Cele mai bune filme ale ediției aniversare 30 de ani de Astra Film Festival au fost anunțate sâmbătă seara la Sibiu, într-o sală Thalia plină de oameni și de emoție, ca de fiecare dată când o competiție își alege câștigătorii.
Printre laureații anului 2023 s-au aflat două regizoare din România: Diana Gavra, cu filmul „Amar”, și Andreea Chiper, cu filmul „Dansez și eu la nunta părinților mei”. Unul dintre cele mai importante premii a fost obținut de Sergio Guataquira Sarmiento, autorul filmului „Locul unde nimeni nu zice «Te iubesc»”. Ceremonia a fost organizată în 21 octombrie, exact în ziua în care pornea la drum cel mai longeviv festival de film din România, în urmă cu 30 de ani. La final, directorul fondator al Astra Film Festival a primit titlul de cetățean de onoare al Sibiului „pentru întreaga sa activitate artistică și pentru promovarea valorilor culturale sibiene”. O selecție de 43 de filme din festival poate fi văzută online, de pe teritoriul României, până pe 30 octombrie. Detalii și bilete: https://www.astrafilm.ro/ro/2023/program-complet/online-aff.
Gala de premiere a ediției aniversare Astra Film Festival, a pornit cu multă energie, dată de artiștii Ansamblului Percutissimo din Timișoara și a fost presărată de momente artistice (Internațional Klezmer Collective, Junii Sibiului).
„Vă mulțumesc și vă sunt recunoscător că sunteți alături de noi la acest moment aniversar. Am avut prilejul să călătorim împreună prin lume și prin lumi, cu ajutorul filmului documentar. Am cunoscut multe povești și multe experiențe umane. Filmul documentar ne ajută să cunoaștem mai bine lumea în care trăim și să ne găsim propriu loc în această lume. Și ne ajută să construim o societate mai bună, mai deschisă, cu mai multă umanitate. Gândurile care mă încearcă acum sunt acelea de a mulțumi echipei Astra Film, pe care mi-aș dori-o aici, pe scenă, care a lucrat un an de zile, familiei mele, care m-a suportat atât timp și s-a implicat pe toate planurile în organizare, instituțiilor care ne-au sprijinit, în primul rând Ministerului Culturii, fără ajutorul căruia festivalul nu ar fi existat în acest an”, a spus Dumitru Budrala, directorul-fondator al Astra Film Festival.
Competiția România, amarul dulcelui sărut al pământului
Competiția România, în care au fost selectate 11 filme, a fost jurizată de Ana Aleksovska, Ana Vlad și Marc Isaacs și a avut doi câștigători. Cel mai bun film documentar al competiției România, premiu oferit de HBO, a fost considerat „Dulcele sărut al pământului” (Franța, 2023), de Gautier Gumpper. Motivația juriului: „Este un film care prezintă frumusețea vieții născută din lupta, din dorința de a conserva demnitatea, integritatea individuală. Folosind un stil limitat din punct de vedere formal, auster, se dezvoltă progresiv și cu măiestrie o narațiune despre viața la marginea societății. Cu demnitate și cu o forță poetică modelatoare utilizând cu virtuozitate mijloacele cinematice, autorul creează acea intimitate afectivă cu protagonistul și îl face auzit pe cel lipsit de voce.”
Premiul pentru Perspective noi i-a revenit documentarului „Amar” (România, 2023), de Diana Gavra, care a construit, cu tenacitate și curaj, „o relație de încredere și intimitate cu protagoniștii pentru a ne apropia de un grup de oameni pentru care a fura din buzunare este – așa cum descriu ei – „un mod de viață”. Cu obiectivitate, fără senzaționalism, oferind eroilor spațiu pentru a-și exprima sincer viața complicată – acest film dezvăluie cu măiestrie personalitatea oamenilor din spatele stereotipurilor”, a declarat juriul competiției.
Competiția Voci emergente ale documentarului, locul unde toată lumea zice te iubesc, film de non-ficțiune
Juriul Competiției Voci emergente ale documentarului, alcătuit din Richard Alwyn, Liviu Lucaci și Baljit Sangra avut de ales dintre 10 filme selectate și a votat în unanimitate că „Locul unde nimeni nu zice «Te iubesc»” (Belgia, Franța, 2023), de Sergio Guataquira Sarmiento, este cel cel mai bun film, deoarece este „un film pitoresc, emoționant, cu multe substraturi, iar călătoria personală a regizorului în căutarea propriei lui identități deschide un narativ despre efectele colonialismului. Această oscilație între experiența personală și istorie este abordată dintr-un unghi atât intim și fermecător, cât și comic”.
„La baza filmului stă o prietenie din ce în ce mai puternică între regizor și „ghidul” său. Această prietenie, plină de încredere și reciprocă, este o dovadă a misiunii neafectate a regizorului – aceea de a învăța despre „alții” pentru a se putea înțelege mai bine pe el însuși. Filmul este o călătorie, una pornită cu umilință și claritate, documentată și povestită cu măiestrie și, la fel ca orice altă călătorie reușită, implică transformare, iar juriul a apreciat șansa de a lua parte la descoperirile regizorului despre o cultură pe cale de dispariție, care sălășluiește în însuși ADN-ul lui”, se mai arată în motivația juriului.
Competiția Central și Est-Europeană, în care bate vântul schimbării, chiar dacă iubirea nu e o portocală
Tot zece filme au fost și în selecția finală a competiției jurizate de Edward Lawrenson, Marco Bertozzi și Surabhi Sharma. Cel mai bun documentar al competiției a fost considerat filmul „Vântul Schimbării” (Georgia, 2022), de Nikoloz Bezhanishivili, „un studiu imersiv, convingător și intim despre un grup de vârstnici nostalgici ai comunismului, hotărâți să păstreze memoria lui Stalin în orașul în care acesta s-a născut”. Motivația juriului: „Țesând o linie subțire în portretizarea bărbaților și a femeilor peste care istoria și-a lăsat amprenta, filmul acesta este îndrăzneț și în același timp delicat, prezentându-și personajele cu o empatie rece: nici ca eroi, nici ca antieroi sau victime. Ceea ce reiese din observațiile făcute cu răbdare și din montajul realizat cu măiestrie este un film despre apartenență, singurătate și identitate colectivă”.
Juriul a acordat și o Mențiune specială filmului „Iubirea nu e o portocală” (Belgia, Franța, Olanda, Moldova, 2022), de Otilia Babara. „Prin mesaje-video trimise pe o durată de douăzeci de ani, urmărim soarta unei țări care își câștigă independența, dar își pierde mamele. Mii de femei din Republica Moldova și-au părăsit țara ca să-și încerce norocul în străinătate: o tematică epocală și o poveste nerecunoscută, pe care acest film documentar o ilustrează cu acuitate și sensibilitate, alternând imagini și salutări ale celor care au plecat cu imagini și salutări ale celor care au rămas. Cu precădere ale copiilor, protagoniști ai miilor de îmbrățișări virtuale, surprinși cu chipurile gingașe și pline de tristețe. Uneori vedem salutări sincere, alteori salutări jucăușe și teatrale, construite de adulți, într-o încercare dificilă de a astupa prăpastia care îi desparte de trupurile mamelor îndepărtate”, se arată în motivația juriului.
Competiția studențească, Ptitsa, scrisorile din Orsk și dansul de la nunta părinților
Competiția Studențească, în selecția căreia au fost 19 filme, a fost jurizată de Ognjen Glavonić, Apostolos Karakasis și Alexandra Colta și a oferit trei premii.
Cel mai bun documentar al Competiției Studențești, premiu oferit de Institutul Cultural Român, a fost considerată producția „Dansez și eu la nunta părinților mei” (România, 2023), de Andreea Chiper, care a captivat imaginația spectatorilor „prin modul în care a folosit imagini personale pentru a spune o poveste despre identitate și regăsirea de sine”. Motivația juriului: „Abordând o incursiune creativă în arhive personale, filmul ne invită să regândim relațiile de familie, legăturile care se destramă și sensul vieții, modelate de momente și oameni definitorii. Dorim, de asemenea, să o felicităm pe regizoare pentru realizarea unui prim film care demonstrează originalitate, ambiție și atenție la detalii în modul în care folosește imagini din trecut pentru a spune povești despre prezent.”
Alina Maksimenko a primit premiul pentru pentru Cea mai bună regie, oferit de Cinelab, datorită filmului său de debut „Ptitsa” (Polonia, 2022), un film care surprinde „legătura profundă dintre o fiică și mama sa, pe când se aflau închise între pereții casei lor. Plasat în timpul carantinei, acest dublu portret evoluează într-o puternică contemplare a mortalității și în emoțiile complicate care ies la suprafață atunci când se confruntă cu sfârșituri inevitabile: ale vieții, ale prieteniei, ale vieții împreună”, a explicat juriul competiției.
Filmul „Scrisori către Orsk” (Germania, 2023), regizat de Andreas Boschmann, a primit o Mențiune specială pentru „o poveste curajoasă, în care regizorul explorează traumele intergeneraționale din familia sa”. Un film „cu totul personal”, care reflectă „experiența migrației, construind o epopee atemporală colectivă despre acei oameni care acceptă loviturile destinului, și care își păstrează capacitatea de a-și continua viețile fragile cu speranță și compasiune”, se arată în motivația juriului.
Ediția aniversară 30 de ani de Astra Film Festival a avut loc la Sibiu în perioada 15-22 octombrie și a oferit peste 130 de filme, majoritatea în premieră și 250 de evenimente cinematografice, urmărite de un public care a numărat zeci de mii de spectatori de toate vârstele.
