele cercetări efectuate, polițiștii au stabilit că. în timp ce conducea o motocicletă dinspre Sighișoara spre Mediaș, în localitatea Brateiu, un bărbat a pierdut controlul direcției de deplasare, s-a dezechilibrat și a lovit un cap de pod.
Un echipaj al Ambulanței Mediaș a intervenit la locul evenimentului rutier. Echipajul medical a asistat medical bărbatul, care a suferit mai multe traumatisme: cranian, toracic și de membre.
Acesta a fost transportat la Compartimentul Primire Urgențe al Spitalului Municipal Mediaș.
Martin Freinademetz, fondatorul Red Bull Romaniacs, și echipa sa sunt pregătiți de spectacol. Cu adrenalină și gata de plecare, aceștia sunt gata să facă spectacol în următoarele zile.
Fiecare clasă va acoperi o medie de 100-120 km pe zi off-road, concurenții vor folosi navigația GPS pentru rezervă. Pe parcursul celor patru zile, participanții vor îndura durere, luptă, bucurie, adrenalină și conform prognozei, niște temperaturi extreme.
Rezistența și precauția sunt esențiale, iar spectatorii vor avea parte de un real show.
„În primul an am avut 31 de participanți și acum avem participanți din mai mult de 55 de țări. Este un concept care merge foarte bine, fiind ideea lui Andi Fazekaș. Cel mai greu an a fost 2010 și 2018, când a ploua foarte tare. Andy a construit puțin mai intens față de anii trecuți, iar la munte am căutat trasee noi, poteci pe care nu am mai circulat. La fel și la Gușterița, unde avem mai mult de urcat și de coborât și va fi un show garantat”, ne spune Martin Freinademetz.
Peste 450 de concurenți din peste 55 de țări s-au adunat la Sibiu pentru a lua startul. Nu va lipsi prologul – o demonstrație pentru ceea ce urmează care va avea loc chiar în centrul orașului. Astfel, timp de patru zile sportivii se înhamă într-o competiție de Hard Enduro fără restricții în sălbăticie.
Atleta medieșeană Alexandra Hudea a obținut o medalie de bronz la Festivalul Olimpic al Tineretului European de la Maribor.
Cea de-a a VII-a ediție de vară a Festivalului Olimpic al Tineretului European are loc anul acesta în Slovenia la Maribor. România este reprezentată de 92 sportivi la 9 dintre cele 11 sporturi și discipline sportive.
Atleta Alexandra Hudea a reușit să obțină o medalie pentru România la Festivalul Olimpic al Tineretului European, competiție care se desfășoară în Slovenia. Sportiva din municipiul Mediaș, pregătită de către antrenorul Vasile Ibășfălean, a încheiat cursa de 3.000 de metri pe locul al treilea cu timpul de 9:32,21.
„Alexandra Hudea, prima medalie pentru TEAM ROMANIA la FOTE Maribor 2023! BRONZ la 3000 m! FELICITARI, Alexandra!”, a fost transmis Comitetul Olimpic și Sportiv Român pe pagina de Facebook.
Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a discutat cu Didier Reynders, comisarul european pentru Justiţie, cu atribuţii privind protecţia consumatorului, despre întârzierile sau anulările de zboruri ale companiei aeriene Wizz Air.
„Astfel, ministrul Ştefan-Radu Oprea şi-a manifestat îngrijorarea cu privire la problemele pe care compania aeriană Wizz Air le are în România, în ultima vreme multe dintre zborurile acesteia având întârzieri foarte mari sau fiind anulate în ultimul moment, ceea ce a dus la nemulţumiri şi plângeri din partea clienţilor”, se menţionează într-un comunicat postat pe pagina de Facebook a Ministerului Economiei.
Potrivit sursei citate, comisarul Didier Reynders şi-a arătat sprijinul pentru remedierea acestei situaţii şi a precizat că cetăţenii români pot beneficia de suportul Uniunii Europene pentru rezolvarea problemelor şi recuperarea beneficiilor, prin înregistrarea unei solicitări pe site-ul Centrului European al Consumatorilor România (https://eccromania.ro/).
Acest serviciu este un instrument util, gratuit, conceput pentru a veni în ajutorul consumatorilor atunci când: întâmpină probleme cu un produs sau un serviciu achiziţionat dintr-un alt stat european; vor să ştie ce drepturi au în timpul unor călătorii în alt stat European; vor să depună o plângere împotriva unei companii europene, în vederea soluţionării problemei. (AGERPRES)
Artmania Festival, unul dintre cele mai așteptate evenimente muzicale ale anului, se pregătește să primească în rândurile sale una dintre cele mai captivante trupe din scena progresivă: Pain of Salvation.
Trupa suedeză îmbină emoția cu virtuozitatea, cucerind inimile melomanilor din întreaga lume. Pain of Salvation, condusă de carismaticul solist Daniel Gildenlöw, a fost fondată în 1984 și și-a câștigat repede statutul de grup inovator în genul progresiv metal. De- a lungul anilor, au lansat o serie de albume impresionante, fiecare reprezentând o călătorie muzicală unică în care mesajul lor profund și introspectiv este transmis cu pasiune și creativitate.
Unul dintre cele mai mari atuuri ale trupei este abilitatea de a crea conexiuni puternice cu publicul lor. Concertele lor sunt recunoscute pentru abordarea lor captivantă, dar și pentru energia debordantă pe care o transmit pe scenă. Într-o epocă în care multe concerte sunt dominate de efecte vizuale spectaculoase, Pain of Salvation se concentrează pe puterea muzicii și a mesajelor lor, reușind să îi transporte pe ascultători într-o lume plină de emoție și profunzime. De-a lungul carierei lor, trupa a abordat o varietate de teme, de la filozofie și religie până la probleme sociale și psihologie. Cu versuri cu adevărat puternice și melodii complexe, Pain of Salvation nu doar că îți vor capta atenția, ci te vor purta într-o călătorie interioară emoționantă. Artmania Festival este locul ideal pentru a experimenta puterea muzicii live a trupei Pain of Salvation. Fanii vechi și noi vor fi incantați să descopere talentul lor muzical și să se lase purtați într-un univers sonor plin de pasiune și profunzime.
Alaturi de Pain of Salvation vor mai urca pe scena de la ARTmania Festival, în perioada 28-30 iulie si Emperor, Porcupine Tree, Wardruna, Haken, TesseracT , Port Noir etc.
Un copil de 13 ani a fost transportat la spital, după ce a fost accidentat de un autoturism pe strada Ludoș din Sibiu.
Din primele cercetări efectuate s-a stabilit că, în timp ce traversa strada pe trecerea pentru pietoni din apropierea intersecției cu strada Sibiel, un minor în vârstă de 13, din Sibiu ani a fost lovit de un autoturism condus dinspre Calea Dumbrăvii spre Calea Poplăcii de către o sibiancă în vârstă de 49 de ani.
În urma impactului, copilul a fost rănit.
Un echipaj SMURD l-a transportat la Compartimentul Primire Urgențe al Spitalului Luther pentru un control medical amănunțit.
Acesta a suferit un traumatism cranio-cerebral în urma accidentului.
Continuăm dezbaterea ”Sibiu = COOLTurism? De ce să alegi să vizitezi zona Sibiului”, cu cea de-a doua (și ultima) parte a discuției. Reamintim că invitații noștri pentru această întâlnire au fost: Adrian Bibu (administratorul public al județului Sibiu, coordonator al programului de ecoturism al Consiliului Județean ”Anii Drumeției”), Alin Chipăilă (Președintele Asociației Județene de Turism Sibiu și vicepreședintele Federației Naționale de Promovare Turistică din România), Ramona Muntean (manager Agenția Karpaten Turism Sibiu), Bucur Bogdan (Primarul comunei Rășinari) și Ștefana Peev (creator de conținut în on-line, antreprenor, organizator de vacanțe exotice).
Zona Mărginimii Sibiului, destinație ecoturistică
Romeo Petrașciuc: Un turism sănătos nu se poate realiza decât prin parteneriate viabile, funcționale, între autoritățile locale și antreprenori. Domnule primar, cum lucrați cu rășinărenii cu inițiativă? Cum îi ajutați, cum vă implicați?
Bogdan Bucur: Îi ajutăm prin implicarea în toate activitățile noastre. Dar este un pic greu, prin faptul că lumea așteaptă rezultate imediate. De exemplu, dacă cineva își deschide o pensiune, ar vrea ca a doua zi să nu mai aibă unde îi caza pe turiști și să își mai pună două corturi pentru că nu mai are loc de oameni. Le este greu să înțeleagă că orice lucru pe care îl faci este unul de durată, trebuie să aștepți un pic, pentru ca lumea să te vadă, să știe de tine, să îți dai tu însuți seama ce așteptări are de la tine lumea care te caută… Colaborăm mereu cu ei, le ducem materiale promoționale, îi anunțăm de activitățile pe care urmează să le avem și îi invită, să participe la ele. Dar e de lucru, pe partea aceasta de promovare, care ar trebui făcută de către tot județul. Avem multe activități individuale, dar când e vorba să ne organizăm cu toții și să facem ceva mai mare, ne pierdem.
Și mai avem o problemă. Și eu vreau să ne mai dezvoltăm. Zona Mărginimii Sibiului lucrăm acum pentru a deveni destinație ecoturistică. Eu zic Mărginimea Sibiului, dar dintre colegii mei primari, doar pe câțiva îi interesează subiectul respectiv. De aici pornesc și anumite probleme, că vrei să faci ceva, dar nu găsești întotdeauna și oamenii cu care să faci lucrul respectiv.
Multă lumea venea, se caza în Rășinari, pentru că nu găsea locuri în Sibiu, dormeau aici și participau la activități în Sibiu. Or noi acum încercăm să îi ținem la Rășinari, să participe la activități la Rășinari, să promovăm produsele locale și alte lucruri de acest gen. Dar oamenii să rămână acolo, să cheltuie banii și în Rășinari.
Foto: Sibiu 100%
Domnule Adrian Bibu… Anii Drumeției. Să mă contraziceți dacă mă înșel. Am senzația că programul se adresează, în principal, celor din județul Sibiu. Pentru că nu prea văd să vină turistul de la sute de kilometri să facă o drumeție aici. Reușim să aducem turiști prin acest program și din afara județului?
Adrian Bibu: Sigur că da! Toate lucrurile trebuie făcute treptat. Noi, în primii ani, am dorit amenajarea traseelor turistice și refacerea lor. Pentru că foarte multe erau stricate, stâlpii ruginiți și așa mai departe. În primul an am reușit să refacem traseele de pe zona munții Cindrel, după aceea în zona Făgăraș, iar acum ne-am apucat de munții Lotrului. Totodată, continuăm în acest an cu Făgărașul. Vom finaliza investițiile. De anul acesta ne-am apucat inclusiv să promovăm programul la nivel de Cluj și București, să aducem oameni din aceste zone. Avem discuții inclusiv cu doamna președintă Cîmpean să încercăm un dialog cu județele învecinate cu Sibiul. Să nu uităm că avem patrimoniu UNESCO în Sibiu. Noi ne dorim prin acest program, pe de o parte, să atragem turiști, desigur, din afară. Din păcate nu avem voie, din banii publici, să investim în zona colinară, numai în zona montană, ceea ce e o problemă.
Anul acesta am dat drumul la o agendă de renovare a bisericilor fortificate. S-au alocat puțini bani. Ne dorim să creștem la anul. Și așa mai departe. Noi facem acest program pe ”Anii Drumeției” și pentru că avem un alt interes ”ascuns”. Și anume. Atâta timp cât se fac autostrăzile și avem bucuria aceasta de a fi în centrul țării, noi ne dorim ca pe termen mediu și lung să vină oameni care apreciază ecoturismul, care vin aici să mănânce în tihnă, să stea liniștiți, care poate sunt avocați, arhitecți, oameni de afaceri, să cumpere efectiv case, pe Valea Hârtibaciului, în alte diferite zone, pe care să le renoveze, să investească în ele, să aibă niște bijuterii în mijlocul țării, pe care să le arate la București. Să atragem oameni de calitate aici, în Sibiu, și care să și rămână.
Se simte vreo transformare la nivel de mentalitate?
Bucur Bogdan: Oamenii încep să se gândească la faptul că Rășinariul este un punct de atracție, văd că vin la noi tot mai mulți oameni și se simt bine. Dar și eu sunt un pic nemulțumit din acest punct de vedere, că multe din activitățile care ar fi atras mult mai mulți oameni, le pierdem. S-au pierdut, de fapt. Cum ar fi cositul, colibele. E foarte bună inițiativa cu Țara Colibelor. Îacest gen de inițiative ar aduce experiențe deosebite. De exemplu, să dormi o noapte într-o colibă cu fân. Să mănânci brânza abia atunci tăiată de cioban. O altă problemă e cea a oamenilor. Aveam pe cineva cu oile undeva în zona Păltinișului și i-am spus: ”Tu aici stai cel mai bine. Pentru că ești lângă șosea, omul oprește, se dă jos din mașină, servește ceva…” ”Dar, zice el, sunt numai eu cu frate-meu și cu familia. Numai noi lucrăm. Nu avem oameni pe care să îi lăsăm cu oile și noi să discutăm cu oamenii, să le explicăm cum se face brânza și alte lucruri de genul acesta.”
Alții renunță din cauza fiscalizării, pentru că le e greu să țină o contabilitate, să angajeze o persoană în plus. Avem încă mult de lucru, pe de altă parte, până să înțelegem că totul trebuie făcut legal. Suntem de acord cu asta. Doar că această legalitate nu trebuie să ne încurce, ci să ne ajute. Să fie simplă, să o putem înțelege, pentru că toată lumea vrea să doarmă liniștită. Îl întreb, de exemplu, pe unul care a făcut un produs tradițional: ”Nu îți mai faci un astfel de produs?” ”Nu mai fac. Pentru că în anul în care l-am făcut am avut zece controale de la DSVSA! De ce să îmi mi fac eu produs tradițional? Mai bine îmi vând brânza în piață sau unde o mai vând și sunt mai liniștit.” E o mare problemă și din acest punct de vedere. Încercăm să facem o legătură între pensiuni și producători, astfel încât turistul să fie pe lanțul scurt primul beneficiar.
Dacă ar fi să concluzionez într-un cuvânt linia de convergență a discuției noastre de până acum, acesta ar fi unul imperativ: vizibilitatea. Avem nevoie de mai multă vizibilitate.
Bogdan Bucur și Ștefana Peev. Foto: Sibiu 100%
Ștefana Peev: Exact la acest lucru voiam să mă refer și eu. Pentru că am văzut că toată lumea e de acord că avem nevoie de promovare și de marketing. Nu știu cât ajută. Dar ce am putea și eu să fac, de exemplu. Dacă există anumite comunități de oameni care își doresc să se promoveze, dar nu știu cum, nu știu pe ce rețele, nu știu să facă poze, noi cu asta ne ocupăm. Cu mare drag m-aș întâlni cu niște oameni care sunt, să zicem, lideri pe o anumită direcție, și să le explic, efectiv, ce ar conta cel mai mult în acest sens. Pentru că e o discuție foarte-foarte complexă. Unii poate nici nu știu ce e facebook-ul, intagram și așa mai departe. Să înțeleagă măcar puțin din aceste lucruri și poate fiecare, la rândul său, să își facă apoi singur atractivitatea pe aceste canale. În Sibiu am fost contactată de foarte multe restaurante, diferite zone în care eram chemată să fac promovare. Și când le arătam media kit-ul și metodele de abordare, modul în care lucrăm, când ajungeam la prețuri, sibienii nu au bani să investească pe un shooting foto, pe o promovare adecvată. Deși vor calitate. Ceea ce se întâmpla la bucureșteni, de exemplu, pentru că ne chemau acolo să facem. De aceea, înțeleg. Nu se pricep, nu sunt dispuși să plătească, dar măcar să îi învățăm, să îi educăm pe ei să își facă singuri astfel de lucruri, să se poată promova ei înșiși.
Alin Chipăilă: Aș mai spune ceva foarte important, și anume că la vânzarea aceasta pe care o faci tu, ca pensiune, tu, ca hotel, în nume propriu, către turismul individual, este una. Dar noi trebuie să fim conștienți că principala sursă de vânzare sunt agențiile de turism.
Ramona Muntean: Asta voiam și eu să adaug. Totodată, trebuie să avem o bază de unde putem să formăm niște pachete turistice adresate anumitor categorii de turiști și nu numai. Dar neavând o astfel de bază, cu acele pensiuni din Rășinari, de pildă, în care să le putem oferi un pachet cu trei mese complete, cu produse tradiționale locale, acolo deja se pierd legăturile. E aceeași situație cu acele drumeții sau trasee. Dacă nu avem o colaborare cu organizatorii de plimbări (o plimbare cu căruța, să spunem), la fel, undeva se pierde și nu putem forma niște pachete complexe, pe care turiștii noștri ni le cer. De aceea, în cea mai mare parte, ne adresăm doar categoriilor de turiști individuali. Avem nevoie de asociații, de cineva care să unească toate aceste inițiative și împreună, partea de agenții, de influenceri, să promovăm aceste oferte, fie că e vorba de un sejur, fie că e vorba chiar și de o noapte.
”Nu există turiști și localnici”
Alin Chipăilă: Tendința și dorința noastră este tocmai de a extinde perioada de ședere în Sibiu. Acum, aceasta este de 1,6 – 1,7 și ne-am dori să spargem bariera măcar la două nopți de ședere în municipiu sau în județ. Faptul că avem acest tranzit, mare, pune foarte multă presiune pe destinație. Și o idee cu care eu aș vrea să concluzionez e faptul că nu există turiști și localnici. Destinația, orașul, județul, trebuie concepute ca o destinație în care îți place să locuiești, să trăiești. Pentru că atunci vor veni și oameni din afară să vadă cum trăiești tu și să guste din lucrurile respective. Deci în viziunea mea nu există turiști și localnici. Trebuie să gândim dezvoltarea ca un tot unitar. Pentru că dacă stăm să ne gândim, cei care consumă produsul cultural, produsele turistice, sunt inclusiv locuitorii. Și dacă locuitorii ajung să creadă că fac prea multe pentru turiști, ajungem într-o disonanță care nu e sănătoasă. Întotdeauna trebuie să punem în centru atât locuitorii, cât și cei care vor să vină să descopere destinația noastră. Pentru că doar așa avem o cale sustenabilă de dezvoltare.
Ramona Muntean: Spre exemplu, avem la Casa Basna pachete deja formulate cu mic dejun, cu demipensiune, cu pensiunea completă, cu all inclusiv, plus extra servicii: plimbări în zonă și variante de genul acesta. Avem nevoie de astfel de susținere din partea antreprenorilor, ca să ne ofere atât cazare, cât și activități extra, ca să putem aduce turiști. Și, totodată, cum s-a discutat, avem nevoie de dezvoltarea aeroportului Sibiu, cu cât mai multe curse, ca să putem atrage și turiști din străinătate.
Cum ajungem la o astfel de confluență, între dvoastră, ca agenții și antreprenorii locali care activează în zona de turism? Îi căutați dvoastră, așteptați să vă vine ei în întâmpinare?
Ramona Muntean: De regulă, lucrăm cu propuneri, în funcție de ce vrem să ofertăm. Dar lovindu-ne de multe ori poate de reacții de genul acesta: ”A, dar noi nu putem să oferim decât atâta”, ”Noi avem o capacitate redusă de cazare” sau ”A, noi nu putem în perioada respecivă”, lucrurile devin greoaie.
Ștefana Peev: Tatăl meu, care are pesiunea, și-ar fi dorit foarte mult să vorbească cu cineva la fel, să vorbească pentru mâncare, să facă drumeții, dar nu găsește oamenii cu care să colaboreze. Fiindcă nu are cine să meargă cu ei pe munte. Dacă am putea avea astfel de colaborări, știu eu, cu cineva care să facă plăcinte, atunci noi putem să transmitem pensiunilor aceste informații. Și sunt grupuri mari care își doresc astfel de activități.
Alin Chipăilă și Ramona Muntean. Foto: Sibiu 100%
Alin Chipăilă: Aici căutați informații și pe site-ul sau aplicația ”Anii Drumeției”, pentru că acolo sunt repretoriate drumețiile săptămânale care există, la care turiștii din zona respectivă pot să participe. Există inclusiv lista ghizilor disponibili. În plus, în zonă aveți inițiative de bună practică, de ghizi montani foarte buni.
Adrian Bibu: Repet, noi produsele le avem. Că vorbim de Muzeul ASTRA (eu vorbesc de cele ce țin de Consiliul Județean), că vorbim de Filarmonică, pe partea de evenimente, că vorbim de programul ”Anii Drumeției” și așa mai departe, eu zic că produsele sunt. La aeroport, ați văzut, investiții se fac și suntem la etapa în care căutăm soluții să atragem cât mai multe zboruri, pentru că nu extindem aeroportul degeaba. Cu toate aceste lucruri cred că trebuie să ne organizăm, să le punem cap la cap și apoi să le promovăm. Cred că trebuie să dăm mai mult credit AJTS, împreună cu AJTS să punem toate produsele pe care le avem pe masă, să ne facem un calendar de promovare cu tot ce avem și să prezentăm magazinul nostru, pentru ca omul să poată alege din produsele pe care le avem în el.
Sibiul e pregătit pentru un flux de turiști mai mare?
Adrian Bibu: Lucrurile, solicitările nu se vor dubla peste noapte. Dacă vom avea mai mulți turiști, sigur vom avea și mai multe hoteluri. Iar ca să avem mai mulți turiști, trebuie să ne facem un planning. Dacă dvoastră veți avea mai mulți clienți, nu veți vinde mai multe ziare? Nu veți avea mâine o cerere de 100.000. Cererea crește treptat. Și în momentul în care faci bani, mai și investești.
Alin Chipăilă: Sunt vârfuri de sezon în care găsești foarte greu o cameră disponibilă în Sibiu și în împrejurimi. Cum e perioada Festivalului Internațional de Teatru, care ocupă cazare pe un areal mult mai larg, cum e Târgul de Crăciun și altele. Trebuie însă subliniat și lucrul acesta: oamenii care pleacă de aici, în general, au o părere bună despre destinație, sunt satisfăcuți de lucrurile pe care le-au trăit și pe care le-au descoperit aici, dar avem încă de îmbunătățit partea de interacțiune cu clientul. Și asta vine și de la o forță de muncă insuficient calificată, care se plimbă foarte mult dintr-o parte în alta și pandemia nu a făcut decât să agraveze aceste lucruri. Din Horeca au plecat aproximativ 25 % din lucrători, care nu s-au mai întors în domeniu. Nu ai de unde să scoți peste noapte forță de muncă calificată. Aduceți-vă aminte că în 2019 nu exista restaurant și până și cei cu covrigii aveau afișe cu ”Angajă, angajăm”. Luai un om și nu mai aveai timp să îl formezi; îl puneai direct să servească clientul.
Avem calitatea serviciilor la un nivel pe măsura turistului ”evoluat”?
Bucur Bogdan: Nu, nu o avem. Nu putem vorbi despre aceasta, din punctul meu de vedere. Până nu ai școli de turism, nu poți să ai calitate.
Adrian Bibu: Școli avem. Eu am terminat, de exemplu, o facultate de turism-servicii aici. Am terminat Liceul Economic. Dar dacă mă întrebați, la fel spun: trebuie ca oamenii să stea la masă. Haideți să mergem să o întrebăm pe directoarea de la Liceul Economic de câte ori a stat la masă cu reprezentanții HORECA, cu autoritățile locale și așa mai departe. Real Madrid nu ar juca bine dacă nu ar avea un antrenor. Dacă fiecare și-ar arăta talentele individual în joc, vă spun că ar bate-o și…, să spunem, o echipă oarecare. Dar ce vreau să spun e că trebuie să ne organizăm! E foarte important! Pentru că potențial avem! Hai să luăm exemplul Oradiei, cu Ilie Bolojan. Ilie Bolojan nu a stat pe gânduri când o celebră școală de pregătire a personalului în domeniul HORECA din Elveția a venit și a cerut o clădire unde să-și desfășoare activitatea. Vreți să vă spun că aceeași școală a fost înainte la Sibiu și a solicitat același lucru? Nu s-a găsit clădirea! Bun, poate trebuie să mai construim clădiri. O facem și pe asta. Dar Ilie Bolojan a înțeles că nu poate rata acea școală!
Bucur Bogdan: Am fost în Portugalia, tot așa, cu un proiect pe turism, și acolo am văzut o școală unde elevii de liceu veneau, ne serveau, aveau deja practică și la 14-15 ani știau cum să așeze masa, cum să te servească…
Foto: Sibiu 100%
Adrian Bibu: Eu eram în clasa a IX-a la Liceul Economic și spălam perdele și geamuri la Silva, după ce înainte serveam la mese. Toate lucrurile acestea te pregătesc. Problema e însă că foarte mulți pleacă în afară și cred că trebuie să stăm cu toții la masă și să găsim soluții cum să îi ținem pe acești tineri în Sibiu. Că ajungem la evenimentele de care dvoastră ziceați. Și cum îi ținem pe tineri în Sibiu? Prin niște evenimente, pentru că avem nevoie și de o viață de noapte, și de evenimente pentru ei. De aceea e plin Clujul! De aceea e plină Timișoara! Noi degeaba zicem Fii smart! Rămâi în Sibiu! Eu sunt smart, dar vă întreb pe dvoastră: Câți sunteți smart și nu v-ați trimis copiii la facultate la Cluj și nu le-ați spus și să rămână acolo?! Trebuie să fim atât de smart – înainte de a spune Fii smart! Rămâi în Sibiu! –, încât să vedem cum îi ținem pe acești tineri în Sibiu.
