Acasă Blog Pagina 1992

Ziua de sâmbătă, 21 octombrie, a fost cea mai caldă de când se fac măsurători în România

0

Ziua de sâmbătă, 21 octombrie, a fost cea mai caldă de când se fac măsurători în România, cu 35,1 grade Celsius înregistrate la Turnu Măgurele, în judeţul Teleorman, a declarat meteorologul Meda Andrei pentru Radio România Actualităţi.

„Ziua de sâmbătă a fost extrem de caldă, cu recorduri la 129 de staţii din ţara noastră. Aceste 129 de recorduri au fost zilnice, deci au reprezentat cea mai caldă zi de 21 octombrie de când se fac măsurători. Bucureştiul a avut record zilnic.

La Bucureşti s-au înregistrat ieri, de exemplu, la Filaret 31,5 grade, faţă de 29,6 grade, iar de săptămâna viitoare, încep, încet, încet, temperaturile să scadă uşor”, a precizat Meda Andrei.

Potrivit sursei citat, temperaturile maxime vor fi în scădere la început în partea de vest, de nord şi de centru a ţării, unde, în general, în întreaga săptămână se vor încadra între 20 şi 24 de grade, dar scăderea de temperatură se va resimţi şi în sud şi în sud-est.

Meteorologul a subliniat, însă, că în continuare, în marea lor majoritate, temperaturile sunt mai ridicate decât în mod normal, între 21 şi 26 – 27 de grade, faţă de 15-18-19 grade cât ar trebui să se înregistreze în această perioadă din an.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Află despre premiile Astra Film Festival 2023

Cele mai bune filme ale ediției aniversare 30 de ani de Astra Film Festival au fost anunțate sâmbătă seara la Sibiu, într-o sală Thalia plină de oameni și de emoție, ca de fiecare dată când o competiție își alege câștigătorii.

Printre laureații anului 2023 s-au aflat două regizoare din România: Diana Gavra, cu filmul „Amar”, și Andreea Chiper, cu filmul „Dansez și eu la nunta părinților mei”. Unul dintre cele mai importante premii a fost obținut de Sergio Guataquira Sarmiento, autorul filmului „Locul unde nimeni nu zice «Te iubesc»”. Ceremonia a fost organizată în 21 octombrie, exact în ziua în care pornea la drum cel mai longeviv festival de film din România, în urmă cu 30 de ani. La final, directorul fondator al Astra Film Festival a primit titlul de cetățean de onoare al Sibiului „pentru întreaga sa activitate artistică și pentru promovarea valorilor culturale sibiene”. O selecție de 43 de filme din festival poate fi văzută online, de pe teritoriul României, până pe 30 octombrie. Detalii și bilete: https://www.astrafilm.ro/ro/2023/program-complet/online-aff.

Gala de premiere a ediției aniversare Astra Film Festival, a pornit cu multă energie, dată de artiștii Ansamblului Percutissimo din Timișoara și a fost presărată de momente artistice (Internațional Klezmer Collective, Junii Sibiului).

„Vă mulțumesc și vă sunt recunoscător că sunteți alături de noi la acest moment aniversar. Am avut prilejul să călătorim împreună prin lume și prin lumi, cu ajutorul filmului documentar. Am cunoscut multe povești și multe experiențe umane. Filmul documentar ne ajută să cunoaștem mai bine lumea în care trăim și să ne găsim propriu loc în această lume. Și ne ajută să construim o societate mai bună, mai deschisă, cu mai multă umanitate. Gândurile care mă încearcă acum sunt acelea de a mulțumi echipei Astra Film, pe care mi-aș dori-o aici, pe scenă, care a lucrat un an de zile, familiei mele, care m-a suportat atât timp și s-a implicat pe toate planurile în organizare, instituțiilor care ne-au sprijinit, în primul rând Ministerului Culturii, fără ajutorul căruia festivalul nu ar fi existat în acest an”, a spus Dumitru Budrala, directorul-fondator al Astra Film Festival.

Competiția România, amarul dulcelui sărut al pământului

Competiția România, în care au fost selectate 11 filme, a fost jurizată de Ana Aleksovska, Ana Vlad și Marc Isaacs și a avut doi câștigători. Cel mai bun film documentar al competiției România, premiu oferit de HBO, a fost considerat „Dulcele sărut al pământului” (Franța, 2023), de Gautier Gumpper. Motivația juriului: „Este un film care prezintă frumusețea vieții născută din lupta, din dorința de a conserva demnitatea, integritatea individuală. Folosind un stil limitat din punct de vedere formal, auster, se dezvoltă progresiv și cu măiestrie o narațiune despre viața la marginea societății. Cu demnitate și cu o forță poetică modelatoare utilizând cu virtuozitate mijloacele cinematice, autorul creează acea intimitate afectivă cu protagonistul și îl face auzit pe cel lipsit de voce.”

Premiul pentru Perspective noi i-a revenit documentarului „Amar” (România, 2023), de Diana Gavra, care a construit, cu tenacitate și curaj, „o relație de încredere și intimitate cu protagoniștii pentru a ne apropia de un grup de oameni pentru care a fura din buzunare este – așa cum descriu ei – „un mod de viață”. Cu obiectivitate, fără senzaționalism, oferind eroilor spațiu pentru a-și exprima sincer viața complicată – acest film dezvăluie cu măiestrie personalitatea oamenilor din spatele stereotipurilor”, a declarat juriul competiției.

Competiția Voci emergente ale documentarului, locul unde toată lumea zice te iubesc, film de non-ficțiune

Juriul Competiției Voci emergente ale documentarului, alcătuit din Richard Alwyn, Liviu Lucaci și Baljit Sangra avut de ales dintre 10 filme selectate și a votat în unanimitate că „Locul unde nimeni nu zice «Te iubesc»” (Belgia, Franța, 2023), de Sergio Guataquira Sarmiento, este cel cel mai bun film, deoarece este „un film pitoresc, emoționant, cu multe substraturi, iar călătoria personală a regizorului în căutarea propriei lui identități deschide un narativ despre efectele colonialismului. Această oscilație între experiența personală și istorie este abordată dintr-un unghi atât intim și fermecător, cât și comic”.

„La baza filmului stă o prietenie din ce în ce mai puternică între regizor și „ghidul” său. Această prietenie, plină de încredere și reciprocă, este o dovadă a misiunii neafectate a regizorului – aceea de a învăța despre „alții” pentru a se putea înțelege mai bine pe el însuși. Filmul este o călătorie, una pornită cu umilință și claritate, documentată și povestită cu măiestrie și, la fel ca orice altă călătorie reușită, implică transformare, iar juriul a apreciat șansa de a lua parte la descoperirile regizorului despre o cultură pe cale de dispariție, care sălășluiește în însuși ADN-ul lui”, se mai arată în motivația juriului.

Competiția Central și Est-Europeană, în care bate vântul schimbării, chiar dacă iubirea nu e o portocală

Tot zece filme au fost și în selecția finală a competiției jurizate de Edward Lawrenson, Marco Bertozzi și Surabhi Sharma. Cel mai bun documentar al competiției a fost considerat filmul „Vântul Schimbării” (Georgia, 2022), de Nikoloz Bezhanishivili, „un studiu imersiv, convingător și intim despre un grup de vârstnici nostalgici ai comunismului, hotărâți să păstreze memoria lui Stalin în orașul în care acesta s-a născut”. Motivația juriului: „Țesând o linie subțire în portretizarea bărbaților și a femeilor peste care istoria și-a lăsat amprenta, filmul acesta este îndrăzneț și în același timp delicat, prezentându-și personajele cu o empatie rece: nici ca eroi, nici ca antieroi sau victime. Ceea ce reiese din observațiile făcute cu răbdare și din montajul realizat cu măiestrie este un film despre apartenență, singurătate și identitate colectivă”.

Juriul a acordat și o Mențiune specială filmului „Iubirea nu e o portocală” (Belgia, Franța, Olanda, Moldova, 2022), de Otilia Babara. „Prin mesaje-video trimise pe o durată de douăzeci de ani, urmărim soarta unei țări care își câștigă independența, dar își pierde mamele. Mii de femei din Republica Moldova și-au părăsit țara ca să-și încerce norocul în străinătate: o tematică epocală și o poveste nerecunoscută, pe care acest film documentar o ilustrează cu acuitate și sensibilitate, alternând imagini și salutări ale celor care au plecat cu imagini și salutări ale celor care au rămas. Cu precădere ale copiilor, protagoniști ai miilor de îmbrățișări virtuale, surprinși cu chipurile gingașe și pline de tristețe. Uneori vedem salutări sincere, alteori salutări jucăușe și teatrale, construite de adulți, într-o încercare dificilă de a astupa prăpastia care îi desparte de trupurile mamelor îndepărtate”, se arată în motivația juriului.

Competiția studențească, Ptitsa, scrisorile din Orsk și dansul de la nunta părinților

Competiția Studențească, în selecția căreia au fost 19 filme, a fost jurizată de Ognjen Glavonić, Apostolos Karakasis și Alexandra Colta și a oferit trei premii.

Cel mai bun documentar al Competiției Studențești, premiu oferit de Institutul Cultural Român, a fost considerată producția „Dansez și eu la nunta părinților mei” (România, 2023), de Andreea Chiper, care a captivat imaginația spectatorilor „prin modul în care a folosit imagini personale pentru a spune o poveste despre identitate și regăsirea de sine”. Motivația juriului: „Abordând o incursiune creativă în arhive personale, filmul ne invită să regândim relațiile de familie, legăturile care se destramă și sensul vieții, modelate de momente și oameni definitorii. Dorim, de asemenea, să o felicităm pe regizoare pentru realizarea unui prim film care demonstrează originalitate, ambiție și atenție la detalii în modul în care folosește imagini din trecut pentru a spune povești despre prezent.”

Alina Maksimenko a primit premiul pentru pentru Cea mai bună regie, oferit de Cinelab, datorită filmului său de debut „Ptitsa” (Polonia, 2022), un film care surprinde „legătura profundă dintre o fiică și mama sa, pe când se aflau închise între pereții casei lor. Plasat în timpul carantinei, acest dublu portret evoluează într-o puternică contemplare a mortalității și în emoțiile complicate care ies la suprafață atunci când se confruntă cu sfârșituri inevitabile: ale vieții, ale prieteniei, ale vieții împreună”, a explicat juriul competiției.

Filmul „Scrisori către Orsk” (Germania, 2023), regizat de Andreas Boschmann, a primit o Mențiune specială pentru „o poveste curajoasă, în care regizorul explorează traumele intergeneraționale din familia sa”. Un film „cu totul personal”, care reflectă „experiența migrației, construind o epopee atemporală colectivă despre acei oameni care acceptă loviturile destinului, și care își păstrează capacitatea de a-și continua viețile fragile cu speranță și compasiune”, se arată în motivația juriului.

Ediția aniversară 30 de ani de Astra Film Festival a avut loc la Sibiu în perioada 15-22 octombrie și a oferit peste 130 de filme, majoritatea în premieră și 250 de evenimente cinematografice, urmărite de un public care a numărat zeci de mii de spectatori de toate vârstele.

Încă 9 produse pe lista cu adaos comercial plafonat

Măsura plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază va fi prelungită cu 90 de zile, în timp ce alte nouă produse, respectiv carne tocată, usturoi, orez, bulion de roşii, cozonac, margarină, drojdie, smântână şi pere, vor fi adăugate în listă, potrivit unui proiect de OUG postat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Având în vedere că urmează perioada de iarnă, când cheltuielile cu utilităţile în locuinţe şi gospodării cresc şi, ţinând cont de faptul că în perioada sărbătorilor de iarnă nevoia de consum creşte, iar bugetul destinat cumpărăturilor vizează cu preponderenţă achiziţia de alimente, pentru a veni în întâmpinarea consumatorilor, s-a considerat ca fiind necesară extinderea perioadei de aplicare a prevederilor OUG nr.67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare pentru o nouă perioadă de 90 de zile.

Proiectul de act normativ de modificare a OUG nr. 67/2023 prevede extinderea listei cu produse agricole şi alimentare cu următoarele produse: carne tocată, usturoi, orez, bulion de roşii cozonac, margarină, drojdie, smântână şi pere”, se arată într-un comunicat al MADR.

O altă măsură nou introdusă prin acest proiect vizează produsele agricole şi alimentare care intră vrac pe teritoriul României şi nu sunt introduse în procesul de procesare/abatorizare.

În cazul acestora cota de adaos comercial va fi de maximum 5% faţă de preţul de achiziţie, la care se adaugă cheltuielile directe şi indirecte prevăzute de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.826 din 22 decembrie 2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune.

Aceste produse sunt: ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui, carne de vită, pentru cantităţi de produs ambalat mai mari de 5 kg, respectiv 5 litri, precizează MADR.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

FOTO: Rezultate remarcabile pentru alergătorii din Mediaș la Campionatul Național de Cros

Sâmbătă, 21 octombrie, comuna Poiana Stampei din județul Suceava a găzduit finala Campionatului Național de Cros rezervat juniorilor U18 și U16, și respectiv copiilor.

La această cometiție desfășurată pe pământ bucovinean au luat startul și 4 junioare ale Clubului Sportiv Școlar Mediaș. Este vorba de Alexandra Hudea, Vanesa Giangu, Mara Ibășfălean și Denisa Câmpean.

Sportivele pregătite de antrenorul Vasile Ibășfălean au alergat pe distanța de 4.000 de metri, concurând atât la individual cât și ca echipă de junioare 2. Și au concurat cu succes, reușind rezultate remarcabile.

Echipa de junioare 2 a CSȘ Mediaș a devenit campioană, încheind pe prima poziție finala Campionatului Național de Cros.

La individual, Alexandra Hudea și-a confirmat valoarea și rezultatele excelente din acest an, clasându-se pe prima poziție, în vreme ce Vanesa Giangu s-a clasat pe poziția a 4-a.

De remarcat este faptul că Vanesa Giangu și Mara Ibășfălean au concurat la o categorie superioară de vârstă și și-au adus aportul la victoria echipei de junioare 2 a Clubului Sportiv Școlar Mediaș.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Pregătirea

Duhul cel necurat, stăpân pe un biet om din ținutul Gherghesenilor, L-a întâmpinat pe Mântuitorul cu cuvintele: „Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Te rog, nu mă chinui!” (Luca 8, 28).

Aceste cuvinte, însă, duc la întrebarea: Oare, Dumnezeu, poate chinui pe cineva?

Evident că nu, pentru că, în esență, Dumnezeu nu poate săvârși răul. Chinul, ca formă a răului, apare acolo unde nu este primit Dumnezeu. Și, invers, fericirea se naște acolo unde omul Îl îmbrățișează pe Dumnezeu.

Duhurile necurate au o existență nefericită pentru că, din mândrie și libertate, s-au rupt de Dumnezeu. Așa arată și iadul, ca loc de chin, de foc, care arde, care produce suferință, pentru că nu-L iubește pe Dumnezeu. Nici măcar o plantă nu poate rămâne vie, dacă își seceră rădăcina.

Dar, paradoxal, duhurile necurate nu vor să-și recunoască vina. Dimpotrivă, fac și mai rău: dau vina chinurilor lor tot pe Dumnezeu. Așa înțelegem strigătul disperat al diavolului către Hristos: nu mă chinui! Ca și când suferința lui ar veni de la Hristos. Ce diabolic!

Adevărul este că diavolul este sursa tuturor inversiunilor. A inversiunii valorilor, ierarhiilor, virtuților. Și, la urmă, Îl scoate vinovat tot pe Creator. Vorba românului: hoțul strigă hoțul!

Chinul, ura, războiul nu vin de la Dumnezeu. Dar, în aceste zile triste, tot mai rupte din Apocalipsă, sunt unii care dau vina pe Dumnezeu. Destui spun: dacă ar exista Dumnezeu, n-ar fi atâtea grozăvii și atâta moarte. El e de vină!

Nu! Nu Dumnezeu e de vină. El este izvorul bucuriei și al fericirii. Fără El ajungem la durere, întristare și suspin.

Pr. Arsenie spunea că raiul, în care vrem să ajungem, ni-l pregătim de acum, împlinind poruncile lui Dumnezeu. Văzând, însă, atâta foc și pucioasă în jur, parcă omenirea aceasta se pregătește de iad, nu de rai.

Și, culmea, tot ea strigă: Doamne, nu ne chinui!

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Consilier la premier

„Care naţiune de pe pământ nu s-ar ridica de la mic la mare, când îşi vede numărate zilele vieţii? Libertatea unui popor este bunul lui cel mai înalt şi naţionalitatea e libertatea lui cea din urmă; ce preţ mai are viaţa lui după ce şi-a pierdut tot ce îl face demn să mai fie pe pământ? …Ţineţi cu poporul toţi, ca să nu rătăciţi, pentru că poporul nu se abate de la natură, nici nu-l trag străinii aşa de uşor în partea lor, cum îi trag pe unii din celelalte clase, care urlă împreună cu lupii şi sfâşie pe popor împreună cu aceştia; nu vă abateţi de la cauza naţională de frica luptei…” (Fragment din discursul rostit de Simion Bărnuţiu – străbunicul marelui om de stat român Iuliu Maniu – în Catedrala din Blaj, la 14 Mai 1848).

Acesta este un sfat de nădejde pentru orice lider politic al României, valabil de 175 de ani încoace. Dar cine să ţină cont de el?! Azi suntem acelaşi popor cu oameni deştepţi, ca pe vremea străbunilor noştri, dar din păcate cu din ce în ce mai puţine caractere. Aceasta este o gravă problemă de siguranţă naţională, pentru că elitele   s-au slăbănogit şi s-au spurcat la deliciile bunăstării obţinută nu pe merit, ci prin rapt, furt şi spolierea naţiunii. Deci urlă cu lupii şi-şi sfâşie propriul popor.

Istoria – dascălul vieţii – a demonstrat de nenumărate ori că:  liderii puternici crează vremuri bune; vremurile bune crează lideri slabi; liderii slabi crează vremuri grele! Şi noi astfel de vremuri trăim. Ia priviţi pe mâinile cui a apucat Europa creştină a naţiunilor! Ce nebunie îi mână în lupta împotriva vieţii! Îţi interzic aerul, apa, căldura, vaca din bătătură, porcul din farfurie, casa, familia, opinia, credinţa, identitatea… nu le mai înşir. Şi noi, popor inteligent, dansăm cum ne cântă flaşnetarii dezaxării? Da, pentru că la vârf lipsesc două atribute cruciale pentru lideri puternici: caracterul şi înţelepciunea.

Ce i-ar fi spus un consilier înţelept preşedintelui Iohannis înainte de ţeapa cu vizita ’geaba  în Ungaria? Stai acasă că nu eşti pionul lui Zele, ci liderul unui stat de trei ori mai mare ca Ungaria şi  într-o poziţie strategică excelentă, din care poţi juca la masa verde. Dacă ai vână!

Ce i-ar fi spus acelaşi consilier premierului Ciolacu înainte de vizita la fel de ’geaba în Israel? Ai trei variante:  1. Fie stai acasă şi nu te poziţiona în conflict, că eşti prea mic pentru un război atât de mare. E meci între coloşi. Să nu te calce din greşeală în picioare! 2. Fie înveţi de la Ceauşescu niţică agerime oltenească atunci când a intermediat tratatul de pace dintre Israel şi Egipt, semnat în 1979 de premierul israelian şi preşedintele egiptean de la acea vreme, Menahem Begin şi Anwar El Sadat, aflat în vigoare şi în prezent. 3. Sau du-te, dar fă chiar şi imposibilul să-ţi aduci românii prinşi între cele două tabere ACASĂ!!! Pune-ţi la treabă serviciile, ambasadorii, relaţiile secrete, inteligenţa şi intelighenţia, lobby-ştii, tot ce ai, adu-i înghesuiţi în avionul tău, fă o haiducie, orice şi adu-i acasă că ţi-au cerut ajutorul.

Ar fi fost singura raţiune a acestei vizite. Iar din osânza electorală adunată astfel ai fi putut hălădui două mandate la preşedinţia României, chiar. Ţine aproape de popor, ca să nu rătăceşti! Iar poporului îi este acum foarte, foarte sete de niţică încredere şi mândrie naţională!

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

FOTO: Arde o casă în Copșa Mică. Mai multe echipaje ale pompierilor intervin de urgență / UPDATE: Casa a fost distrusă în urma incendiului

0

UPDATE: Pompierii au lichidat incendiul în urma căruia casa a ars în proporție de 90% pe o suprafață de aproximativ 100 metri pătrați, dar și o anexă din prelungirea casei pe o suprafață de 10 metri pătrați.

„Echipajul SMURD prezent la fața locului a acordat îngrijiri medicale unei femei (proprietara) în vârstă de aproximativ 50 de ani care a suferit un atac de panică, aceasta refuzând transportul la spital.

La acest moment pompierii lucrează pentru îndepărtarea efectelor negative. Cauza de izbucnire a incendiului este în curs de stabilire”, a precizat sergent major Raluca Marcu, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.

ȘTIRE INIȚIALĂ – Pompierii medieșeni intervin de urgență, sâmbătă seara, în Copșa Mică, pe strada Fierarilor, pentru localizarea și lichidarea unui incendiu care a izbucnit la o casă.

La locul incendiului sunt mobilizate două autospeciale de stingere, o autospecială de primă intervenție, două echipaje SMURD și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Copșa Mică.

Incendiul se manifestă generalizat la acoperișul unei case. Pompierii acționează pentru localizarea incendiului.

Vom reveni cu detalii.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

FOTO: Sibienii, de neoprit. FC Hermannstat a făcut spectacol cu Dinamo și a învins cu 4-0

0

FC Hermannstadt a câștigat categoric, 4-0, întâlnirea de sâmbătă de pe teren propriu, cu Dinamo București.

Dinamo a avut un gol anulat în minutul 2 al partidei. Ilic a trimis spre poartă din lovitură liberă, balonul a lovit bara lateral, a ajuns la Gregorio, care a înscris, dar golul său a fost anulat pentru ofsaid.

Sibienii au deschis scorul în minutul 5. Jipa a centrat de pe partea stângă, balonul a ajuns în careu la Balaure, care a șutat și l-a învins pe Golubovic.

FC Hermannstadt și-a dublat avantajul în minutul 19. Paraschiv a intrat în careu, Bena a încercat să îl deposedeze, însă mingea a ajuns în lateral la Jipa, care a șutat din unghi și a reușit să înscrie.

Dinamo a avut o primă oportunitate în minutul 23. Abdallah l-a găsit foarte bine în careu pe Costin, dar acesta și-a făcut o preluare prea lungă și a fost blocat.

În minutul 28, sibienii au mai avut o ocazie importantă. Alhassan i-a pasat la marginea careului lui Jipa, acesta a intrat în suprafața de pedeapsă și a șutat cu stângul puțin pe lângă poartă.

FC Hermannstadt a marcat pentru 3-0 la începutul reprizei secunde. Homawao a respins greșit o centrare, mingea a ajuns la Silviu Balaure care a șutat, fundașul lui Dinamo a deviat, iar mingea a intrat în poarta lui Golubovic.

Jucătorii lui Ovidiu Burcă au avut o bună ocazie de a egala. În minutul 56, Bena s-a înălțat la o centrare venită din corner și a trimis cu capul, dar Căbuz a reușit să respingă peste poartă.

Tot dinamoviștii au mai avut o oportunitate în minutul 76. Ghezali a intrat în careu și a șutat cu exteriorul la colțul scurt, dar a trimis în plasa laterală.

FC Hermannstadt a avut un gol anulat în minutul 86. Medina a centrat de pe partea dreaptă, Oroian a prelungit pentru Iancu, iar acesta a reușit să înscrie cu capul.

Golul a fost însă anulat pentru ofsaid.

S-a făcut 4-0 în minutul 90+1. Alhassan a preluat o minge la marginea careului, a șutat cu stângul și l-a învins pe Golubovic.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Genți cusute manual și cu gândul la bunici, făurite la Sibiu: “Așa cum făceau bunicile noastre pe vremuri, o șezătoare în familie!”

Eleganța se măsoară în calitate, în grija cum îți alegi hainele și accesoriile. De altfel, și cum le întreții. Iar cheia de succes a unei ținute este, printre altele, geanta pe care te decizi să o porți. Pentru că fiecare femeie e unică, și poșeta de pe umăr ori ghiozdanul din spate ar trebui să fie la fel de special. Anca Loghin a început, acum șase ani, să creeze un brand menit să le vină în ajutor reprezentantelor sexului frumos. Cu multă pasiune, dragoste pentru estetic, cu migală și cu gândul la bunici, a dat viață „Anca’s BagShop – Genți cusute manual”. Ceea ce face produsele sale unicate este faptul că, pe lângă sufletul pe care și-l așază în fiecare creație, adaugă motive tradiționale.

Anca Loghin este o mică antreprenoare născută și crescută în Sibiu. Povestea sa în ale business-ului a început în 2017, dintr-o joacă, după cum mărturisește.

„Am dorit să creez ceva pentru mine, să îmi ocup timpul liber și am descoperit o bucățică de piele în pivniță la tata. Și am zis: „Hai să vedem dacă putem face o geantă, dacă ne descurcăm cum partea aceasta!”. Am creat un tipar pentru o geantă, a necesitat multă analiză, că nu am niciun studiu în design sau marochinărie. Cu ajutorul tatălui, am finalizat geanta. Am făcut-o cam într-o săptămână și jumătate. Am reușit un produs final purtabil. În același timp, lucram în magazinul IA Sibiu – Concept Store, care se ocupa cu comercializarea produselor, iilor tradiționale – Andreea Ciortea. Acolo, era și partea de consignație, veneau bunicile și aduceau ii și produse tradiționale să și le vândă. Astfel, m-am îndrăgostit foarte mult de partea de tradițional, cusătură, și, discutând cu bunica mea, care pe vremuri cususe ii, am aflat ce înseamnă motivele, cusătura, fiecare simbol. Într-o seară, uitându-mă pe cărți vechi de cusături tradiționale, mi-a venit ideea să văd dacă pot să le transpun pe gențile pe care le făcusem cu tatăl meu. Am început să desenez, să scot modele și să le transpun aproape identic. Așa am început să transpun modelele tradiționale pe gențile mele din piele naturală!”, povestește Anca Loghin.

Anca a dorit să păstreze, astfel, partea de autenticitatea, de făcut un lucru cu răgaz, astfel că toate produsele sale sunt realizate manual, inclusiv broderia de pe capacul genților și ghiozdanelor. Acest proces amintește de vremurile în care bunicile se adunau pentru a coase împreună. „Astfel, am păstrat cumva și partea de șezătoare, așa cum făceau bunicile noastre pe vremuri, dar o șezătoare în familie, unde eu, împreună cu mama cos, iar tata croiește. Încet-încet, a prins această îndeletnicire și soțul meu, care mă ajută pe partea de portofele si mici accesorii. Chiar și cea mai mică membră a familiei, fetița noastră în vârstă de patru ani, a început să se joace cu pielea și acul”, spune Anca.

Micuța Eva este tare încântată de afacerea familiei, astfel că, peste cerceii ei, își așază, deseori, bucăți din piele naturală, pentru a crea noi accesorii. O joacă interesantă este și cu vopseaua pentru pielea naturală, pe care o consideră o adevărată artă.

La târgurile din țară

Produsele Ancăi sunt comercializate la târguri de handmade din țară. „În 2017 am participat, de Paști, la primul târg, alături de Andreea Ciortea. Am vrut să văd și eu ce spune lumea. Am fost cu nouă gentuțe! Am fost puțin sceptică, dar s-a dovedit a fi un imbold pentru mine! Lumea a spus că nu a mai văzut astfel de produse, că sunt broderii făcute manual. Întotdeauna la evenimente am și o mostră de cusut cu mine, pentru a le arăta oamenilor că broderia este manuală, nu cusută la mașină. Eu și cos la târguri, demonstrez că eu le fac cap-coadă”, mai spune Anca.

Antreprenoarea sibiană mai mărturisește că la astfel de evenimente se simte foarte bine, deoarece creează legături cu clienții și le află dorințele, făcând, de altfel, și un schimb de povești.

“În atelier uiți de toate!”

În micul său atelier din casă, lucrează cu multă pasiune și creativitate.

„Îmi place ce fac! După opt ore de muncă, la birou, eu fiind economist de profesie și ocupându-mă de proiecte la Școala Finlandeză, seara adorm fetița și intru în atelier, de unde îmi iau toată energia pentru a doua zi. Îmi oferă multă liniște, e „spălătură pe creier”. Vii de la serviciu încărcată cu stres, oboseală, dar în atelier uiți de toate!”, mai spune Anca.

Portofoliul Ancăi Loghin este bogat în motive tradiționale, aceasta fiind deschisă, de altfel, și altor provocări. „Am cusut și câini și pisici! Ne pliem pe cerințele clientului! O clientă din Irlanda a vrut să ofere un cadou unei prietene și a ales să îi brodez un cal indian. A fost foarte îndrăgit! Cea care a primit geanta a fost foarte bucuroasă, că astfel își putea purta prietenul cel mai bun peste tot!”, povestește Anca.

Creațiile sibiencei sunt de durată și ușor de întreținut.  „Poți avea o geantă întreaga viață! Se întreține ușor, există produse speciale pentru piele naturală! Broderiile sunt cusute cu ață cerată, care nu se uzează în timp, pur și simplu le ștergi cu o cârpă umedă!”, ne destăinuie Anca.

Produsele Ancăi pot fi văzute online, pe platformele de Facebook și Instagram, dar și la NO’ HAI, în Piața Mică nr. 3.

Până la debutul anului viitor, Anca Loghin își propune să lanseze și un site cu produsele sale, pentru ca ele să ajungă și mai ușor la public.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Sammy Agopian. De pe linia frontului la ”Chefi la Cuțite”

0

Povestea lui Sammy este una fascinantă. A făcut parte din fanfara armatei din Liban, a relaționat cu lideri și personalități marcante ale lumii, a avut parte de situații limită, însă o vizită în Sibiu l-a făcut să renunțe la acest stil de viață și să își găsească locul și liniștea aici.

În prezent, Sammy face ceea ce iubește: gătește și organizează fel de fel de acțiuni caritabile. Pentru el, venirea în Sibiu a fost ca o a doua naștere, căci, spune el, ”în Liban muncești ca să trăiești, iar în țara noastră muncești și pentru a te bucura de viața”.

În anul 2014 a venit pentru prima dată în România, în urma unei colaborări cu ICon Arts Sibiu, iar din 2018 s-a stabilit permanent aici, întemeindu-și o familie frumoasă cu o româncă.

Sammy Agopian (al doilea de la stânga la dreapta)

În cadrul fanfarei din armata libaneza, Sammy a fost instructor de muzică și cânta la trompetă: „Am avut armată obligatorie și mi-a plăcut mult fanfara militară. Noi nu suntem doar fanfară, noi mergem și la război; nu putem fi numai fanfară. Am încercat să cânt la trompetă și într-o lună am evoluat foarte mult. Am fost pus în protocolul de primire al liderilor. Tot ce am avut în viața mea s-a datorat armatei, pentru că am avut multe beneficii”, spune el.



”Familia a crezut că am murit și mi-a făcut mormânt”

– Sammy Agopian

Într-o lume în care atentatele cu bombă și ororile răfuielilor dintre diferite forțe paramilitare sunt ingeredientele de zi cu zi, Sammy are o experiență cu totul traumatizantă. „Când am avut 11 ani am trăit pe stradă și am mâncat din gunoi, își continuă el povestea. Doi ani de zile am fost dat dispărut de către părinți. Într-o zi, am mers cu mama și cei trei frați afară. În urma unei explozii, mama și sora mea au fugind într-o direcție, iar eu și fratele mai mic în direcția opusă. Familia a crezut că am murit și ne-au făcut mormânt. O asociație ne-a ajutat să stăm undeva și să mâncăm, iar într-o zi, am mers cu cineva de acolo să ne cumpere haine și acolo o femeie mi-a strigat numele în disperare. Era sora mamei.”

În ultimii doi ani din cariera militară, Sammy a participant la războiul contra teroriștilor. Mulți teroriști au încercat să vină în Liban, iar el și restul militarilor i-au blocat. Renunțarea lui la activitatea din armată a fost o decizie grea, căci era un om de bază și se implica activ în tot ceea ce făcea pentru siguranța celorlalți.

De pe linia frontului, în lupta cu teroriștii, la ”Chefi la Cuțite”

„Ne-am săturat de război. Libanezii au succes oriunde merg pentru că au creativitate. Am vrut să plec de acolo pentru a-mi întemeia o familie în liniște. Venind aici, am avut o prietenă foarte-foarte bună. Spun prietenă, pentru că nu mă gândeam nicio secundă că îmi va deveni soție. Avem trei băieți și sunt foarte fericit. La aproape 46 de ani am o nouă viață. Am reușit!”, spune el.

Sistemul educațional din Liban este unul bine dezvoltat, dar este și foarte scump, spune acesta. Un părinte trebuie să plătească 5.000 de dolari pe an la școala privată pentru un singur copil, iar pentru universitate este mult mai mult. De aceea, din păcate, mulți copii rămân fără educație.

Sammy spune că Sibiul i-a devenit acasă. De când s-a stabilit aici, a organizat numeroase activități caritabile, a gătit pentru copiii din centrele de plasament, dar și pentru bătrânii din azilele din Sibiu. Dacă până în 2018 gătitul îi era doar o pasiune, acum Sammy se mândrește cu cele mai gustoase preparate. El ne spune că a gătit și pentru comandamentul NATO din Sibiu. De altfel, a participat, în urmă cu un an, la emisiunea ”Chefi la Cuțite”.

E de nelipsit de la meciurile CSU, unde face spectacol cu trompeta. Toată lumea apreciază că știe imnul nostru și că un om ca el dă dovadă de patriotism: „Eu vreau să fiu un român bun, prietenii mei îmi spun: tu ești român, știi imnul românesc! Sunt români care nu îl știu. De 1 decembrie, am fost la un meci de baschet și am cântat imul românesc, iar lumea nu s-a așezat, au rămas cu drapelurile în mână și am început să cântăm „Treceți batalioane”, a mai spus acesta.

Gătitul cu iz de poveste

În 2019 a deschis un restaurant cu specific libanez în mall-ul Shopping City, însă din cauza pandemiei, a fost nevoit să îl închidă. Totuși, nu a renunțat la acest vis, de aceea are în plan deschiderea unui magazin tot cu mâncare libaneză, dar cu un număr limitat de preparate.

mde

Sarmalele sunt preferatele lui și ne spune că, de când s-a căsătorit, nu și-a lăsat soția să gătească nici măcar odată.

O poveste de viață și de luptă cu provocările de zi cu zi, din care Sammy a ieșit de fiecare dată învingător. În ciuda tuturor obstacolelor prin care a trecut, el știe că liniștea pe care i-o oferă viața aici e cel mai prețios lucru pe care l-a dobândit și face ca fiecare zi să fie una specială. Atât pentru el, cât și pentru ceilalți, cu care interacționează. Ce poate fi mai seducător, decât o masă servită într-un viitor restaurant libanez, care are în spatele lui o poveste fascinantă despre cum să reușești să îți crești visele! Sammy e un învingător! Acum, e rândul nostru…

Se extind pistele pentru biciclete de pe malurile Cibinului

Primăria Sibiu anunță că pistele de pe malurile Cibinului se vor extinde în amonte și în aval de cele existente.

Firma specializată, angajată de Primăria Sibiu să realizeze studiul de fezabilitate, a finalizat această documentație, iar primarul Astrid Fodor supune aprobării Consiliului Local indicatorii tehnico-economici pentru realizarea investiției, se arată în comunicatul de presă.

Prin acest nou proiect dedicat mobilității sustenabile se vor crea încă 3,1 km de piste pentru biciclete pe malurile Cibinului:

· Pe tronsonul dintre podul peste Cibin din dreptul străzii Rozmarinului și calea ferată/șoseaua Alba Iulia (1,4 km). Pe lângă pista pentru biciclete, pe acest tronson se vor realiza și 2 pasarele ciclopietonale.

· Pe tronsonul dintre șoseaua de centură a Sibiului și str. Podului (1,7 km).

În acest mod, cei 3,6 km de piste deja create pe malurile Cibinului vor fi continuate, prelungindu-se astfel acest culoar pentru deplasarea sigură cu bicicleta.

La fel ca în cazul primului proiect de amenajare a malurilor, lucrările vor include stabilizarea malului și reamenajarea acestuia, fiind complexe și având un grad de dificultate crescut. Și în acest caz se va pune accent pe revigorarea cadrului natural prin amenajarea zonelor verzi cu iarbă, plante și arbori.

De asemenea, se va monta mobilier urban, iluminat public, hot spot-uri WiFi și sisteme de supraveghere video pentru siguranță și descurajarea actelor de vandalism.

Valoarea estimată a investiției este de 45,9 milioane lei. Următorul pas va fi realizarea proiectului tehnic, iar ulterior proiectul se va depune pentru obținerea finanțării europene nerambursabile în cadrul Programului Regional Centru 2021-2027.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Culmea educației: un elev cu media 4,59 primește Bursă de Merit

Un elev cu media 4,59 de la un liceu primește bursă de merit, după modificările ciudate aduse criteriilor de acordare a burselor.

Noile modificări privind acordarea burselor aduc situații greu de imaginat. Astfel, un elev care nu are nici măcar media 5 poate primi bursă de merit, dacă sunt în primii 30% din clasă.

Iar situațiile absurde nu au întârziat să apară. Se întâmplă la Liceul Tehnologic „Elie Radu” din Ploiești.

Unitatea de învățământ a decis acordarea unei burse de merit chiar și unui elev cu media de 4,59 pentru că se află în primii 30% din clasă.

Pe de altă parte, elevi ai Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Ploiești, cu medii de peste 9 nu primesc o astfel de bursă de merit.

„Avem copii, la liceu cu media 9,86. Coborâm lista și ultima medie, la profesională, a unui elev care primește anual acesta bursă de merit e 4,59.

Vorbim de acele cazuri de elevi admiși la liceu cu note la Evaluarea Națională de 2 și 3”, a precizat directorul directorului unității, Mădălina Boteanu, potrivit Observatorului de Prahova.

Pe de altă parte, elevi ai Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Ploiești, cu medii de peste 9 nu primesc o astfel de bursă de merit.

„E o discriminare. Să se numească oricum altfel, dar nu de merit”, a declarat presei locale Gabriel Țaga, directorul Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Ploiești.

La această școală, 857 de elevi sunt beneficiari ai bursei de merit, în cuantum de 450 de lei lunar.

Doar trei dintre aceștia, care învață la profilul sportiv, au medii sub 9. Alți 46 primesc acest stimulent financiar, fiind olimpici.

Urmărește Sibiu 100% în Google News