Indemnizaţia de şomaj şi toate beneficiile sociale care se raportează la Indicatorul Social de Referinţă (ISR) cresc de la 1 martie 2023, ca urmare a majorării cu 13,8% a acestui indicator, informează Ministerul Muncii.
Astfel, valoarea ISR creşte de la 525,5 lei, în anul 2022, la 598 lei, anul acesta.
După aplicarea noii valori a ISR, ajutorul social (VMG) pentru persoana singură creşte de la 149 lei la 170 lei, iar pentru familia cu 5 persoane de la 554 lei la 631 lei, pentru 164.896 de persoane.
Alocaţia pentru susţinerea familiei, de care beneficiază 133.276 de persoane, creşte primul interval de venituri de la 211 lei/persoană la 240 lei/persoană şi al doilea interval de venituri creşte de la 558 lei/persoană la 634 lei/persoană. Cuantumul alocaţiei variază în funcţie de numărul de copii din familie, de intervalul de venituri al acesteia, dar şi de tipul familiei/ monoparentală sau biparentală. Acesta variază între 90 lei de la 79 lei, pentru familia biparentală cu 1 copil şi venituri de 634 lei, şi 512 lei de la 450 lei, pentru familia monoparentală cu venituri de până la 240 lei şi 4 copii în întreţinere.
Indemnizaţiile pentru persoanele cu dizabilităţi, de care beneficiază 837.947 de persoane, cresc pentru adulţi de la 368 lei la 419 lei pentru handicap grav şi de la 279 lei la 317 lei pentru handicap accentuat. Bugetul complementar creşte de la 156 lei la 180 lei pentru handicap grav, de la 116 lei la 132 lei pentru handicap accentuat şi de la 64 lei la 72 lei pentru handicap mediu.
Şi în cazul copiilor, prestaţia creşte de la 316 lei la 359 lei pentru handicap grav, de la 184 lei la 210 lei pentru handicap accentuat şi de la 64 lei la 72 lei pentru handicap mediu.
Alocaţia lunară de plasament creşte de la 950 lei la 1.081 lei şi de la 1.425 lei pentru copilul cu handicap la 1.622 lei, pentru 34.315 de persoane. La aceasta se adaugă şi indemnizaţia de sprijin, care creşte de la 420 lei la 479 lei.
Indemnizaţia lunară pentru tinerii care optează pentru ieşirea din sistemul de protecţie socială şi urmează cursurile de învăţământ sau se angajează creşte de la 2.522 lei la 2.871 lei, cuantumul minim al indemnizaţiei pentru creşterea copilului se majorează de la 1.314 lei la 1.495 lei, pentru 170.785 de persoane iar indemnizaţia minimă acordată pe perioada concediului de acomodare în vederea adopţiei creşte de la 1.787 lei la 2.033 lei, pentru un număr mediu de 595 de persoane.
Indemnizaţia de sprijin pentru adopţie se majorează de la 631 lei la 717 lei (nivel minim) şi de la 1.261 lei la 1.435 lei (nivel maxim), pentru un număr mediu de 2.153 de persoane iar ajutorul lunar nerambursabil pentru refugiaţi creşte de la 568 lei la 646 lei, pentru 440 de persoane.
Şi indemnizaţiile, primele de inserţie, subvenţiile şi stimulentele financiare acordate prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă se majorează după cum urmează: indemnizaţia de şomaj creşte cu 73 lei/lună pentru un număr de 42.345 de şomeri indemnizaţi aflaţi în evidenţa ANOFM la finalul lunii ianuarie 2023; indemnizaţie de şomaj acordată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi şcolilor speciale pentru persoane cu handicap creşte cu 37 lei/lună, pentru cele 3.915 de persoane aflate în evidenţa ANOFM; prima de inserţie acordată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi absolvenţilor şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care, în termen de 60 de zile de la absolvire, se înregistrează la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni creşte cu 218 lei, pentru aproximativ 900 de persoane; subvenţia acordată angajatorilor care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială, care beneficiază de acompaniament social personalizat în baza unui contract de solidaritate creşte cu 290 lei/lună/persoană, pentru aproximativ 240 de persoane; stimulentul financiar lunar acordat angajatorilor care încadrează în muncă elevi şi studenţi, pe perioada vacanţelor, creşte cu 37 lei/lună/persoană, pentru un număr de aproximativ 1.700 de persoane.
Bugetul estimat, la acest moment, pentru toate aceste majorări este de 978 milioane lei, precizează Ministerul Muncii. (AGERPRES)
Din 6 martie, firma de construcții Geiger Transilvania va relua lucrările de modernizare și extindere a podului peste Cibin de pe șoseaua Alba Iulia, după încheierea sezonului rece.
Din 6 martie până în 30 iunie, partea din aval a podului, cea dinspre strada Malului, se va închide traficului și se va circula pe partea din amonte, cea dinspre strada Maramureșului, pe o bandă pe sens. Șoferilor sibieni le este reamintit faptul că, pentru a evita supraaglomerarea și blocajele, pot folosi rute alternative:
· Drumul peste Câmpșor, între strada D. Cantemir din cartierul Ștrand și str. Rozmarinului din cartierul Turnișor.
· Str. Autogării – Distribuției – Lemnelor – Mihail Kogălniceanu/ Reconstrucției. Reamintim că în perioada lucrărilor la pod, pe str. Lemnelor se circulă în sens unic, dinspre strada Distribuției spre străzile M. Kogălniceanu/Reconstrucției
· Str. Malului – pod Neculce – strada Metalurgiștilor
· Centura ocolitoare a Sibiului
„Precizăm că mijloacele de transport public vor continua să circule și acestea pe pod, traseele rămânând nemodificate. De asemenea, pietonii vor putea traversa podul, printr-un culoar amenajat în acest sens.
Restricțiile în trafic sunt necesare pentru extinderea și reabilitarea și acestei părți a podului. Practic, acesta va fi consolidat, zona de trotuar se va extinde astfel încât să existe spațiu pentru amenajarea pistelor pentru biciclete, se va reface infrastructura rutieră și pietonală a podului, precum și sistemul de iluminat public și arhitectural.
În paralel, se vor definitiva lucrările la partea nouă a podului, prin amenajarea parapeților de protecție, a iluminatului public și arhitectural și asfaltarea trotuarelor și a pistei pentru biciclete”, au explicat reprezentanții municipalității sibiene.
Aproximativ 120.000 de bilete la tratament balnear vor fi asigurate în acest an prin Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), fondurile totale aprobate în vederea asigurării de tratament balnear pensionarilor fiind majorate în acest an la 300 de milioane de lei, a anunţat, miercuri, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).
Guvernul a aprobat actul normativ privind bugetul alocat, precum şi modul de acordare, distribuire şi decontare a biletelor la tratament balnear asigurate de CNPP.
„Suma aprobată în vederea asigurării de tratament balnear pensionarilor şi persoanelor asigurate în sistemul public de pensii, persoanelor asigurate pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi beneficiarilor unor legi cu caracter reparatoriu a fost majorată faţă de anul 2022, de la 229.000.000 lei la 300.000.000 lei”, informează un comunicat al ministerului.
Astfel, în unităţile de tratament balnear aflate în proprietatea Casei Naţionale de Pensii Publice va fi asigurat un număr de maximum 60.420 de bilete de tratament, repartizate pe maximum 19 serii de trimitere, cu o durată de 16 zile.
La acestea se adaugă şi biletele de tratament balnear contractate cu alte unităţi de profil, până la nivelul sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.
Pot solicita bilete de tratament balnear pensionarii şi asiguraţii sistemului public de pensii, iar un procent de maximum 15% din numărul total al biletelor va fi acordat, gratuit, beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum şi persoanelor care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale.
Campania Naţională de Împăduriri 2022-2026, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), va fi promovată la nivel naţional, începând din această primăvară, a transmis Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP). Ministerul a programat o reuniune, la Sibiu, pentru vineri, 10 martie, care va fi condusă de secretarul Lorand Arpad Fulop.
56.000 hectare de păduri vizate
Lansată în luna noiembrie a anului 2022, măsura din PNRR – Investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane şi reîmpăduriri – are un buget de 730 milioane de euro şi vizează realizarea a 56.000 hectare de noi păduri şi suprafeţe cu vegetaţie forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. În acelaşi timp, vor fi finanţate lucrări de împădurire şi lucrări de îngrijire a plantaţiilor şi creştere a suprafeţei cu vegetaţie forestieră în lungul căilor de comunicaţie, în interiorul aglomerărilor urbane (păduri urbane, inclusiv de tipul mini-pădurilor) în jurul localităţilor şi între câmpurile cu culturi agricole, precum şi alte categorii de perdele forestiere de protecţie.
Timp de strategie în faţa reprezentanţilor ministerului
În acest context, ministrul Mediului, Barna Tanczos, a dispus secretarilor de stat din MMAP să organizeze, în perioada următoare, o serie de întâlniri de lucru în fiecare dintre judeţele României, pentru a oferi informaţii şi detalii potenţialilor beneficiari, cu privire la noua linie de finanţare pentru împăduriri. Fiecărui secretar de stat i-au fost repartizate mai multe judeţe. Astfe, secretarul de stat Lorand Arpad Fulop se va ocupa de judeţele judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj, Mureş, Harghita, Alba, Sibiu şi Covasna. La întâlnirile de lucru vor fi invitaţi reprezentanţi ai prefecturilor, ai consiliilor judeţene, ai unităţilor administrativ-teritoriale de pe raza fiecărui judeţ, ai producătorilor agricoli locali şi ai altor deţinători de terenuri pretabile pentru împădurire, persoane fizice sau juridice (indiferent de mărime şi formele asociative ale acestora), ai structurilor silvice judeţene şi regionale, precum şi exponenţi ai presei locale, potrivit unui comunicat de presă al ministerului, potrivit Agerpres.ro.
Prima ediție a Sibiu Blues Nights, se va desfășura la Sala Thalia a Filarmonicii de Stat din Sibiu, în 31 martie și 1 aprilie.
Blues-ul are rădăcinile în istoria afro-americană, a fost adus pe continentul american de sclavii obligați să muncească pe plantații în secolul al XIX-lea. Aceștia cântau în timp ce munceau în câmpurile de bumbac sau legume. Aceste ritmuri s-au combinat cu altele, ale coloniștilor europeni, au început să fie ascultate în localuri și treptat au devenit un gen muzical extrem de apreciat.
Blues-ul care se ascultă astăzi este atât cel clasic cât și blues cu influențe din alte genuri muzicale, precum rock, jazz sau funk. Organizatorii Sibiu Blues Nights, cei cinci prieteni din 5F – Concerts & More, sunt în primul rând pasionați de muzică și de acest gen muzical. Pentru că au dorit ca și publicul sibian să se poată bucura de blues de calitate, într-un spațiu deosebit, le-a venit ideea acestui Festival. Sibiul se va alătura celor aproximativ zece orașe din țară ce au festivaluri de blues.
Sorin Leicu, Cosmin Lascu, Alina Bâgiu și Ciprian Epuraș, 4 din 5F
Am dorit să aflăm mai multe despre povestea acestui nou festival, de la doi dintre organizatorii săi. Cei 5 vin din sfere diferite, trei foști librari (Sorin Leicu, Ciprian Epuraș și Anca Nedelcu), un profesor/traducător (Alina Bâgiu) și un videograf (Cosmin Lascu). Au răspuns întrebărilor noastre Alina Bâgiu și Cosmin Lascu.
De ce festival de blues la Sibiu?
Alina Bâgiu: Pentru că suntem fani blues și pentru că Sibiul nu are. Jazz-ul este, cu tradiție, știm clar. Dar blues-ul este altă nișă. Avem rock, avem Artmania, jazz-ul de zeci de ani, pornit de Nae Ionescu, avem tot felul de evenimente în Piața Mare, dar blues nu este. Avem sporadic, din când în când în baruri, Nightlosers sau Kusak. Pur și simplu, din când în când câte un concert care să fie blues, dar foarte rar. Până să începem noi serile de blues în Imperium, cred că era unul pe an, când veneau cei de la Nightlosers.
Serile de Blues au devenit unele dintre preferatele sibienilor
Publicul cum este? Îl simțiți dornic să asculte acest gen?
Cosmin Lascu: Din ce am văzut până acum, da. Urmează să vedem ce se întâmplă la festival. Am încercat la o scară mai mică și acum vom trece la o scară mai mare. Am început să fim cunoscuți de când am început să organizăm serile de blues în Imperium. Vestea s-a dus urgent, cred că a ajuns la tot Bucureștiul. Toți ne sunau că vor să vină să cânte.
The Groovy Bastards, în Imperium
Foarte multă lume, cel puțin din București, știe de noi datorită acestor seri. Totul a prins foarte repede. Avem un public din toate vârstele. Este grupa de vârstă de peste 40 de ani. Sunt și cei tineri, poate de 25 de ani, pentru că vor fi și trupe tinere invitate, care se pretează și pentru tineret. Nu este blues-ul clasic și atât.
Alina Bâgiu: S-a văzut foarte clar și din partea publicului. La început poate aveam patruzeci de oameni care veneau. Am ajuns să avem barul plin, peste optzeci de persoane. Tot ce ne permitea spațiul. Pe mulți îi refuzam la intrare, pentru că nu mai era loc.
Se vede și din partea artiștilor. O dată ce am pornit cu serile acestea, care între timp nu mai sunt doar de blues, am mers și pe funk, funk-rock, s-a văzut și din partea artiștilor dorința de a cânta live în Sibiu, pentru că altfel, veneau foarte rar.
Au fost foarte mulți artiștii care au dorit să cânte în acest Festival. Se știe deja o parte din line-up-ul ediției de anul viitor.
V-a fost ușor să aduceți la Sibiu, artiștii programați la Festival? Trupa din Marea Britanie sau cea din Austria, a lui Marius Dobra?
Alina Bâgiu: Nu a fost greu. Pe Wille and the Bandits din Marea Britanie i-am contactat prin intermediul unei agenții de booking, deocamdată am ales să aducem o trupă pe care să ne-o permită bugetul. Restul trupelor le știam, din lumea blues-ului, din legăturile pe care le avem la București, dar şi prin cele făcute cât am fost la Brezoi Blues Festival ca hosting team. Acum, o dată cu festivalul de la Sibiu, va fi Urban Blues Fest la București, a lui Radu Lupașcu, și el ne-a ajutat foarte mult, ca şi experiența acumulată la Brezoi Blues.
Wille and the Bandits
Inițial am vrut să facem o seară de blues la Sala Thalia. Cu trei nume pe scenă și un jam-session în chimniță. Cu gândul acesta am pornit. După aceea, au apărut alte idei. Cum a fost Marius Dobra. A zis: uite, eu cânt la Urban Blues Fest pe 1 aprilie în București dar vreau ca în 31 martie să mă opresc și la tine.
Cosmin Lascu: Așa am ajuns să facem festival și să avem opt artiști inițial, pe două zile. În momentul de față avem nouă artiști, avem o surpriză pe care nu am anunțat-o. Încă nu este nici pe afiș. Vor veni Berti Barbera cu Nicu Patoi. Au mai fost și alții care ar fi vrut să vină dar deja era prea mult. Să adăugăm așa din scurt și ziua de duminică, ar fi fost o modificare prea mare, fiind și prima ediție. Cu restul celor care au anunțat că vor să vină, vom face line-up-ul pentru anul viitor.
Berti Barbera și Nicu Patoi
Vorbiți-ne mai mult despre trupele invitate să cânte. Vă vedeți și ca pe un fel de rampă de lansare pentru trupe mai puțin cunoscute?
Cosmin Lascu: Da, am încercat asta și prin serile de blues și la acest Festival. Vom încerca să promovăm blues-ul românesc și tinerii.
Alina Bâgiu: Vor veni The Groovy Bastards, cu un stil funk, pe care îi iubim, din București, îi aducem a doua oară la Sibiu. Sunt niște copii extraordinari, cântă un funk blues foarte bun. Vin Ride On Band, trupa din deschidere, din București, care și ei au tineri în trupă.
Ride On Band
Trupa sibiană, Sharp Fusion își va face debutul în Festival
Alina Bâgiu: Vrem pe viitor ca tot timpul să aducem în Chimniță, la Filarmonică, câte un concert de blues. Nici nu știați că avem o formație locală, este surpriză, Sharp Fusion, își vor face debutul la festivalul nostru. Sunt foarte încântați. Nu sunt tineri dar sunt tineri ca trupă. Asta facem și cu Imperium-ul, asta vom face și în continuare, să promovăm trupele tinere.
Sharp Fusion, trupa ce reunește cinci artiști sibieni
Nu vrem să ne îndepărtăm de la nișa de blues. Avem ceva fusion de rock-blues, pentru că Rareș Totu (Panic Depression), foarte cunoscut și un foarte bun chitarist, va cânta, nu neapărat tribute, dar cu influențe din Jimi Hendrix, și atunci mergem puțin și către rock.
Rareș Totu
Trupa din Marea Britanie este la fel, blues-rock, au și premii câștigate acum la UK Blues Festival. Blues-ul clasic va veni de la Stones Free, o trupă consacrată, cu Florin Ochescu, care cântă cu Alex Tomaselli, de zeci de ani. La fel George Baicea Electric Blues Band, sunt niște artiști mari în blues la noi. Și Marius Dobra cântă un blues foarte curat.
Stones FreeBaicea Blues Band
Blue Drops, albumul lui Berti Barbera și Nicu Patoi, va fi lansat la Sibiu Blues Nights
Surpriză va fi că Berti Barbera și Nicu Patoi, și ei cu experiență muzicală de zeci de ani, vin să își lanseze și albumul la noi în festival, sâmbătă, 1 aprilie. Au scos acum un album de blues împreună, se numește Blue Drops. Îl vor lansa la Festival, vor da și autografe.
A fost greu să obțineți finanțare? Sau, de unde veți susține Festivalul?
Cosmin Lascu: Momentan nu avem fonduri din exterior. Nu ne-am gândit să aplicăm pentru finanțare la Primărie, fiind timpul foarte scurt, îl vom face din fondurile noastre. După ediția de anul acesta, vom face din timp line-up-ul pentru anul viitor și atunci vom putea să și aplicăm pentru finanțare prin Agenda Culturală a Primăriei.
Alina Bâgiu: Există niște sponsori dar ei ne vor ajuta cu produse sau servicii, cu mâncare pentru artiști, cu cazare. Nici nu căutăm acum bani. Dacă companiile locale vor dori să ia pentru angajați abonamente sau bilete la Sibiu Blues Nights, cred că toată lumea va avea de câștigat. Cu Filarmonica din Sibiu am semnat un contract de parteneriat și astfel putem închiria Sala Thalia la un preț mai accesibil. Am vrut neapărat să facem la Sala Thalia, pentru că ne place foarte mult.
Programul Festivalului
În prima seară a festivalului, vineri, 31 martie, pe scena sălii Thalia vor urca Ride on Band, Baicea Blues Band, din România, și trupa austriacă Marius Dobra Blues Band, al cărei lider este român. În Chimnită, foaier și zona de bar, publicul se va bucura de muzica susținută de trupa sibiană Sharp Fusion, ce își va face debutul în acest Festival.
Sâmbătă, 1 aprilie, veți putea asculta trupele românești Panic Depression și Stones Free, pe Berti Barbera și Nicu Patoi, precum și pe britanicii din Wille and the Bandits. În Chimniță, atmosfera va fi însuflețită de The Groovy Bastards (România).
Guvernul a aprobat, miercuri, un proiect de lege care prevede interdicţia de închiriere sau cedare în comodat sau folosinţă a apartamentelor în blocurile de locuinţă clasificate cu risc seismic I, a anunţat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Actul normativ, care va fi transmis Parlamentului, cuprinde noi reglementări pentru reducerea riscului seismic al clădirilor.
„Evident, am solicitat procedură de urgenţă pentru acest proiect legislativ. În primul rând, este vorba despre accelerarea activităţilor de evaluare vizuală rapidă a clădirilor din România. (…) Sunt mai multe etape prin care ajungem la execuţia unei lucrări de consolidare.
Prima etapă, o noutate introdusă pe un model european, internaţional, este această evaluare vizuală rapidă introdusă prin Legea 212 astfel încât specialiştii, inclusiv din autorităţi locale, (…) să poate evalua vizual rapid aceste clădiri.
Termenele prevăzute în acest proiect de lege sunt următoarele: pentru şcoli şi spitale, evaluarea vizuală rapidă a clădirilor trebuie să înceapă cel mai târziu la 1 ianuarie 2024 şi trebuie finalizate aceste evaluări vizuale rapide cel târziu la 1 noiembrie 2024, astfel încât, acolo unde se constată că în urma evaluării vizuale rapide trebuie întocmit un raport de expertiză de clasificare în risc seismic, termenele să poată fi respectate”, a explicat ministrul.
El a adăugat că în Legea 212 sunt prevăzute, deja, termene pentru a doua etapă de expertizare pentru şcoli şi spitale.
„Termenele sunt cel târziu la 1 ianuarie 2025 să înceapă pentru cele care în urma evaluării vizuale rapide se constată că ar fi necesar a fi expertizate şi această expertizare să se finalizeze la 1 iunie 2026. (…) Pentru alte clădiri cu destinaţie publică, aceleaşi termene sunt propuse: cel târziu până la 1 ianuarie 2024 să înceapă, cel târziu până la 1 noiembrie să se finalizeze evaluarea vizuală rapidă.
La blocuri de locuinţe termenele propuse sunt 1 ianuarie 2025, până la care să înceapă. Evident, nimeni nu exclude să se înceapă mai repede, dar acesta este termenul final pentru a începe la toate asemenea obiective, şi finalizarea până la 1 iunie 2026″, a precizat Cseke Attila.
Potrivit acestuia, o altă modificare propusă în proiectul de lege este de a introduce pentru clădiri clasificate cu risc seismic I o interdicţie pentru organizarea şi desfăşurarea de activităţi permanente sau temporare în cazul în care există aglomerări de persoane – încăperi în care pentru o persoană sunt mai puţin de 4 metri pătraţi şi mai mult de 50 de persoane.
„De asemenea, se propune interdicţia de închiriere sau cedare în comodat sau folosinţă a apartamentelor în blocurile de locuinţă, pentru apartamente care sunt situate în clădiri blocuri de locuinţă clasificate cu risc seismic I. Este o măsură temporară. (…) Nu vorbim despre o interdicţie permanentă, vorbim despre o interdicţie temporară, pe perioada până la care se soluţionează această consolidare”, a explicat ministrul.
Cseke Attila a menţionat că, în cazul clădirilor sau locuinţelor închiriate deja, contractul de închiriere va înceta de drept într-un termen de 30 de zile de la momentul întocmirii raportului de expertiză tehnică. (AGERPRES)
Sediul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu va fi modernizat și eficientizat energetic.
Recent a fost semnat contractul pentru această investiție, în valoare de peste 15 milioane de lei. Obiectivul general al proiectului se referă la creşterea eficienţei energetice, gestionarea eficientă a energiei și reducerea costurilor de întreținere a sediului de reședință a Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, prin reabilitarea termică şi modernizarea instalaţiilor sediului IPJ Sibiu.
Practic, vor fi anvelopate două corpuri de clădire la nivelul pereților exteriori, a planșeelor peste ultimul nivel, vor fi Instalate sisteme de alimentare cu energie din surse regenerabile și vor fi modernizate sistemele de energie termică prin schimbarea cazanelor vechi cu cazane noi, mai eficiente în condensație.
Termenul de finalizare a lucrărilor este de 24 de luni.
Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru a organizat cea de-a doua reuniune de lucru a Comitetului de Monitorizare a Programului (CMPR Centru), în Sala de Conferințe a Consiliului Județean Sibiu, pentru a discuta teme privind deschiderea sesiunilor de depuneri de proiecte pentru investiții în valoare totală de peste 1,4 miliarde euro, destinate dezvoltării județelor Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
Peste 60 de persoane, reprezentând membrii Comitetului de Monitorizare a Programului Regiunea (CMPR) Centru 2021-2027 și observatorii desemnați în cadrul acestui organism, au participat, luni, – în format hibrid – la întâlnirea de lucru realizată în parteneriat cu Consiliul Judeţean Sibiu, pentru analiza aspectelor privind implementarea noului program regional.
Această reuniune de lucru survine după punerea în dezbatere publică a patru ghiduri de finanțare din cadrul Programului și după ce ADR Centru a publicat calendarul orientativ privind lansările de apeluri de proiecte pentru perioada ianuarie – iulie 2023, conform căruia în primul semestru al acestui an se vor lansa 15 apeluri de proiecte, care au un buget total cumulat de aproape un miliard euro. De asemenea, pentru buna informare a potențialilor solicitanți de fonduri, ADR Centru a demarat o suită de conferințe regionale, prin care, până în prezent, mai mult de 400 de persoane din mediul privat și din administrația publică au fost informate despre oportunitățile de finanțare.
Ca atare, ședința CM PR Centru a inclus prezentări referitoare la criteriile de eligibilitate și selecție a proiectelor aferente priorităților 3, 4, 5, 6 și 9 ale PR Centru, pentru acțiunile referitoare la renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice; dezvoltarea mobilității urbane durabile in municipiile Regiunii Centru; investiții în modernizarea infrastructurii rutiere de importanță regională pentru asigurarea conectivității la rețeaua TEN-T; învățământul universitar, dar și pentru axa de Asistență tehnică.
În plus, în cadrul acestei ședințe de lucru au fost discutate în primă lectură metodologia de selecție, precum și criteriile de eligibilitate a proiectelor aferente priorităților 1, 2, 3, 6, 7 și 8 din cadrul PR Centru 2021-2027. S-a realizat astfel o primă analiză privind finanțările nerambursabile pentru: investiții tehnologice în IMM; ScaleUp pentru start-up-uri și microîntreprinderi; digitalizarea întreprinderilor din sectoarele de specializare inteligentă regională; creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii; finanțarea proiectelor de conservare, protecție și valorificare durabilă a siturilor / monumentelor de patrimoniu cultural UNESCO și de clasa A din mediul rural, dar și pentru modernizarea spațiilor urbane. Din această perspectivă au fost prezentate posibilitățile de finanțare pentru reabilitarea infrastructurii verzi și și albastre în municipiile Regiunii Centru și cele pentru dezvoltare urbană integrată, prin regenerarea spațiilor publice, punerea în valoare a patrimoniului, infrastructurii culturale și a potențialului turistic din municipiile Regiunii Centru.
În finalul reuniunii de la Sibiu, membrii CM PR Centru au fost informați și despre activitățile cuprinse în Planul de comunicare pentru Programul „Regiunea Centru”, prin care resursele disponibile și activitățile derulate vor fi aduse la cunoștința publicului larg, concomitent cu sublinierea impactului pe care fondurile europene îl au la dezvoltarea societății românești.
Reuniune utilă
Ședința CM PR Centru a fost condusă de către președintele acestui for, Simion Crețu, Director General ADR Centru, iar în deschiderea lucrărilor au rostit alocuțiuni Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș și al Consiliului pentru Dezvoltare Regională Centru, Marcel Constantin Luca, vicepreședinte Consiliul Județean Sibiu, în calitate de gazdă a evenimentului, precum și domnul Ovidiu Cîmpean, Secretar de Stat în cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
La discuții au participat – cu rol consultativ și de monitorizare – reprezentanții Comisiei Europene, intervenții online având domnii Krzysztof Kasprzyk, Director adjunct al Unității pentru România și Croația din cadrul DG Regio și Haroun Khalid, din cadrul acestei unități, care au accentuat importanța Programului regional și a Noului Bauhaus European (NEB) în pregătirea proiectelor destinate dezvoltării urbane. Doamna Florentina Tăutu, coordonatoarea PR Centru din partea DG Regio, a prezentat pe scurt evoluția structurilor de management și control ale Programului sub coordonarea echipei DG REGIO.
”Noul Program al Regiunii Centru a pornit la drum în ultimul trimestru al anului trecut, dar partenerii noștri așteaptă informații clare, de ultimă oră, pentru pregătirea proiectelor. Așa cum am pregătit toate prioritățile de finanțare, într-un larg cadru partenerial, bazându-ne pe experiența pe care am dobândit-o din 2007 încoace, acum suntem în faza de a lansa noile cereri de apeluri de proiecte. De aceea, pe de o parte lucrăm cu Comitetul de Monitorizare pentru definirea metodologiilor de evaluare și selecție a proiectelor, iar pe de altă parte mergem în teritoriu pentru a informa potențialii solicitanți de fonduri despre oportunitățile de finanțare. În următorii șapte ani se vor investi – în județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu – peste 1,15 miliarde euro, fonduri europene nerambursabile, la care se vor adăuga peste 230 milioane euro cofinanțare din partea Guvernului României, resurse care vor fi gestionate de ADR Centru pentru dezvoltarea regiunii noastre. Am organizat deja două ședințe ale CM PR CENTRU 2021-2027 și am discutat detalii despre 10 priorități, care cuprind intervenții pe toate cele 5 obiective de politică ale UE. La începutul următorului trimestru, la nivel regional, toți potențialii beneficiari vor ști exact care sunt condițiile de finanțare și vom putea lansa ghiduri de finanțare clare și explicite. Este important să prezentăm lucruri concrete celor care doresc să acceseze fonduri europene, astfel încât proiectele lor să fie eligibile să poată fi rapid contractate și să ne atingem țintele de absorbție a fondurilor europene alocate”, a declarat, după încheierea acestei ședințe a CM PR Centru, domnul Simion Crețu, director general ADR Centru și Președinte al Comitetului de Monitorizare a Programului .
Versiunea integrală a Programului REGIUNEA CENTRU 2021-2027 este publicată pe pagina de internet coordonată de ADR Centru (link: http://regio-adrcentru.ro/programare-2021-2027/).
Echipele sibiene de baschet ACS ALPHA Sport Team Sibiu, la masculin, şi CSŞ Sibiu, la feminin, vor participa până duminică la turneele finale pe ţară. Sibiul îşi dă dovada valorii baschetului juvenil în condiţile în care la aceste turnee participă cele mai bune 8 echipe din ţară. Practic, Sibiul se află în elita baschetului românesc pe acest sector, semn că baschetul sibian are antrenori valoroşi şi baschetbalişti de perspectivă. De aici încolo, un rol important în promovarea tinerelor speranţe îl vor avea cluburile sibiene şi autorităţile locale, care trebuie să-i sprijine material, financiar şi logistic. Totodată, în perioada 3-5 martie, la Sibiu, are loc şi turneu final, grupa valorică B, la care vor participa echipele clasate pe poziţiile 9 – 16.
Printre protagoniştii turneului masculin se numără şi echipa ACS ALPHA Sport Team
Juniorii U14 speră într-o evoluţie pe măsura pretenţiilor şi sunt antrenaţi de Darko Pandurovic. Lotul echipei sibiene este format din Luca Radu, Luca Dogaru, Kovacs David, Morhan David, Raul Dicoiu, Sebastian Oltean, Marcus Nițoi, Alex Ghișe, Andrei Prihor, Ianis Vișa, Călin Vîrcolacu, Teodor Hășmășan şi Constantin Pria. Trebuie menţionat că rivalitatea ardeleană dintre Sibiu, Cluj şi, mai nou, Oradea, este prezenta şi la nivelul juniorilor, semn că aceste oraşe au o puternică tradiţie în baschetul juvenil românesc. De astăzi şi până duminică, Sala Sporturilor Olimpia din Ploieşti şi Sala Sporturilor din Alexandria vor găzdui meciurile din cadrul Turneelor Finale ale Campionatelor Naţionale dedicate categoriei „Under 14”, masculin şi feminin, sezonul 2022-2023. Accesul publicului în ambele arene este liber, iar fanii care nu pot fi prezenţi în tribune vor putea urmări întrecerea feminină de la Alexandria pe canalul oficial de Youtube FRB TV, în vreme ce partidele din competiţia masculină vor fi transmise pe canalul oficial de youtube al CSM Ploieşti.
Obiective clare
Cele mai valoroase echipe din actualul sezon al Campionatelor Naţionale U14, masculin şi feminin, vor intra în febra meciurilor programate în cadrul Turneelor Finale şi își vor continua cursa spre podiumurile naţionale până duminică. În întrecerea masculină, care se va desfăşura în Sala Sporturilor Olimpia din Ploiesti, se vor alinia la start opt echipe, care sunt împărţite în două grupe, astfel: Grupa 1A – ACS U-BT Cluj-Napoca, ACS Dan Dacian Bucureşti, CSM CSU Oradea şi ACS Alpha Sport Team Sibiu Grupa 2A – ACS Stomart Praxis Iaşi, ABC Leii Bucureşti, CSU Ştiinţa Bucureşti şi CSM Petrolul Ploieşti
Conform organizatorilor, meciurile din faza grupelor vor începe în fiecare zi de la ora 11:30, în vreme ce semifinalele sunt programate pentru sâmbătă, iar meciurile de clasament şi finalele vor avea loc duminică.
Fetele joacă la Alexandria
În aceeaşi perioadă, dar în Sala Sporturilor din Alexandria, cele mai bune grupări din competiţia feminină se vor alinia de mâine la startul Turneului Final, cele opt echipe fiind distribuite în doua grupe, astfel: Grupa 1A – CSS Alexandria, ACS Rookies Oradea, ACS Sepsi Sic Sf. Gheorghe si ACS Smart Basketball Team Cluj-Napoca Grupa 2A – Olimpia Bucuresti, CSŞ Sibiu, ACS Dan Dacian Bucureşti şi CSM Tg. Jiu Conform organizatorilor, meciurile din faza grupelor vor începe în fiecare zi, de miercuri şi până vineri, de la ora 10:00, în vreme ce semifinalele sunt programate pentru sâmbătă, iar meciurile de clasament şi finalele vor avea loc duminică. Accesul publicului în tribune este liber, iar pentru cei care nu pot ajunge la confruntările de la Alexandria, acestia pot urmări live evoluţiile echipelor pe canalul oficial de youtube FRB TV.
Totodată, în perioada 3-5 martie, se vor desfăşura şi Turneele Finale, Grupa valorică B (locurile 9-16), întrecerile contând pentru CN U14 masculin. Acestea se desfăşoară la Sibiu, în vreme ce întrecerile din CN U14 feminin vor avea loc la Tg. Mureş. Programul este afişat pe pagina oficiala a FRB dedicată campionatelor din categoria “under 14”.
Prima zi de primăvară i-a găsit pe copiii de la grădinițele din Mediaș într-o atmosferă de bucurie.
Venirea primăverii, precum și tradiția „Mărțișorului“ au fost sărbătorite de către micuții înscriși în cadrul Grădinițelor „Pinocchio“, „Dumbrava Minunată“, „Rază de Soare“, „Bucuria Copiilor“, „Piticot“ și ai Grădiniței nr. 12 din municipiul Mediaș.
Alături de reprezentanții Bibliotecii Municipale „St. L. Roth“, ai Muzeului Municipal și sub îndrumarea cadrelor didactice din unitățile de învățământ, preșcolarii au participat la activități specifice începutului de primăvară.
În cadrul evenimentului, copiii au confecționat mărțișoare și felicitări pentru a le oferi cu drag mamelor și doamnelor educatoare și au pregătit momente artistice dedicate tradiționalului Mărțișor, sărbătorit prin cântece și poezii specifice primăverii.
În cazul unui cutremur major, zeci de spitale din țara noastră ar suferi avarii majore, sau chiar s-ar prăbuși.
Conform unei situații provizorii a Ministerul Sănătății privind unităților sanitare cu risc seismic, 75 sunt încadrate în clasa de risc 1 și 2 și s-ar face una cu pământul, iar alte 60 ar suferi avarii majore.
Cu toate acestea, în ultimii nouă ani, Ministerul Sănătății a direcţionat 75% dintre fondurile investite către aparatură medicală, nu către reabilitarea imobilelor, potrivit News Week.
Un raport al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă arată că, în cazul unui cutremur asemănător celui din ’77, unul din trei spitale s-ar prăbuşi.
Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor, precizează că atât medicii cât și pacienții își doresc să fie în siguranță, însă în cazul unui cutremur este dificil pentru toată lumea să-și păstreze calmul.
„E foarte ușor să recomanzi oamenilor «fiți calmi», dar e greu să controlezi emoțiile când pământul se zguduie”, spune președintele CMR, care subliniază că în țările civilizate, clădirile mai vechi de 50 de ani sunt demolate, dar în România sunt spitale care funcționează în clădiri mai vechi de 100 de ani.
Cel puțin 38 de oameni au murit și 85 au fost răniți, după ce două trenuri s-au ciocnit în apropiere de orașul Larissa.
Mai multe vagoane au deraiat, dintre care primele două sunt complet distruse, iar cel puțin trei au luat foc.
La fața locului au fost mobilizate 40 de ambulanțe și intervin 150 de pompieri, iar spitalele pentru tratarea victimelor arse au intrat imediat în alertă.
Potrivit Digi24, medicii din orașul Larissa au declarat că cel puțin 25 de răniți sunt în stare gravă. Aproximativ 250 de pasageri au fost evacuați și transportați la Salonic cu autobuze. Eforturile de salvare continuă. Se așteaptă ca numărul persoanelor decedate să crească.
rească.
„Potrivit informaţiilor preliminare obţinute de la autorităţile elene, operaţiunile de salvare sunt în curs de desfăşurare, iar datele referitoare la cetăţenia persoanelor afectate vor fi comunicate ulterior. MAE menţionează că, până la acest moment, la nivelul celor două misiuni ale României nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară în legătură cu acest accident”, arată un comunicat al ministerului român transmis AGERPRES.
