Măsurile eficiente de prevenire şi control al infecţiilor, inclusiv igiena mâinilor, previn 70% din infecţiile asociate asistenţei medicale (IAAM), fiind cost-eficiente atât din punct de vedere financiar, cât şi în ceea ce priveşte reducerea mortalităţii şi morbidităţii, afirmă reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Publică cu prilejul Zilei Mondiale a Igienei Mâinilor.
Potrivit INSP, aproximativ 30% din afecţiunile diareice şi 20% din infecţiile respiratorii pot fi prevenite prin igienizarea consecventă a mâinilor.
Ziua Mondială a Igienei Mâinilor – iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) lansată în 2009 – este marcată în fiecare an la data de 5 mai, promovând, la nivel global, importanţa igienei mâinilor.
În acest an, Ziua Mondială a Igienei Mâinilor („Save Lives: Clean Your Hands”) are ca temă îmbunătăţirea acţiunilor de prevenţie a infecţiilor şi a rezistenţei antimicrobiene şi construirea unei culturi a siguranţei şi calităţii în care igiena mâinilor este prioritară.
„Personalul medical trebuie să respecte cu stricteţe cele 5 momente cheie ale igienei mâinilor atunci când oferă îngrijiri de sănătate: înainte de a intra în contact cu pacientul, înainte de a îndeplini proceduri aseptice, după expunerea la fluide ale corpului, după contactul cu pacientul, după atingerea obiectelor aflate în contact sau în apropierea pacientului.
Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ar trebui să ne spălăm mâinile cu apă şi săpun timp de minim 20-30 secunde dacă acestea nu au murdărie vizibilă sau să ni le curăţăm cu gel alcoolic de mâini în lipsa apei şi săpunului. Dacă murdăria este vizibilă, spălarea ar trebui să dureze minim 30-40 de secunde”, susţine INSP.
Igiena mâinilor este necesară: înainte şi după masă, înainte şi după manipularea alimentelor, după utilizarea toaletei, după suflarea nasului, după strănut şi tuşit, după ce s-au atins animale, după jocul/plimbările în aer liber, înainte şi după vizita/îngrijirea unei persoane bolnave.
În contextul acordării tichetelor sociale pentru nou-născuți, în cursul săptămânii viitoare va începe distribuirea acestora către primăriile din județul Sibiu, prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.
Peste 300 de mămici defavorizate în județul Sibiu
Programul a fost lansat la nivel guvernamental şi susține financiar femeile aflate într-una dintre categoriile de vulnerabilitate prevăzute de O.U.G. nr. 113/2022. Conform datelor statistice, centralizate la nivelul Instituției Prefectului – Județul Sibiu, numărul mamelor cu posibilități financiare reduse este de 326. Femeile aflate în categoriile vulnerabile vor beneficia de tichete sociale în valoare de 2000 de lei. Sprijinul financiar poate fi acordat o singură dată și utilizat în termen de 6 luni de la primire, având ca scop achiziționarea produselor și articolelor pentru îngrijirea nou-născuților.
Lista unităților afiliate care acceptă tichete sociale pe suport electronic pentru nou-născuți, codul PIN și alte informații necesare utilizării tichetelor sociale se vor regăsi în plicul înmânat, pe bază de semnătură, destinatarilor finali, de către administrațiile publice locale.
Sprijinul financiar se acordă pentru mai multe categorii:
1. mamelor care au născut începând cu anul 2022, dar nu mai târziu de trei luni de la nașterea copilului și cărora le este stabilit, prin dispoziție scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;
2. mamelor care au născut începând cu anul 2022, dar nu mai târziu de trei luni de la nașterea copilului și care fac parte din familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
3. mamelor cu dizabilități care au născut începând cu anul 2022, dar nu mai târziu de trei luni de la nașterea copilului;
4. mamelor care au născut începând cu anul 2022, dar nu mai târziu de trei luni de la nașterea copilului, aflate temporar în situații critice de viață, respectiv: victime ale calamităților, ale violenței domestice, persoane dependente și/sau care se află în situații deosebite de vulnerabilitate, stabilite prin ancheta socială întocmită de autoritățile publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale sau pe baza unui referat de anchetă socială întocmit de autoritățile publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale la solicitarea persoanei sau sesizarea unui terț;
5. mamelor care au născut începând cu anul 2022, dar nu mai târziu de trei luni de la nașterea copilului și care nu dețin acte de identitate și care, din acest motiv, nu pot beneficia de drepturile civile;
6. mamelor minore care au născut începând cu anul 2022, dar nu mai târziu de trei luni de la nașterea copilului;
7. mamelor care au născut începând cu anul 2022, dar nu mai târziu de trei luni de la nașterea copilului, cetățeni străini sau apatrizi proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.
Pe parcursul lunii mai, sibienii pot vizita expoziţia de sculptură semnată de artistul Călin Baciu, găzduită de Galeria de Artă Sibiu a Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Cele aproape 30 de exponate redau pasiunea sculptorului pentru exemplarele cabaline. Totodată, iubitorii de artă pot admira şi câteva imagini inedite, realizate de autor cu cai verzi pe pereţi, la propriu.
„M-am dedicat sculpturii pentru că aşa am simţit că pot respira mai bine, că mi se oxigenează creierul mai bine. Caii mi se potrivesc. Bunicul mă lua cu el în căruţă, când mergea la doamnele din sat. Cât lipsea, ocupat cu treburile lui, admiram calul, îl mângâiam, eu eram o mogâldeaţă de om, el era mai mare decât orice poveste. În mintea mea erau în acelaşi timp o mulţume de cai despre care aveam să aflu mai târziu. Cum ari fi: calul fără nume al lui Richatd al III-lea – pentru care şi-ar fi dat regatul; Rosinanta lui Don Quijote ori calul senator al lui Caligula – Incitatus; Catalan şi Voitiş ai lui Ştefan cel Mare; Bolivar – calul de munte al lui O’Henrz; Bucefal al lui Alexandru cel Mare; armăsarul Copenhaga – al lui Thomas Grosvenor; Vizir ori Marego – ai lui Napoleon; iapa eroină decorată – Sargent Reckles; Breazu – al lui Mihai Viteazu; Bator – calul de mare ajutor al încrâncenatei Fefeleaga. Dar şi calul troian – uriaşul purtător de soldaţi ucigători în pântec, calul înaripat al lui Făt-Frumos, calul Bălan al popii din copilăria lui Ion Creangă… Sau cel mai înțelept dintre centauri, atipicul Chiron – perfecţiunea umană şi animală unită, fructul reușit din îmbinarea binelui cu răul, ying-yangul bestiei îmbâlnzite”, îşi motivează alegerea temei expoziţiei sculptorul sibian Călin Baciu.
Instantaneu de la vernisajul expoziției. Foto: Sibiu 100 %
Lucrări fără titlu
La vernisajul expoziţiei, desfăşurat zilele trecute, au vorbit despre omul şi sculptorul Călin Baciu prietenii apropiaţi, cum ar fi actorul şi scriitorul Emil Cătălin Neghină, sculptorul Eugen Petri şi Florin Viorel, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici Sibiu. I-au fost alături colegii de breaslă, dar şi un public tânăr numeros, reprezentat de elevii Liceului de Artă Sibiu. „Nu dau titluri lucrărilor, titlurile nu sunt pentru mine. Sculptura e o poezie aparte, a-i da un titlul a ca şi cum i-ai limita registrul înţelegerilor posibile”, a spus artistul. Totodată, acesta a menționat: „caii se lasă dresaţi de oameni din bândeţe, de drag, din dorinţa de a însănătoşi ambientul, de a face echilibru între marile nemulţumiri şi marile posibile realizări”.
Cântăreaţa Lidia Buble a fost condamnată definitiv, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti la un an închisoare cu suspendare, într-un dosar în care a fost trimisă în judecată de DIICOT pentru că a mituit doi poliţişti de la Rutieră pentru a nu fi testată cu aparatul etilotest.
Curtea de Apel București a respins ca nefondat apelul depus de procurori, fiind menţinută pedeapsa aplicată de Tribunalul Bucureşti în noiembrie 2022.
Potrivit deciziei instanţei, Lidia Buble a primit un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, însă magistraţii au dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de încercare pe o durată de 2 ani.
În această perioadă, Lidia Buble trebuie să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii la Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie Socială Sector 1 Bucureşti, pe o perioadă de 90 de zile.
În acelaşi dosar, unul dintre poliţiştii care au primit mită de la cântăreaţă, Constantin Marius Miulescu, a fost condamnat la 3 ani închisoare cu suspendare şi interzicerea ocupării funcţiei de agent de poliţie pe durata unui an de zile. În plus, de la el a fost confiscată suma de 450 lei, reprezentând mita primită de la Lidia Buble.
În cazul altor doi inculpaţi – o femeie poliţist şi un prieten al Lidiei Buble -, instanţa a dispus disjungerea dosarului şi judecarea lor separat.
Procurorii DIICOT au prins-o întâmplător pe Lidia Buble că i-a mituit pe cei doi agenţi de la Rutieră. Ea a cerut sfatul prin telefon unui prieten în legătură cu suma ce urma să o dea poliţiştilor, însă amicul ei era vizat de o anchetă privind traficul de droguri, având telefonul pus sub supraveghere.
Aproximativ6.000 de alergători așteptați în acest an la linia de start. 600 de voluntari, 40 de coordonatori, 47 de cauze. O echipă excepțională, care visează cu ochii deschiși și se încăpățânează să ne facă să vorbim același limbaj și să ne îndreptăm spre același scop: susținerea spiritului de inițiativă în înmulțirea binelui. Și un întreg oraș care, vreme de două zile, 27-28 mai, își dă din nou testul generozității și al solidarității.
Ana Maria Bugneriu, Manager General al Maratonului și Directoare Executivă a Fundației Comunitare Sibiu. Foto: Sibiu 100 %
Maratonul Internațional de la Sibiu, organizat de Fundația Comunitară, este cel mai mare eveniment de alergare filantropic din țară. Iar în acest an bifează alte câteva performanțe. Despre acest eveniment care ”lasă urme” și animă, de 11 ani, Sibiul, am discutat cu Ana Maria Bugneriu, manager general al Maratonului și Directoare Executivă a Fundației Comunitare Sibiu.
”Maratonul Internațional Sibiu a devenit al doilea cel mai maraton din țară”
Ești cea care, în acest an, din noua așezare de directoare executivă a Fundației Comunitare și ”șefă” de maraton, trebuie să te asiguri că toate lucrurile vor funcționa cât mai bine și că ediția din acest an va urca pe podiumul celei mai reușite de până acum. Ce înseamnă pentru tine provocarea aceasta?
Este, într-adevăr, o o provocare și o nouă perspectivă interesantă pentru mine. Eu lucrez la Maraton din 2015, respectiv pentru ediția 2016, când evenimentul nostru era încă un semi-maraton. Deci am prins și schimbarea aceasta de la semi-maraton la maraton. De-a lungul timpului, m-am ocupat de relația cu sponsorii, de ceea ce înseamnă dezvoltarea Maratonului ca produs, mai aproape de zona de companii. Pentru că în ”viața anterioară”, ca să spun așa, avusesem niște experiențe de lucru în domeniul corporate și, datorită acestui fapt, Cipi Ciocan (director executiv, pe atunci, al Fundației Comunitare, n. n.) s-a gândit să mă aducă mai aproape de echipa Maratonului și să încercăm să construim împreună modul în care companiile să interacționeze cu evenimentul. În timp, am ”câștigat” titlul de director de dezvoltare, asta însemnând că preocuparea mea majoră era să văd în ce direcții se mai poate duce evenimentul, cum mai poate el să crească, ce alte valențe mai poate căpăta.
Tot un fel de asistent de manager general, dar fără funcția în sine la purtător.
Da. Oricum echipa de management al Maratonului e destul de mare. Suntem vreo 20 de oameni care ne ocupăm de diferite aspecte ale evenimentului. De la partea tehnică, la asigurarea traseului, siguranța în eveniment, amenajarea Pieței Mici, gestionarea înscrierilor, amplasamentele logistice, coordonarea voluntarilor și multe altele care fac evenimentul acesta să funcționeze la un standard ridicat. Este însă o provocare faină, care îmi place, care mă animă, pentru că făcând șapte ediții din acest rol, axat pe companii, simțeam și eu nevoia de un pic de varietate. Oricum, schimbarea nu a fost una extrem de radicală, ci mai degrabă mi-a eliberat într-un fel perspectiva să pot vedea aceste detalii, pentru care nu avem la fel de mult timp și energie înainte.
Schimbările mai mereu lasă loc speculațiilor, intrigilor diverse. Apropo de loc și de schimbările de la vârful Fundației Comunitare Sibiu: ți-ai făcut loc să iei locul lui Ciprian Ciocan?
Din fericire, la noi atmosfera a fost, se menține și va rămâne întotdeauna una meritocratică. Eu m-am angajat la Fundația Comunitară în 2015, la invitația lui Ciprian. Una dintre poveștile amuzante ale istoriei noastre împreună este că eu venisem la cafeaua la care urma să discutăm despre oferta de job foarte decisă să îl refuz. Și după o conversație care trebuia să dureze o oră ̶ și a sfârșit prin a dura vreo patru ̶ , am decis că poate totuși ar fi o idee bună să lucrăm împreună. Ceea ce am și făcut în acești șapte ani și ceva pe care i-am petrecut în această formulă la Fundația Comunitară.
În momentul în care Ciprian a decis să plece, bineînțeles că s-a pus problema succesiunii. Am avut un proces intern, în care au fost implicați inclusiv membrii noștri de consiliu director, o acțiune mai amplă în care eu nu am zis ”Da” din prima și, după o etapă de așezare destul de complexă, am acceptat această provocare. Deci pot să spun că nu, nu l-am dat la o parte deloc pe Ciprian! El a decis că este momentul pentru o schimbare de domeniu în viața lui. Și în momentul în care am decis să rămân la fundație și să accept poziția aceasta, decizia a fost făcută cu maximum de responsabilitate și cu multă gândire în spate, astfel încât să ne asigurăm că opțiunea aceasta este cea mai bună și cea mai sănătoasă pentru organizație.
Maratonul de la Sibiu e al doilea maraton ca amploare din țară.
Da, anul trecut Maratonul Internațional Sibiu a devenit al doilea cel mai maraton din țară. Și anul acesta, din câte pare, își va menține poziția.
Evoluția Maratonului Internațional Sibiu, de la prima ediția, până în prezent.
”Anul acesta ne întrebăm ce ne leagă”
Ce aduce nou Maratonul de anul acesta?
Tot timpul folosim maratonul și ca pe un vector de comunicare și ne place să inserăm și câte un mesaj. De obicei comunitatea răspunde foarte bine la mesajele pe care noi le transmitem în contextul Maratonului, cum a fost, de exemplu, campania ”Piețe Libere”. În momentul în care a fost eliberată Piața Huet, atunci am simțit cu adevărat puterea acestor mesaje din contextul Maratonului și felul în care comunitatea poate să le folosească și ca mijloc de expresie personală și a valorilor sale. Dincolo de susținerea proiectelor cu care rezonează mai bine. Atunci, începând cu anul respectiv, am luat parcă și mai în serios partea aceasta de temă a evenimentului și ce reușim să transmitem. În acest an, noi simțim că societatea, în general, este într-un context de reașezare. Parcă ne căutăm unde ne este locul. Încă nu ne este foarte clar unde ne situăm după Covid, în toată situația aceasta cu războiul, între toate provocările ce țin de economie, și ne-am dat seama că poate este un moment bun să nu mai căutăm atât de mult răspunsuri.
Suntem anxioși și disperați după răspunsuri. Poate că acum este un moment important să ne focusăm pe întrebări. Acesta este și motivul pentru care Maratonul va fi legat foarte tare de întrebări, în general, și vor exista câteva surprize acolo, la fața locului, pe care nu le relev încă. Dar după cum se vede și din identitatea noastră vizuală, anul acesta ne întrebăm ce ne leagă. Vrem să să redescoperim puncte comune, după acești ani, în care parcă ne-am scindat în tot felul de tabere ca societate, și să încercăm să vedem dincolo de asta. Noi, la Fundația Comunitară, credem foarte puternic că lucrurile care ne unesc sunt mult mai mari, mai importante și mai multe decât cele care ne separă. Și ne dorim să schimbăm puțin discursul acesta public în care ne împărțim în progresiști / conservatori, tineri / bătrâni, una sau alta, spre o zonă pe care reușește să o genereze foarte bine Maratonul, respectiv un spațiu în care toți ne punem energia, resursele, spre un bine comun. Pentru că ceea ce îmi face mie bine, de cele mai multe ori îți face și ție bine. Și atâta vreme cât ne concentrăm pe aspectul respectiv, s-ar putea să reușim să construim o lume și un context local care să ne facă să ne simțim mai bine. Și chiar să fim mai confortabili prin a accepta diferențele dintre noi, atâta timp cât înțelegem că noi toți facem parte din aceeași echipă: jucăm în marea echipă numită Sibiu.
Cei care nu vor fi la aceste date în Sibiu și, prin urmare, nu pot alerga în cadrul Maratonului, cum pot fi parte din acest proiect?
Încă de la începutul evenimentului, dar fiind mult mai vizibil în contextul Covid, în anii aceștia puțin mai tulburi, a existat posibilitatea ca oamenii să se înscrie și să participe la distanță. Noi avem o cursă distinctă, care se numește ”Aleargă peste tot!” Oamenii se pot înscrie la oricare dintre probele pe care doresc să le parcurgă și pot alerga oriunde în lume, trimițându-ne ulterior, pentru a valida participarea lor, o înregistrare pe care de obicei o transmit pe diverse aplicații. Am avut oameni care au alergat pe toate continentele. Ei au timp o lună de zile după încheierea Maratonului să alerge și să ne trimită înregistrarea lor, iar noi facem, de obicei, un album pe facebook în care îi postăm pe cei care ne trimit aceste dovezi. E și o modalitate pentru românii din diaspora să rămână conectați cu orașul,să participe și ei, poate chiar în ziua evenimentului, și să alerge oriunde sunt ei.
Foto: Fundația Comunitară Sibiu
Avem nevoie de cultura suporterilor
Am identificat un element de ”discriminare”. Ce ne facem cu cei care, din varii și obiective motive, nu pot alerga la Maraton? Avem soluții și pentru astfel de situații?
Pentru cei care nu pot alerga, cele 600 de locuri alocate voluntarilor sunt o oportunitate foarte bună pentru ei să participe la eveniment. Trebuie și să spun că punem ceva la cale pentru ediția viitoare și în această direcție, dar cum spuneam, unele surprize le păstrez pentru mai târziu.
Oaresce reacții de iritare ale sibienilor pentru că le sunt închise drumurile, deviat traficul și alte problemuțe de genul acesta, avem?
Minimale. Și aceasta pentru că una dintre valorile în jurul căreia încercăm să construim evenimentul este ca Maratonul să fie o sursă de bine pentru oraș și să îl disturbăm cât mai puțin posibil. Nu credem că este sănătos, pentru orice oraș, cu atât mai puțin pentru unul de dimensiunile Sibiului, ca toată viața centrului să fie constant arestată, agasată de evenimente, traficul să fie mai mereu blocat, iar viața oamenilor să fie dată peste cap. Deși clar există avantajele pe care le cunoaștem, există multe resurse financiare care vin odată cu turiștii, se dezvoltă tot felul de industrii. Dar este un compromis fin, care trebuie gestionat cu foarte mare atenție. Or noi încercăm să practicăm un eveniment cu minim impact negativ. Desigur că există câțiva oameni care se supără că le închidem strada. Din fericire, ei sunt puțini și majoritatea se bucură că are parte de această experiență și că poate interacționa și altfel cu orașul lor, inclusiv să alerge pe drumurile pe care altfel ar fi cu mașina și nu ar putea avea o experiență similară.
Alergi?
Alerg, da! Alerg la cursa de 10 km, bineînțeles, la ”Aleargă peste tot!” Mulți dintre prietenii mei aleargă și caută să se antreneze. Își dau seama că participă la semi-maraton și nu au destule antrenamente la activ, așa că îngroașă rândurile de la Clubul Sportiv Comunitar sau se antrenează singuri.
E ceva ce… nu e la Maratonul de la Sibiu și ai vrea să se întâmple sau să funcționeze mult mai bine, mai cu implicare din partea sibienilor?
Da. Ceva ce se întâmplă mai puternic în alte orașe și ne-am bucura să fie mai prezent în Sibiu. Alte orașe care organizează maratoane, de obicei au o deschidere foarte mare din partea publicului. Și la noi se întâmplă aceasta. Dar ce ne-am dori și sperăm încet-încet să se construiască și la noi, este cultura aceasta a suporterilor, care să vină, să iasă pe traseu să susțină participanții. Pentru că traseul nostru trece pe lângă case, pe lângă blocuri, prin tot felul de zone locuite. Și sunt situații în care oamenii chiar ies și îi aplaudă pe alergători, îi încurajează, mai fac câte o pancartă, ies la balcon și îi susțin. Dar asta ar fi fain să devină un obicei cât mai generalizat, pentru că e foarte semnificativ, ca alergător, să simți susținerea și implicarea celorlalți.
Foto: Fundația Comunitară Sibiu
”Este o performanță pentru Sibiu să poată da al doilea maraton al țării.
Este o performanță pentru Sibiu să genereze resursele financiare pe care le găsește în fiecare an la maraton, pentru a susține proiectele din comunitate.
Maratonul nostru este de mulți ani cel mai mare eveniment sportiv-filantropic din țară.
În ultimii ani am avut, în total, aproximativ câte 150.000 euro strânși pentru proiectele selectate, ca medie pentru fiecare ediție. Este o performanță pentru Sibiu să poată genera aceste resurse, care să se ducă într-o asemenea varietate de proiecte.
Și, de asemenea, este o performanță că Maratonul Internațional Sibiu e unul dintre puținele maratoane din lume care s-au desfășurat și în plină pandemie, adică în anul 2020.”
Ana Maria Bugneriu
Vezi mesajul Anei Bugneriu, despre Maratonul Internațional Sibiu.
Între 9 și 12 mai, 4.303 elevi din 165 de unități de învățământ din județul Sibiu vor susține examenul de Evaluare Națională pentru clasa a II-a 2023.
Probele din cadrul examenului de Evaluare Națională pentru elevii din clasa a II-a încep la ora stabilită de fiecare unitate de învățământ, moment în care, în fiecare sală, se deschid plicurile sigilate care conțin subiectul multiplicat.
Timpul destinat unei lucrări scrise pentru fiecare din probele simulării Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a II-a este de 30 minute, începând din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui candidat.
În cadrul Evaluării Naționale pentru clasa a II-a, elevii vor susține mai multe teste. Primul test vizează evaluarea competenţelor de producere a mesajelor scrise, al doilea test vizează evaluarea competenţelor de receptare a mesajelor citite, iar al treilea test vizează evaluarea competenţelor de matematică.
Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile în limba maternă, li se asigură testele de matematică atât în limba în care au studiat, cât şi în limba română.
Sălile în care se susţine Evaluarea Națională pentru elevii claselor a II-a sunt, de regulă, sălile în care elevii clasei îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit. Acestea sunt adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de testul planificat, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi în timpul administrării evaluării și prin respectarea distanțării între elevi conform normelor
Testele de la Evaluarea Națională pentru elevii claselor a II-a se evaluează în cadrul unităţii de învăţământ, de către cadrele didactice din respectiva unitate. Rezultatele individuale obţinute nu se afişează, nu se comunică public şi nu se înregistrează în catalogul clasei.
Calendar Examen Evaluare Națională 2023 pentru clasa a II-a
9 mai 2023 – Limba română sau limba maternă – scris
10 mai 2023 – Limba română sau limba maternă – citit
11 mai 2023 – Matematică
12 mai 2023 – Limba română pentru minoritățile naționale – scris și citit
Tursib suplimentează transportul pe unele trasee în cursul zilei de luni, când FC Hermannstadt joacă pe teren propriu cu FCU Craiova.
Luni, 8 mai, cu ocazia meciului de fotbal dintre FC Hermannstadt și FCU Craiova 1948 de pe Stadionul Municipal Sibiu, Tursib va suplimenta capacitatea de transport prin introducerea unor dubluri și curse suplimentare pe traseele existente.
Partida dintre FC Hermannstadt și FCU Craiova se dispută luni după amiaza, de la ora 16.30.
Pe Traseul 1:
· din stația “Hornbach” la orele: 15:50, 16:00, 18:01, 18:10;
· din stația “Calea Dumbravii” la orele: 16:10, 16:17, 18:12, 18:20.
Pe Traseul 5:
· din stația “Valea Aurie” la orele: 15:55, 16:10, 18:10, 18:25;
· din stația “Gară” la orele: 15:55, 16:10, 17:55, 18:10.
Pe Traseul 13:
· din stația “Gară” la orele: 16:06, 16:17, 18:08, 18:23;
· din stația “Dumbrava” la orele: 15:56, 16:16, 18:20, 18:28.
Pe Traseul 15:
· din stația “Gară” la orele: 15:50, 15:57, 18:00, 18:10.
Sindicaliştii din Finanţe pichetează instituţiile Guvernului în domeniu, fiind nemulţumiţi, printre altele, de finanţarea defectuoasă a activităţii profesionale, sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.
Marți, 9 mai, protest și la Sibiu
Sindicatul Naţional Finanţe Publice (SindFISC) va derula la nivel naţional proteste şi pichetări timp de două săptămâni, până în 18 mai 2023. Astfel, vor fi pichetate sediile sistemului instituţional al Ministerului Finanţelor şi ANAF din Bucureşti şi din ţară. Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Sibiu va fi pichetată, marţi, 9 mai, orele 17:00.
Sindicaliştii acuză discrepanţele salariale existente în instituţii (prag de până la 25% doar la salariul de bază, la care se adaugă şi sporuri specifice, în condiţii similare de muncă şi pregătire/specializare), condiţiile de lucru inadecvate, pe alocuri sub standardele de decenţă şi impunerea de obiective instituţionale unui personal subdimensionat (locaţii deservite de doar 4-5 persoane). Totodată, aceştia sunt îngrijoraţi cu privire la neimplicarea angajatorilor/ordonatorului principal de credite în susţinerea finanţiştilor pentru o poziţionare corectă în noua lege a salarizării şi la lipsa dialogului social pe acest subiect.
De asemenea, sindicaliştii sunt nemulţumiţi din cauza necorelării fişelor de post cu realităţile activităţii desfăşurate, de pregătirea profesională continuă deficitară, de sistemele informatice şi structurile IT, greoaie şi uzate moral. De Totodată, ei reclamă și necorelări salariale în concordanţă cu actualele restricţii/incompatibilităţi şi răspunderi suplimentare pentru diferite categorii de finanţişti. E vorba de proiectul de act normativ ce priveşte responsabilizarea suplimentară a inspectorilor fiscali şi imputarea cheltuielilor de judecată acestora în solidar cu instituţia, potrivit Agerpres.ro.
Nu în ultimul rând, finanţiştii acuză lipsa deciziei politice de a se demara elaborarea unui Statut al finanţistului, similar cu al altor categorii de funcţionari care desfăşoară activităţi specifice, precum activitatea desfăşurată de angajaţii sistemului instituţional al Ministerului Finanţelor.
Aveți planuri pentru acest weekend? Vă invităm la Zoo Sibiu! Pasionații de păsări exotice, dar și vizitatorii care doresc să vadă exemplare speciale de peruși, sunt așteptați în zilele de 6 și 7 mai în cea mai veche grădină zoologică din țară.
Peste 100 de exemplare, care mai de care mai colorate, unele dintre ele chiar campioane, vor veni la Grădina Zoologică din Sibiu pentru Expoziția Anuală de Peruși – Pui și Tineret, eveniment organizat de Zoo Sibiu împreună cu Romanian Budgerigar Society. Sâmbătă va avea loc concursul național, iar perușii câștigători vor avea așezată diploma și cocarda pe colivia lor.
Expoziția va fi deschisă de sâmbătă, de la ora 9:30, până duminică, la ora 14.00. „La acest eveniment veți putea admira cele mai frumoase exemplare de peruși din România, să descoperiți mai multe despre aceste păsări fascinante și să vă întâlniți cu alți iubitori de animale. Expoziția va aduna la un loc crescători de peruși din toată țara, astfel încât veți avea ocazia să vedeți o varietate de specii și culori”, este mesajul organizatorilor, pe pagina de Facebook a Primăriei Sibiu.
Grădina Zoologică Sibiu, cea mai veche din România
În 1929 s-a deschis, în Pădurea Dumbrava, prima Grădină Zoologică din România de către Uzina Electrică Sibiu, la iniţiativa inginerului Szekely, căruia i-a venit ideea după ce a găsit nişte vulpi pe când efectua lucrări de reparaţii la barajul de la Sadu. După înfiinţare, Grădinii Zoologice i-au fost dăruite mai multe animale şi păsări, cum ar fi o pisică sălbatică, o lupoaică donată de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup donat de Asociaţia “Şoimii”, un vultur, un cerb carpatin donat de vânătorii din Tălmacel, mistreţi etc. În 1930 a fost donat primul urs. De menţionat stejarul de la intrarea în grădină, bătrân de peste 600 de ani. Grădina Zoologică Sibiu se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 20 hectare. Începand cu anul 2006, atât adăposturile animalelor, cât și infrastructura grădinii au fost supuse unor ample procese de reabilitare și modernizare. Totodată s-a reînnoit parcul de ambarcațiuni (bărci și hidrobiciclete), iar pentru cei mici s-a amenajat un loc de joacă. Grădina adăpostește peste 300 de animale din 74 de specii: maimuţe, urşi, lupi albi, tigri, lei, jaguari, lame, cerbi carpatini, căprioare, bivoli albi, ponei, pitoni, crocodili, fazani, papagali, păuni, porumbei, cămile, zebre, struți, canguri. Odată ce s-au finalizat noile amenajări pentru spaţiile destinate animalelor, numărul de vizitatori a început să crească.
Opt persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 13 au fost rănite joi seară într-un atac armat în apropierea oraşului sârb Mladenovac, la aproximativ 60 de kilometri sud de capitala Belgrad, potrivit presei locale, scriu AFP şi dpa
Suspectul în vârstă de 21 de ani a deschis focul cu o armă automată asupra unui grup de persoane dintr-un vehicul în mişcare şi a fugit, potrivit televiziunii publice RTS.
Poliţia îl caută pe suspect, a adăugat RTS. La faţa locului au fost numeroşi poliţişti şi ambulanţe, iar elicoptere survolează împrejurimile.
Atacul armat a avut loc a doua zi după masacrul comis de un elev de 13 ani, care a împuşcat opt copii şi a un adult într-o şcoală din Belgrad.
Recent au început înscrierile pentru Festivalul concurs intercultural regional de folclor „Cununa Blăjelului”.
Evenimentul, ajuns la ediția a treia, se adresează soliștilor de muzică populară vocală și instrumentală din toată țara, cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani. Participanții se vor prezenta în concurs cu melodii vocale și instrumentale populare specifice zonei sau etniei din care provin.
Festivalul concurs va avea loc în data de 28 mai la Căminul cultural din Blăjel.
Înscrierile se pot face pe adresa de e-mail [email protected] până în data de 10 mai, menționând numele, vârsta (grupa de vârstă), secțiunea – vocală sau instrumentală, școala de proveniență și numele cadrului didactic coordonator. Negativele se vor trimite pe aceasi adresa de e-mail menționată mai sus în format mp3.
Festivalul concurs Cununa Blăjelului este organizat de către Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, Palatul Copiilor Sibiu, structura Clubul Copiilor Mediaș, Asociația Culturală ,,Cununa Blăjelului” în parteneriat cu Comuna Blăjel și Asociația ,,Domy Music Star”.
Locuitorii județului Sibiu aflați în căutarea unui job sunt așteptați la Bursa Generală a Locurilor de Muncă.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu organizează vineri, 12 mai „Bursa generală a locurilor de muncă” în Sibiu, la Sala Redal Events, strada I.Sebastian Bach 4, în cartierul Lazaret şi în Mediaş, la Casa Schuller, începând cu ora 9.
Obiectivul principal al acestui eveniment îl constituie creşterea gradului de ocupare prin întâlnirea directă a cererii cu oferta de locuri de muncă, în condiţiile unei concurenţe loiale şi transparente, care să permită realizarea unui echilibru între acestea în timpul cel mai scurt.
Agenţii economici care vor participa la „Bursa generală a locurilor de muncă” vor avea prilejul să-şi recruteze personalul direct, fără intermediari, în funcţie de cerinţele concrete ale locului de muncă pe care îl oferă. Participarea, atât a reprezentanţilor agenţilor economici cât şi a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, este gratuită.
În acest sens, angajatorii care doresc să participe la eveniment pot să contacteze Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu, str. Morilor nr. 51 A, tel. 0269/210882 sau fax. 0269/230089 sau Agenţia Locală Mediaş, Aleea Comandor Dimitrie Moraru, nr. 3, tel. 0269/843731,fax 0269/846710.