Românii au cheltuit în acest an peste 7,5 miliarde de euro cu ieșitul în oraș, la cafenele, pub-uri sau restaurante.
Cheltuielile românilor la restaurant, cafenea, pub sau fast-food în acest an ar putea fi mai mari cu peste 30% decât în 2021, depăşind 7,5 miliarde de euro, un record absolut pentru industria de servicii alimentare, arată un studiu cofinanţat de jucătorii din ospitalitate, lansat de Hospitality Culture Institute.
„Piaţa de servicii alimentare din România va depăşi în acest an toate aşteptările, cu vânzări totale de peste 7,5 miliarde de euro, record absolut pentru această industrie. Practic, foodservice devine sectorul cel mai atractiv pentru investiţii, care se confruntă însă şi cu două mari probleme: slaba digitalizare şi lipsa de personal”, a arătat Florin Maxim, fondator Hospitality Culture Institute.
Conform sursei citate, 9% dintre românii care ies în oraş cheltuie mai mult de 100 de lei/persoană pe o masă la restaurant.
„Încă de la prima ediţie a reasearch-ului urmărim evoluţia bonului de cumpărături. Dacă în 2019 doar 2% dintre români cheltuiau mai mult de 100 de lei pentru masa în oraş, în acest an estimăm că procentul va ajunge la 9%. O altă direcţie la care ne uităm cu atenţie în studiul nostru este reprezentată de obiceiurile de consum ale românilor.
Spre exemplu, ştim că în pandemie, comanda de mâncare a câştigat rapid cotă de piaţă. Vedem însă că şi în acest an, chiar dacă restricţiile de funcţionare a unităţilor HoReCa au fost eliminate, sectorul de food delivery şi-a păstrat supremaţia”, adaugă Florin Maxim. (AGERPRES)
Pe 6 decembrie în fiecare an ne bucurăm de una dintre cele mai aşteptate sărbători, cea a Sfântului Nicolae, un sfânt creştin care le aduce daruri copiilor.
Înaintea acestei zile, copiii, în special în Europa, aşează pantofi sau cizme speciale de Sfântul Nicolae în faţa şemineelor sau în faţa uşii de la intrare pe timp de noapte. În dimineaţa zilei, ei găsesc mici cadouri, cum ar fi bomboane, prăjituri, fructe şi jucării mici. În afară de pantofi sau cizme, cadourile sunt plasate şi în ciorapi, şosete sau pungi.
Legenda spune că trei surori, fetele unui nobil sărac, nu se puteau mărita datorită sărăciei lor. Atunci când fata cea mare trebuia să se mărite, Sfântul Nicolae, episcop de Mira Lichiei, a lăsat noapte la uşa casei lor un săculeţ cu bani. Gestul s-a repetat şi pentru a doua soră. Când a venit vremea măritisşului şi pentru a treia fată, nobilul a decis să stea de pază să vadă cine era cel care îi ajută în ascuns.
Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiş şi a dat drumul săculeţului prin hornul casei, într-o şoseta pusă la uscat, motiv pentru care a apărut obiceiul agăţării şosetelor de şemineu. Astfel, în ziua de Sfântul Nicolae încercăm să fim mai buni şi mai generoşi, făcându-ne cadouri unii altora şi mai ales celor nevoiaşi.
Sfântul Nicolae a trăit la sfârşitul secolului al III-lea, începutul secolului al IV-lea. Sfântul Nicolae s-a născut într-o familie bogată în localitatea Patara, în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi, din părinţii Teofan şi Nona. El a participat la primul Sinod Ecumenic în anul 325 în localitatea Niceea, în calitate de episcop al cetăţii Mira din Lichia.
La acest sinod el l-a pălmuit pe un eretic şi de la acea palmă a Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, celor neascultători să li se dea o nuieluşă în semn de avertisment.
Sfântul Nicolae a trecut la cele veşnice la 6 decembrie 340, data la care se sărbătoreşte ziua Sfântului Nicolae (#StNicholasDay, #SaintNicholasDay). În unele oraşe europene, în special în cele în care este patron, ziua este marcată şi prin parade, sărbători şi festivaluri. Unele biserici au, de asemenea, slujbe speciale dedicate acestei zile.
Europenii sunt împărţiţi în legătură cu dorinţa lor de a menţine sprijinul pentru Ucraina şi refugiaţii ucraineni, arată un studiu al Forumului Mercator pentru Migraţie şi Democraţie (MIDEM) de la Universitatea de Tehnologie din Dresda, în Germania, citat luni de agenţia DPA.
Dintre cei chestionaţi, 40% s-au exprimat în favoarea sprijinirii Ucrainei şi acceptării oricăror consecinţe negative în acest sens, în timp ce 39% au spus că sprijinul pentru Ucraina ar trebui limitat din cauza efectelor economice şi sociale.
Pe fondul crizei energetice, sprijinul pentru Ucraina ar putea scădea în viitor, notează DPA. Un test de solidaritate cu Ucraina ar putea apărea în următoarele câteva luni, a declarat luni directorul MIDEM, Hans Vorlander, la prezentarea studiului.
Potrivit studiului, 55% dintre europeni doresc să limiteze imigraţia străinilor. În estul Germaniei, Ungaria şi Republica Cehă, majoritatea respondenţilor au votat pentru un sprijin limitat pentru Ucraina. În ţările care au fost în mare parte deschise faţă de refugiaţi, cum ar fi Suedia, aproximativ două treimi dintre respondenţi au votat în favoarea susţinerii Ucrainei.
În ţările cu mai puţină experienţă cu refugiaţii, precum Polonia, tendinţa este în direcţia opusă. Acolo, 42% au votat pentru restricţii. Aceasta este o fracţiune mai mare decât în orice altă ţară europeană. Potrivit cercetătorilor, sondajul a arătat de asemenea că solidaritatea nu se aplică în mod egal tuturor refugiaţilor.
„În timp ce există o mare disponibilitate de a accepta şi ajuta refugiaţii ucraineni, scepticismul prevalează faţă de refugiaţii din alte regiuni de criză”, a spus Vorlander.
Lipsa de încredere este deosebit de puternică faţă de imigranţii din ţările islamice. (AGERPRES)
Guvernul din Austria a elaborat un proiect de lege prin care mașinile șoferilor ce depășesc excesiv viteza legală să poată fi confiscate sau chiar scoase la licitație.
Potrivit noului plan anunțat luni, oricine este prins conducând cu 60 km pe oră peste limita de viteză în orașe (care este de 50 km/h) sau cu 70 km/h peste limita în afara localităților (de 130 km/h), va avea mașina “reținută temporar” timp de până la două săptămâni.
Totuși, la viteze care trec de peste 80 km/h peste limita în oraș sau cu peste 90 km/h în afara localităților, mașina va fi confiscată permanent și scoasă ulterior la licitație, scrie Biziday.
Cel mai recent plan se adaugă măsurilor introduse anul trecut care au crescut timpul pentru care șoferii își pierd permisele în cazuri de conducere cu viteză.
Aceste noi modificări au ca scop înăsprirea regulilor pentru a le alinia cu legislațiile din alte țări vecine, precum Germania și Elveția. În plus, autoritățile din Austria încearcă astfel să țină sub control cursele ilegale de stradă și cazurile de depășire extremă a vitezei.
“La vitezele despre care vorbim aici, nimeni nu deține pe deplin controlul vehiculului său. Mașina devine o armă incontrolabilă și un pericol pentru oameni complet nevinovați. Cine nu mai are mașină, nu mai poate accelera.
Tocmai de aceea, măsura are atât de mult succes în alte țări – pentru că lovește acolo unde doare și protejează populația generală“, a declarat ministrul Transporturilor, Leonore Gewessler.
Raed Arafat a fost decorat de către preşedintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.
Șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a scris pe pagina sa de Facebook că a primit „Steaua României” în grad de Cavaler.
”Am fost extrem de onorat și emoționat să primesc astăzi decorația «Steaua României» în grad de «Cavaler», o distincție ce mi-a fost înmânată de Excelența Sa Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis.
Pentru mine, această decorație reprezintă un îndemn puternic pentru a continua, alături de colegii mei, munca depusă în serviciul țării noastre și dezvoltarea sistemului integrat de urgență, devenit deja un model recunoscut pe plan internațional.
Totodată, vreau să adresez mulțumirile mele domnului ministru Lucian Bode pentru încrederea acordată și pentru faptul că m-a propus pentru această prestigioasă și onorantă decorație!”, menționează Raed Arafat.
Odată cu răcirea vremii, centrele de închiriere Sibiu Bike City se vor închide până la primăvară.
În perioada 5-9 decembrie, Serviciul de Administrare a Domeniului Public se va ocupa de ridicarea din teren a bicicletelor și transportul acestora în depozit.
Deschis în 29 aprilie anul acesta, sistemul Sibiu Bike City a înregistrat în cele 7 luni de funcționare 69.704 utilizări, fie în baza unui abonament, fie în sistem de închiriere orară sau pe zi. Până în prezent s-au achiziționat 15.136 de abonamente.
În total, bicicletele Sibiu Bike City au fost pe trasee timp de 174.613 ore.
Variola maimuței a primit un nou nume pentru a se evita acuzațiile că actuala denumire a bolii ar putea fi rasistă
Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că noul termen folosit pentru variola maimuței este mpox.
Una dintre cele mai populare propuneri primită în timpul consultărilor a fost „mpox” sau „Mpox”, denumire sugerată de către organizația RÉZO, care militează pentru respectarea drepturilor bărbaților homosexuali și bisexuali.
În acest an s-au înregistrat pentru prima dată cazuri în afara ţărilor africane, unde boala este endemică, iar peste 30 de oameni de ştiinţă au invocat „necesitatea urgentă a unui nume nediscriminatoriu, care să nu stigmatizeze” pentru virus şi boala pe care o provoacă.
„Ambele nume vor fi folosite simultan timp de un an, iar termenul ‘variola maimuţei’ va fi eliminat treptat”, deşi va putea fi căutat în clasificarea internaţională a bolilor, a anunţat OMS, care are autoritatea de a denumi boli noi şi, în cazuri excepţionale, de a schimba denumirea bolilor existente, notează Digi24.
La momentul actual, 110 ţări au raportat aproximativ 80.000 de cazuri confirmate şi 55 de decese, conform datelor OMS.
În 6 decembrie, centrul cultural NAC, de pe strada 9 mai, ora 17, va găzdui expoziţia de fotografie etnografică şi de peisaj a artistului Jeno Major. „Este o onoare pentru noi să-l putem pune în valoare pe omul cu suflet de copil, actorul care însufleţeşte păpuşile Teatrului Gong din Sibiu, spre bucuria tuturor copiilor care merg să-l vadă. Actorul care de câțiva ani şi-a descoperit un nou suflu al vieții, și anume: Fotografia. Pentru noi, Jeno nu este un simplu fotograf care are la activ sute de premii şi expoziții, el este un pictor desăvârşit, pentru că asta vedem când ne uităm la fotografiile realizate de dânsul. Noi, cei din comunitatea sibiană, ne-am gândit că astfel de oameni ar trebui puşi pe un piedestal al artei merituoase, de aceea, chiar de Sfântul Nicolae vă așteptăm la vernisajul ARHAIC”, afirmă Cristina Denisa Gruncă, organizatorul evenimentului. Evenimentul este susținut de AtuToys-scale models&more şi AmPm Specialty Coffee&Brunch. De asemenea, în cadrul expoziției, va exista un program artistic oferit de artistul sibian Makcim Fernandez Samodaiev, violoncel-solo, care va interpreta câteva lucrări de Johann Sebastian Bach şi Paul Hindemith. Totodată, prezentarea expoziţiei va fi realizată de binecunoscutul sculptor, poet și artist sibian Niu Herişanu. „Îi mulțumim lui Niu pentru punerea la dispoziție a spațiului destinat expoziției. Mulțumim din suflet tuturor celor implicați pentru a putea face posibilă această expoziție”, spune Cristina Denisa Gruncă. Expoziţia are loc în 6 decembrie, în incinta AtuToys-NAC din Strada 9 Mai, Nr. 10, Sibiu, cu începere de la ora 17:00 şi este deschisă până la sfârşitul lunii decembrie 2022.
Se deschide NAC
Totodată, cu această ocazie va avea loc şi deschiderea NAC – Niu Art Culture. Niu Herişanu s-a născut la Sibiu, în 1 mai 1955. În timpul şcolii primare şi în timpul liceului, a urmat cursuri de muzică, mai întâi instrumente cu clape, iar apoi instrumente de percuţie, activând în diverse formaţii rock, folk şi jazz, ca percuţionist, suflător şi vocalist. În acea perioadă a început să scrie texte atât în proză, cât şi în versuri. A continuat studiile la Şcoala de Arte Timişoara, specializarea Sculptură-ceramică, după care a efectuat o specializare în artă decorativă şi design de interior în Bucureşti. A fost creator de produse ceramice, sculptor, designer de interior şi restaurator în piatră şi ceramică. După 1989, şi-a continuat activitatea ca artist plastic liber profesionist, executând lucrări de sculptură, ceramică, grafică, grafică publicitară, design, design de interior, instalaţii, artă monumentală şi restaurare în spaţii particulare, sedii de firme, hoteluri, supermarketuri şi spaţii publice, în ţară şi peste hotare. Din 1980 până în prezent, a avut cinci expoziţii personale de sculptură şi ceramică şi participă cu lucrări de artă plastică la majoritatea saloanelor anuale, bienale de sculptură şi ceramică, precum şi tabere de creaţie şi expoziţii de grup (peste 150). Lucrările sale pot fi regăsite în colecţii particulare şi publice în peste 30 de ţări din întreaga lume. După 1989, a publicat diverse articole în presa locală, fiind şi angajat ca secretar de redacţie şi redactor la cotidianul sibian 21 Radical. Încă din timpul liceului participă la şedinţele mai multor cenacluri şi cercuri literar-artistice, precum Cenaclul literar de la Casa Tineretului Sibiu, Cenaclul revistei Transilvania, Cercul de literatură (Casa Studenţilor Sibiu), Cenaclul tineretului revoluţionar Sibiu, Cenaclul Flacăra, Cenaclul Lumina (Casa de cultură a sindicatelor Sibiu), Cenaclul Fantascienza şi, mai recent, la Serile Artgotice din Sibiu şi la Clubul ASTRA, cenaclul literar al Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România. I-au apărut eseuri şi poezii în revistele sibiene Punctul 0 şi Cenaclul de la Păltiniş. Este directorul Editurii A.T.U. din Sibiu.
Cărţi de autor apărute la Editura Print ATU: Născut în Bastionul Haller şi Cioplitorul de vise;
Cărţi de autor apărute la Editura A.T.U.: Ochelarii mamei mari, Noii ochelari ai mamei mari.
Cea mai mare investiţie publică a Primăriei Sibiu de după 1990 – noul stradion Municipal – este gata de inaugurare. Acesta va fi redat fotbalului în 10 decembrie, la meciul cu Farul Constanţa, liderul campionatului. Gheorghe Hagi, cel mai mare fotbalist român din toate timpurile, va fi prima vedetă care va călca pe noul stadion din Parcul Sub Arini. Din păcate, nu pe gazon, ci doar pe banca tehnică. Stadionul a fost construit în totalitate din banii sibienilor, în condiţiile în care finanţarea a venit exclusiv de la bugetul primăriei. Mai mult, se poate numi stadionul construit în pandemia de coronavirus, deoarece lucrările s-au suprapus cu cele mai grele vremuri pentru sibieni, de după al doilea război mondial.
Stadionul, omologat de LPF
În 10 decembrie, în ziua de sâmbătă, FC Hermannstadt joacă acasă cu Farul Constanța, liderul campionatului. Meciul e programat la ora 19.00 și se joacă în cadrul etapei a 20-a din Superliga României. Valoarea stadionului Municipal a trecut de 200 milioane de lei, în condiţiile în care recent Consiliului Local Sibiu a aprobat actualizarea costurilor pentru noua valoare a investiției. Acestea au crescut cu 4,5 milioane de euro faţă de suma calculată inițial. Per total, stadionul din Sub Arini a costat în jur de 40 milioane de euro. Liga Profesionistă de fotbal a anunţat, acum o săptămână, că a omologat stadionul din Sibiu şi astfel acesta poate găzdui partida FC Hermannstadt – FC Farul.
Stadionul din Parcul „Sub Arini” are o capacitate 13.013 de locuri, din care 250 locuri VIP. Arena va avea și o sală de atletism, care va fi amplasată sub actuala tribuna 2. Sala de box va fi la parter, unde vor fi amplasate și spațiile de alimentație publică. Suprafața de joc va avea 105 metri lungime pe 68 lățime. Gazonul va fi natural, ranforsat sintetic, cu încălzire, degivrare, drenaj și sistem de irigație.
Stadion mai mic decât cel făcut de comunişti
Noul stadion Municipal va avea o capacitate de 13.000 de locuri, cu câteva mii mai mică decât vechiul stadion reconstruit în anii 1980 de administraţia comunistă a Sibiului. În vechiul stadion, au intrat şi peste 20.000 de spectatori, dacă luăm în calcul doar finala Cupei Balcanice cîştigată în 1991 de FC Inter Sibiu şi meciul amical România – Italia, scor 1-0, din 1989. În lipsa unor informaţii oficiale, misiunea mass-media sibiene este una ingrată, în condiţiile în care aceasta este conştientă de aşteptările sibienilor referitoare la noul stadion.
Preţul stadionului sibian este unul mediu în raport cu cele mai noi construite în ţară. Din acest punct de vedere ne situăm pe locul 6, într-o statitsică realizată de Digisport, la începutul lunii noiembrie.
Topul preţurilor per loc la stadioanele de fotbal noi din România
1.Stadionul ”Arcul de Triumf” – 8.207 locuri – 37 milioane de euro. Medie: 4.508 euro per loc.
2.Stadionul ”Arena Națională” – 55.635 locuri – 234 milioane de euro. Medie: 4.206 euro per loc.
3. Stadionul ”Steaua” – 31.254 locuri – 95 milioane de euro. Medie: 3.040 de euro per loc.
4. Stadionul ”Sepsi OKS Arena” – 8.400 de locuri – 25 milioane de euro. Medie: 2.976 euro per loc.
5. Stadionul ”Rapid” (București) – 14.050 locuri – 38,5 milioane de euro. Medie: 2.811 euro per loc.
6. Stadion „Municipal” (Sibiu) – 12.363 locuri – 28,5 milioane de euro. Medie: 2.305 euro per loc.
7. Stadionul ”Tudor Vladimirescu” (Târgu Jiu) – 12.518 locuri – 28 milioane de euro. Medie: 2.237 euro per loc.
8. Stadionul ”Ion Oblemenco” (Craiova) – 30.944 locuri – 52 milioane de euro. Medie: 1.680 euro per loc.3.
9. Stadionul ”Cluj Arena” (Cluj) – 30.201 locuri – 44 milioane de euro. Medie: 1.457 euro per loc.
10. Stadionul ”Ilie Oană” (Ploiești) – 15.073 locuri – 17.5 milioane de euro. Medie: 1.161 euro per loc.
11. Stadionul ”Francisc von Neuman” (Arad) – 12.585 locuri – 14 milioane de euro. Medie: 1.113 euro per loc.
Istorie de 95 de ani pentru Municipalul sibian
Stadionul din Parcul Sub Arini a fost construit pentru prima dată în 1927. Practic, acum 95 de ani. Din păcate, pentru iubitorii fotbalului sibian, stadionul nu a fost un reper important de-a lungul timpului în fotbalul românesc, deoarece echipele sibiene au evoluat doar câteva sezoane în prima ligă a fotbalului românesc. Să nu uităm că mulţi ani stadionul a fost lăsat efectiv în paragină de administraţiile locale. Însă a fost locul cel mai drag pentru microbiştii sibieni, care şi-au arătat întotdeauna ataşamentul faţă de echipele locale. Sibiul nu a dat fotbalişti de mare renume, însă cei care au jucat pentru echipele sibiene sunt respectaţi şi apreciaţi de comunitate. Ne-am bucurat de fotbal întotdeauna, iar când echipele sibiene au obţinut o performanţă remarcabilă în fotbalul românesc le-am apreciat aşa cum se cuvine. Oricum, sperăm că acum cu inaugurarea noii arene şi performanţele fotbalului sibian să iasă din mediocritate şi să scrie pagini de istorie pentru fotbalul românesc. A fost la început Societatea de Gimnastică Sibiu, apoi Şoimii, FC Inter, Voinţa şi acum FC Hermannstadt. Practic, deşi avem tradiţie în fotbalul românesc, performanţele de top au fost sporadice şi au apărut la decenii distanţă. Totuşi, Societatea de Gimnastică Sibiu a fost vicecampioană naţională în 1931, când a pierdut finala cu UDR Reşiţa, Şoimii a jucat semifinale de Cupa României, Inter Sibiu a terminat pe locul 4 Divizia Naţională în 1991 şi a câştigat Cupa Balcanică, tot în 1991, iar FC Hermannstadt a jucat finala Cupei României în 2018, pierdută cu Universitatea Craiova. Performanţe puţine în fotbal, într-un oraş situat mai mereu în topul celor mai dezvoltate din ţară. Din păcate, banii nu au făcut casă bună cu fotbalul sibian, exceptând poate perioada comunistă, când sportul sibian a cunoscut perioada sa de glorie.
Municipalul sibian este un stadion polivalent din Sibiu care se afla pe același loc ocupat de succesorul său. În 1927, pe latura sudică a parcului Sub Arini, s-a dat în folosință Stadionul Municipal cunoscut la început sub numele de Stadionul de educație fizică. Supus unor transformări majore în perioada 1977-1981, stadionul a fost dotat cu tribune de beton pentru 12 000 de spectatori. În 1982, vechea tribună acoperită din lemn a fost demolată, capacitatea ajungând la 14 200 locuri. Sub vechea tribună funcționa o sală de atletism. Stadionul dispunea și de o tabelă electronică. Apoi, au avut loc lucrări de modernizare în vara anului 2011, odată cu promovarea echipei CSU Voința Sibiu în Liga 1. Au fost montate aproximativ 9 000 de scaune noi, de culoare verde, care, alături de cele vechi, au ridicat numărul scaunelor la peste 14 000. S-au efectuat lucrări de reabilitare la vestiare, sistemul de alimentare cu apă al spectatorilor, sistemul de supraveghere video. Întreaga bază sportivă și-a închis porțile evenimentelor fotbalistice după desființarea echipei CSU Voința Sibiu, în noiembrie 2012. Dar și-a redeschis porțile în 2015, odată cu înființarea noului club de fotbal F.C. Hermannstadt.
Daniel Paraschiv și Raul Opruț, foto: FB FC Hermannstadt
Totodată, stadionul Municipal a fost și casa echipei naționale a României. Ce-i drept, în doar 3 rânduri, însă am putut vedea Generația de Aur a fotbalului românesc jucând pe viu în parcul Sub Arini. Naționala a jucat la Sibiu partidele internaționale, toate amicale, cu Polonia, Italia și Israel, acestea având loc în anii 1980. Mulți au spus că certificatul de naștere al Generații de Aur, cea care a jucat sferturi la Campionatul Mondial din SUA 1994 (n.red. – cea mai bună performanță din istoria fotbalului românesc), cum a declarat și fostul internațional Ioan Ovidiu Sabău, a fost meciul cu Italia, din martie 1989, câștigat cu 1-0. Peste exact o săptămână, Sibiul va intra în lumea bună a fotbalului românesc, dar și în cea europeană. Vom avea un stadion european care va dispune de toate facilitățile, asemenea marilor cluburi. Totuși, deocamdată, avem stadion, dar nu și echipă de cupe europene. Cine știe, poate pe noul stadion va veni și vremea în care o echipă sibiană va juca în cupele europene. Pentru că pe vechiul stadion, în 95 de ani, nu am avut parte de această onoare. Să ne așteptăm la tot ce-i mai bun pentru fotbalul sibian, iar pe Stadionul Municipal Sibiu să vedem marile cluburi ale Europei.
Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc ”în totalitate toate cerinţele” pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi se aşteaptă ca Cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi, în pofida faptului că unele ţări se opun, transmite EFE.
Vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas le-a transmis, într-o conferinţă de presă, statelor membre care ”se îndoiesc” de evaluarea Comisiei Europene privind eligibilitatea în special a Bulgariei şi României de a intra în Schengen că includerea lor va duce ”în fapt la controale mai multe şi mai bune, nu la mai puţine”.
”Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (…) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune” din punct de vedere calitativ, a insistat Schinas.
Vicepreşedintele executivului european a răspuns în acest mod la rezervele formulate de Austria şi Suedia la aderarea Bulgariei şi României şi la anunţul Regatului Ţărilor de Jos că va bloca prin veto aderarea Bulgariei, notează EFE.
Schinas a subscris ”în totalitate” la afirmaţia comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson, care a apreciat că cele trei ţări îndeplinesc ”pe deplin” cerinţele pentru a se alătura spaţiului Schengen.
ESTE Filmul de Miercuri prezintă filmul ”Triunghiul tristeții” în regia lui Ruben Östlund, câștigătorul Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes din 2022, și al Marelui premiu pentru merite tehnice.
Proiecția va avea loc miercuri, 7 decembrie, de la ora 20.00, la Centrul Cultural ”Ion Besoiu” din Sibiu.
Sinopsis: Carl (Harris Dickinson) și Yaya (Charlbi Dean), un celebru cuplu de fotomodele, sunt invitați într-o croazieră de lux pentru oameni super-bogați, dar de o moralitate îndoielnică.
Printre ei, un oligarh rus, un traficant de arme britanic, dar și un alcoolic care citează din Marx și care este chiar căpitanul navei (Woody Harrelson). Ceea ce la început părea poza perfectă de Instagram, se transformă într-un spectacol grotesc.
Preţul unui bilet este de 20 lei și se poate achiziționa online de pe Eventbook (https://eventbook.ro/film/bilete-este-filmul-de-miercuri-triunghiul-tristetii) sau direct de la casieria Centrului Cultural “Ion Besoiu”, în limita locurilor disponibile.
Știați că în toate școlile din municipiul Sibiu elevii colectează deșeurile separat, iar elevii asistă periodic la lecții deschise, interactive, pe tema ecologiei? Sau că municipiul Sibiu este pe primul loc în țară în 2022 din punct de vedere al managementului deșeurilor și al colectării separate a gunoiului? Între cele două aspecte există o corelație, în Sibiu atât instituțiile publice, cât și ONG-uri sau firme private punând accent pe educația ecologică.
Cele mai recente date făcute publice de Inspectoratul Școlar Județean Sibiu arată că 51 de unități de învățământ din municipiul Sibiu sunt dotate cu pubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Asta pentru că Inspectoratul încurajează dascălii și elevii să se implice cât mai mult în promovarea colectării separate a deșeurilor.
”ISJ Sibiu acordă o importanță deosebită acestui tip de activitate prin avizarea proiectelor ce se derulează în școli pe această temă, prin avizarea programelor pentru curriculumul la decizia școlii pe această tematică și prin activitățile de cerc pedagogic la disciplinele biologie, geografie sau activitățile diriginților”, explică Constantin Dincă, purtătorul de cuvânt al ISJ Sibiu.
Ca să vă faceți o idee despre cât de implicați sunt copiii, redăm mai jos câteva proiecte de acest gen care s-au desfășurat în ultimul an școlar sau sunt în desfășurare în prezent:
Armata Selectării Atente a Plasticului (ASAP), ”Noi suntem primii responsabili”, ”Și în gunoi sunt super-eroi”, Patrula de Reciclare, „Baterel, Eroul Reciclării”, Olimpiada deșeurilor și programul Eco-Școala.
Majoritatea proiectelor descrise mai sus au beneficiat de susținerea Primăriei Municipiului Sibiu. Conducerea Serviciului Public de Management Salubrizare și Protecția Mediului arată că toate unitățile de învățământ beneficiază de infrastructura necesară colectării selective a deșeurilor.
”Acestea dispun de recipiente, containere, pentru colectarea separată a deșeurilor reziduale, biodegradabile, plastic-metal, hârtie-carton și chiar sticla, puse la dispoziție de către operatorul colectare a deșeurilor. În plus, unitățile de învățământ beneficiază de dotările necesare colectării selective și în incinte, acestea fiind achiziționate fie din bugetul local al mun. Sibiu, fie puse la dispoziție de diverse organizații din domeniu cu care mun. Sibiu a încheiat protocoale de colaborare în acest sens”, a declarat Marian Popa, directorul Serviciului.
Strategia autorităților locale, care dă roade până acum, este ca prin cei mici informația să ajungă la adulți, întrucât ei sunt cei care produc și aruncă majoritatea deșeurilor în Sibiu.
”Educarea elevilor în domeniul colectării selective și importanța acesteia asupra protecției mediului înconjurător are cu siguranță impact în ceea ce privește modificarea comportamentului adulților, respectiv a familiilor acestora, dar rezultatele se vor vedea, totuși în timp. In cadrul campaniilor de ecologizare, elevii s au dovedit a fi foarte responsabili și receptivi, prin participarea în număr mare că voluntari la acțiunile de acest tip organizate la nivelul municipiului”, mai precizează Marian Popa.
Una dintre organizațiile partenere care a dotat școlile cu recipiente pentru colectarea selectivă este ADI ECO Sibiu. Scopul este același: Dacă la școală un elev învață să pună gunoiul separat corect, așa va proceda și acasă.
”Conștientizarea și informarea asupra importanței colectării selective a deșeurilor a fost motivul principal pentru care Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Eco” Sibiu în cadrul proiectului „Noi suntem primii responsabili” desfășurat în anul 2021, alături de Inspectoratul Școlar Județean, a distribuit în unitățile de învățământ din județul Sibiu 333 seturi de recipiente de precolectare separată pentru a face mai ușoară colectarea selectivă: anticipăm faptul că, având la îndemână recipientele de precolectare, atât cei mici, cât și cadrele didactice își vor forma în timp obiceiuri sustenabile pe care le vor pune în aplicare și acasă”, a explicat Laura Banciu, specialist relații publice.
Un set este format din trei cutii personalizate pentru fracțiile hârtie-carton, plastic-metal și sticlă plus saci în culoarea specifică recipientului de colectare al deșeului. În afară de unitățile de învățământ au mai fost distribuite aceste seturi de recipiente de precolectare și în instituții publice: bibliotecă, poliție, bancă, Palatul Copiilor, printre altele.
Care sunt rezultatele acestor eforturi și investiții în educație? Un studiu realizat de Societatea Academică din România în perioada septembrie 2021 – mai 2022, care a vizat 47 de municipii reședință de județ și primăriile de sector din București, a concluzionat că Sibiul are cel mai bun sistem de gestionare a deșeurilor din România. Municipiul Sibiu a reușit să obțină 71 de puncte, devansând municipiul Oradea, cu 70 de puncte, și municipiile Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc și Iași, care au strâns câte 63,5 puncte fiecare. Media pe țară este 35,9 puncte, iar cele mai multe sectoare ale Capitalei abia adună 25 de puncte.
Autorii studiului au scos în evidență faptul că în Sibiu deșeurile sunt colectate pe fracții, că fiecare platformă de gunoi este dotată cu recipientele necesare colectării separate și există o frecvență crescută pentru ridicarea deșeurilor. Însă un detaliu interesant evidențiat de specialiștii Societății Academice Române este că toate școlile sunt dotate cu infrastructură separată, iar sursele de informare și educare sunt diverse, înnoite periodic și adaptate nevoilor comunității locale.
Prin urmare, Sibiul nu investește doar într-un oraș mai curat și un mediu mai sănătos, ci în viitorul întregii comunități.
