Cosmin Șoaită este un mărginean pe care iubitorii de festivaluri din județul Sibiu l-au întâlnit de nenumărate ori în cadrul evenimentelor. Este de părere că berea artizanală ne amintește de vremuri în care lucrurile se făceau cu grijă și meșteșug pentru gusturile simple, iar după această premiză a ales, după 12 ani petrecuți în multinaționale în București și Paris, să revină pe plaiurile natale și să pună pe picioare o afacere care să îl împlinească. Astfel, a luat naștere berea SB, bere artizanală din Sibiu, în Mărginimea Sibiului, la Săliște, acolo unde are loc tot procesul de producție.
Pe Cosmin Șoaită l-am cunoscut mai bine odată cu campania „Produs în Sibiu”, în cadrul căreia am poposit, alături de Simona Maxim, directorul Sibiu Jazz Festival, în atelierul său din Săliște.
Cosmin spune că a ales orașul din Mărginimea Sibiului pentru că este definitoriu pentru Sibiu, păstrează cu sfințenie tradițiile lăsate din moși-strămoși, iar turismul cunoaște anual o evoluție înfloritoare. Fondatorul berăriei nu a vrut să își cumpere vreun teren pe care să construiască atelierul, pentru că, spune el, și-a dorit să lase ceva mai bun în urmă.
„A renova ceva existent și vechi e mai complicat și mai costisitor, mai ales că ne aflăm într-o zonă protejată. Vedeți că eu la geamuri am doar tâmplărie de lemn… Scopul nostru în viață este să facem lucruri frumoase. Banii în sine nu sunt un scop. Trebuie să rămână ceva după noi, iar faptul că am posibilitatea ca aici la Săliște, aproape de unde e familia mea, să fac ceva care să rămână e pentru mine foarte important”, spune Cosmin.
De la brutărie și remiză de pompieri, la berărie
Clădirea în care funcționează berăria a găzduit, de-a lungul timpului, un centru de colectare a laptelui, o brutărie și o remiză de pompieri. Din 2018, a devenit, datorită lui Cosmin, o berărie.
De ce a ales tânărul să producă bere? „E un produs la care eu țin și pentru că putem să facem produse de calitate… Eu asta mi-am dorit, să asociem Mărginimea Sibiului și cu altceva. Un pahar de bere merge foarte bine lângă o bucată de brânză”, a spus Cosmin.
Berăria sa este foarte personalizată. Pe pereții magazinului din Săliște, sunt fotografii din arhiva personală. Acestea îi înfățișează pe bunicii săi, în mare parte, îmbrăcați în straie populare. De altfel, a ales ca sigla berii sale să aducă aminte de identitatea naținală. „Dacă vă uitați atent, nu e un cod QR, ci punctul de cusătură de pe ie”, explică Cosmin.
Berea sa este un produs 100% natural, nefiltrat, nepasteurizat. „Dacă vorbim despre un produs natural, beneficiile sunt legate de capacitatea organismelor vii care se numesc drojdii, ne influențează în bine organismul. Asta în condițiile în care nu consumăm în exces!”, spune Cosmin.
Cum și-a denumit “mândrele” beri
Invitația berăriei de a gusta din produsele sale sună astfel: „Pragul cin’ ni-l trece, gust-o bere rece, fie blondă ori roșcată, brunetă sau platinată, cu aromă locală și tradițională!”. Da, Cosmin și-a numit sortimentele de bere astfel încât să le asociezi, cumva, cu femeile.
„Colegii mei de breaslă pun stilul berii pe bere, de obicei. Eu am rețetă originală și atunci nu mi s-a părut normal să mă încadrez într-un anumit stil. De exemplu, berea blondă are patru tipuri de hamei, fermentație înaltă… E ceea ce mi-a plăcut mie, nu e un stil. Am vrut o bere locală bine făcută, simbol al calității, fără fițe. Eu am încercat să fac un produs tradițional care se numește, simplu, bere”, spune Cosmin.
Berea lui Cosmin, aleasă pentru parteneriatul României cu Germania
Cosmin are diferite colaborări cu numeroase restaurante din Sibiu și printre realizările de marcă ale afacerii sale se numără faptul că berea sa a fost aleasă pentru a marca cei 30 de ani de parteneriat între România și Germania. „Ambasada Germaniei a ales pentru 30 de ani de parteneriat cu România să pună la dispoziție o bere, iar acea bere este făcută de mine!”, a explicat Cosmin.
În afară de magazinul din centrul orașului Săliște, berea lui Cosmin se mai găsește în toate magazinele din rețeaua Simpa, dar și în magazinul din Sibiu, de pe strada Negoveanu colț cu Ștefan cel Mare, la Sibiu FoodHub, Casa Berarilor Artizani și în multe restaurante din oraș.
Cei care vor să cunoască mai bine produsele lui Cosmin pot accesa pagina oficială de Facebook SB bere artizanală din Sibiu ori pe site-ul www.beresibiu.ro.
Recomandări
SB Bere artizanală Sibiu Nembeer Bere Sadu Urban Brewery Bere Augusta
Una dintre cele mai mari organizaţii ale transportatorilor de mărfuri din România, cu sediul în Arad, cere Guvernului un „lobby neîntrerupt” pentru integrarea în Spaţiul Schengen, arătând că pierderile companiilor din domeniu sunt cuprinse între 18 şi 22% din cifra de afaceri din cauza blocajelor de la frontiera cu Ungaria, în timp ce şoferii preferă să se angajeze la companii din Ungaria pentru a evita să stea chiar şi 10 ore la graniţă.
Preşedintele Asociaţiei Patronale a Transportatorilor „Europa 2002” (APTE 2002), Adrian Pop, a declarat luni, pentru Agerpres, că firmele româneşti din domeniu sunt nevoite să suporte cheltuieli suplimentare faţă de companiile concurente din Europa, din cauza curselor externe încetinite de controalele de la frontiera Schengen.
APTE 2002 este cea mai mare organizaţie a transportatorilor de mărfuri din vestul ţării, reprezentând circa 2.200 de companii din domeniu care au peste 15.000 de camioane.
„În toţi aceşti ani în care aderarea României la Schengen a fost amânată, firmele de transport mărfuri au pierdut între 18 – 22% din cifra de afaceri. La frontiera cu Ungaria se aşteaptă uneori 10 – 12 ore în coloană, iar asta înseamnă un program de condus pierdut, care are 9 ore. Dacă un camion stă blocat la graniţă un program de condus, acesta nu produce bani, produce doar pierderi. În România, peste 66.000 de camioane au curse în Comunitatea Europeană, deci ne putem imagina pierderile semnificative adunate de companiile de transport”, a spus Adrian Pop.
El consideră că trebuie să continue eforturile României de a convinge şi Olanda să accepte integrarea României în Schengen.
„Nu vreau să comentez politica externă, dar nu trebuie să se renunţe nicio clipă la lobby pentru a se elimina ultimele rezerve din partea unor ţări precum Olanda”, a spus Adrian Pop.
El a mai afirmat că Ungaria este responsabilă de „crize” create „în mod artificial” la frontiera cu România.
„Ungaria, în mod artificial, creează crize la intrarea în ţară dinspre România pentru că nu alocă suficient personal pentru control la frontieră. De aici rezultă cozile de camioane care se formează zilnic”, a spus Adrian Pop.
La rândul său, patronul unei firme de transport mărfuri din Arad, Dorin Pop, a declarat, pentru Agerpres, că în unii ani a avut pierderi şi de 30% din cifra de afaceri din cauza blocajelor de la graniţă, iar pe de altă parte are dificultăţi în a angaja şoferi, care refuză cursele externe tocmai din cauza timpilor mari de aşteptare la frontiera Schengen.
„Am făcut o analiză legată de efectele blocajelor de la graniţă şi vă pot spune că am avut ani cu pierderi de până la 30% din cifra de afaceri. Un camion blocat 9 ore nu mai parcurge un traseu de 600 de kilometri în acest timp. Marfa ajunge cu întârziere, iar asta atrage penalităţi mari şi riscul de a pierde contracte.
Şoferi găsim foarte greu pentru cursele externe, ei preferă se se angajeze în Ungaria pentru a evita cozile de la graniţă. Dacă ei stau blocaţi la graniţă un program de condus, nu pot câştiga bani la fel de mulţi bani ca într-o ţară Schengen”, a spus Dorin Pop.
Patronul consideră că eventuala integrare a României de anul viitor „ar duce automat la dezvoltarea companiilor de transport din România”. (AGERPRES)
A XVII-a ediție a Festivalului Egalității de Gen provoacă la conversații despre ce înseamnă o viață pașnică și cum ne-o construim. Asaltați de realități noi marcate de război și toate consecințele lui, cum facem să rezistăm tentației egoismului și să rămânem umani?
Festivalul Egalității de Gen este o campanie de conștientizare adresată în primul rând tinerilor pentru a-i ajuta să se împrietenească cu concepte precum drepturile omului și drepturile femeilor și să vadă dincolo de stereotipuri și prejudecăți. Gândit cu și pentru tineri, festivalul din acest an va aborda teme precum refugiați și migrație – cum ne-am dori să fim tratați când trăim departe de casă – și va analiza ce inegalități se adâncesc în umbra războiului și cum le putem contracara.
Peste vară, echipa Asociației pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G. a pregătit 20 de voluntari pe tema drepturilor egale și non-violenței. Într-un schimb de experiență cu tineri ucraineni, voluntarii au creat un scenariu pentru o piesă de teatru cu titlul “Războiul schimbă vieți”, pe care o vor pune în scenă la Teatrul Gong, în cadrul unui eveniment de teatru forum, la care publicul se poate implica în schimbarea deznodământului. Evenimentul va fi un prilej de interacțiune cu comunitatea ucraineană din Sibiu și totodată o ocazie de a înțelege mai bine presiunile sub care oamenii iau decizii în situații de criză.
”Tot pe tema speranței în vremuri tulburi vom scrie mesaje împreună cu tinerii la Ziarul Orizontal, cu susținerea artistului Dan Perjovski, vom dezbate cum arată inegalitățile pentru Generația Z, vom vorbi despre oportunități de finanțare europeană oferite de programul Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori 2021 – 2027, dar și despre cum putem contribui noi la o lume mai pașnică”, promit organizatorii.
Programul festivalului
Ziua 1 | 27 oct | Joi 15:00 – 17:00 | Cum arată (in)egalitatatile pentru GenZ? | Biblioteca Județeană ASTRA 17:30 – 18:00 | Ziarul Orizontal | Dan Perjovschi 18:30 – 20:00 | The challenge of living peacefully| Facebook LIVE (EN)
Ziua 2 | 28 oct | Vineri 18:00 -19:30 | Teatru Forum: Războiul schimbă vieți | Teatrul pentru copii și Tineret Gong (traducere RO-UA) 19:30 Iron Kids & Baby Bones, sub coordonarea lui Alexandru Svaricek | Teatrul pentru copii și tineret Gong
Ziua 3 | 29 oct | Sâmbătă 11:00 – 13:00 | Biblioteca vie | cafeneaua FLOW Refugiu urban 14:00 – 15:00 | Accesarea de fonduri europene (CEDV) | Biblioteca Județeană ASTRA 14:00 – 16:00 | Relații sănătoase |ONLINE în parteneriat cu In a Relationship, ONLINE 16:00 – 18:00 | Migranți și refugiați. Traume și drepturi | Biblioteca Județeană ASTRA (traducere RO-UA) 19:00 | Concert | cafeneaua FLOW Refugiu urban
Festivalul Egalității de Gen® este o campanie anuală care aduce mai aproape de comunitate o alternativă pozitivă la relațiile inegale de putere care produc nedreptate, abuz și discriminare, organizată de către Asociația A.L.E.G. (www.aleg-romania.eu). Ediția de anul acesta este susținută de către Global Fund for Children și Fondation de France.
Un cutremur slab, cu magnitudinea 3,3 grade pe Richter, s-a produs, marţi dimineaţa, la ora locală 3:13, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, conform informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Seismul s-a înregistrat la o adâncime de 117 kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 66 km est de Braşov, 78 km nord-est de Ploieşti, 114 km sud de Bacău, 124 km vest de Brăila, 125 km vest de Galaţi, 131 km nord de Bucureşti, 149 km nord-est de Piteşti, 181 km est de Sibiu, 196 km nord de Ruse şi 196 km sud-vest de Iaşi.
În luna octombrie a acestui an, în România au avut loc 25 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4 grade pe Richter.
Cel mai mare seism din acest an s-a produs în data de 16 ianuarie 2022 şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7 pe Richter.
Contracte de finanţare în valoare de peste 20 de milioane de euro, pentru alte 4 rute turistice şi culturale din Programul „România atractivă”, au fost semnate luni, la sediul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
Documentele au fost semnate de ministrul de resort, Marcel Boloş, şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din unităţile administrativ – teritoriale în care sunt situate obiectivele finanţate.
Cele patru rute turistice şi culturale sunt ruta culelor, ruta curiilor, ruta satelor tradiţionale şi ruta Delta Dunării acestea urmând să fie finanţate prin componenta 11 – Turism şi cultură a Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Investiţiile în patrimoniul cultural naţional prind contur şi coerenţă prin includerea rutelor turistice şi culturale în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Contractele semnate astăzi (luni, n.r.) se adaugă celor deja încheiate în cursul săptămânii trecute pentru a ne apropia de finalizarea acestei etape din cadrul Programului „România atractivă”. Restaurarea şi promovarea culelor şi curiilor, bijuterii ale arhitecturii româneşti, odată cu restaurarea gospodăriilor cu arhitectură tradiţională, sunt parte a viziunii unei Românii care investeşte în valorile ei culturale ca parte a patrimoniului european”, a precizat ministrul Marcel Boloş, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Ruta satelor cu arhitectură tradiţională va primi o finanţare în valoare de 9,78 milioane euro. Potrivit MIPE, în mediul rural românesc, imaginea care, în mod tradiţional, conferă valoare culturală localităţilor, garantează calitatea vieţii în comunitate şi prezintă atractivitate pentru vizitatori a avut de suferit mult în ultimii ani. Câteva exemple de comunităţi care vor fi sprijinite sunt comuna Saschiz din judeţul Mureş, comuna Biertan din judeţul Sibiu, comuna Arpaşu de Jos în judeţul Sibiu, comuna Ciucsângeorgiu din judeţul Harghita şi comuna Roşia Montană din judeţul Alba.
Ruta curiilor va beneficia de 7,88 milioane euro. Curia reprezintă ansamblul unei curţi senioriale sau nobiliare, ce combină caracteristicile stilului Renaşterii, Barocului şi Neoclasicismului cu particularităţile arhitecturii populare. Cele mai multe dintre curii au fost construite între secolele al XVII-lea şi al XIX-lea. Ruta va cuprinde cele mai reprezentative curii din Transilvania, inclusiv restaurarea unui număr de cinci curii din judeţele Covasna, Harghita, Satu Mare, Bihor şi Cluj.
Ruta culelor va beneficia de o investiţie de 2,48 milioane euro. Culele erau locuinţele boierilor, construite în vederea apărării avutului şi vieţii membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor, fiind construcţii semifortificate specifice secolelor XVIII şi XIX, răspândite în spaţiul balcanic. În România, culele se întâlnesc preponderent în regiunea deluroasă a Olteniei, dar se mai găsesc şi în zona de câmpie a Munteniei, în Bucureşti şi în judeţele Argeş şi Teleorman. Contractele de finanţare pentru restaurarea a două cule care vor fi incluse în ruta dedicată: Cula Tudor Vladimirescu (judeţul Mehedinţi) şi Cula Glogovenilor (judeţul Gorj) au fost semnate luni.
Ruta Delta Dunării primeşte o finanţare de 570.000 de euro urmând să fie restaurate 30 obiective de peisaj cultural, care vor fi incluse într-un traseu turistic.
„În Delta Dunării, relaţia dintre resursele naturale şi comunitatea de pescari a creat un spaţiu şi un peisaj cultural unic ce se doreşte sa fie protejat ca patrimoniu cultural şi natural şi valorificat prin turism cultural. Proiectul propune o abordare inovativă în care patrimoniul local devine factor principal de dezvoltare durabilă într-o arie protejată naturală. Se vor restaura 30 obiective de peisaj cultural, care vor fi incluse într-un traseu turistic, iar astăzi a fost semnat contractul de finanţare pentru obiectivele din localităţile Chilia Veche şi Periprava”, precizează MIPE.
Astăzi, 25 octombrie, se sărbătoreşte Ziua Europeană a Justiţiei. Din păcate pentru Sibiu ˗ socotit de multă vreme un oraş european ˗ şi pentru justiţia locală, nu este mai nimic de sărbătorit în această zi în ton cu Uniunea Europeană, ci poate doar de apreciat munca celor din justiţia sibiană, care îşi desfăşoară activitatea cu resurse limitate şi precare, în condiţiile în care Palatul de Justiţie Sibiu, ce ar trebui să adăpostească Tribunalul şi Judecătoria, continuă să fie o pată de ruşine pe obrazul oraşului de pe Cibin.
Foto: Sibiu 100%
Peste un deceniu de nepăsare
Cândva mândria unei comunităţi, acum sediul Palatului de Justiţie a devenit o ruşine pentru comunitatea locală, care se chinuie de mai bine de un deceniu să reabiliteze imobilul. De 11 ani, sediul Palatului de Justiţie se află în paragină, degradându-se fizic de la un an la altul, iar personalul din justiţie a fost nevoit să se mute dintr-o clădire în alta în Sibiu, în ultimul deceniu, ajungând, în final, să-şi desfăşoare activitatea într-un imobil închiriat pe strada Ocnei, de la societatea Casa Albă Independenţa. Lipsa de viziune a politicienilor sibieni, cei care au un rol hotărâtor în deblocarea situaţiei, alături de Ministerul Justiţiei şi Guvern, indiferent că este vorba despre parlamentarii de Sibiu sau de cei care au deţinut funcţii în ministerele şi guvernele de după 2011, a făcut ca lucrurile să bată pasul de loc de atâţia ani, iar Tribunalul şi Judecătoria Sibiu au trebuit să-şi schimbe casa mai mereu, de vreo 3 ori, în speranţa că odată şi odată vor fi demarate lucrările de renovare şi modernizare la sediul instituţiilor de pe B-dul Victoriei. La această stare de fapt, se adaugă incapacitatea liderilor politici locali, în fapt preşedinţii locali ai PNL, PSD şi USR, care au promis lobby pe lângă Ministerul Justiţiei şi guverne, termene şi finanţări, pentru ca în cele din urmă să tacă mormânt în ultimii 2 ani. Influenţa lor pe lângă Ministerul Justiţiei, cel care trebuie să asigure finanţarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a Palatului de Justiţie din Sibiu, a fost egală cu zero, mai ales că în acest moment la Palat au loc doar lucrări de conservare. Fără acestea, cine ştie, în 2-3 ani Palatul de Justiţie riscă să cadă la pământ, chiar dacă este un monument istoric.
Foto: Sibiu 100%
Palatul de Justiţie arată deplorabil
Starea fizică a palatului de Justiţie din Sibiu este una deplorabilă, chiar dacă în ultimul timp s-au făcut lucrări de conservare. Ziduri plouate şi cu igrasie pe alocuri, ferestre distruse, pereţi scorojiţi, elementele istorice ale clădirii în pericol să cadă dau imaginea unui imobil părăsit în totalitate. Din fericir,e pentru sibieni, Palatul se încăpăţânează să reziste şi să nu cadă la pământ. „Mă uit și eu la această clădire a Tribunalului de ani de zile. Așa cum o vedem cu toții: fără geamuri, cum intră porumbeii și ploaia și toate chestiile acestea și mi se rupe sufletul de o asemenea clădire. O clădire care are variații de temperatură mari și care mai are și niște burlane pe care curg apele direct pe tencuială și pe zidărie și vine frigul și îngheață și se dezgheață este supusă degradării. Este o pagubă pentru noi toți că se degradează această clădire atât de mult. La momentul la care s-a pornit lucrarea, cu siguranță a existat o autorizație de construcție, o expertiză tehnică făcută pentru clădire, un proiect de reabilitare, care nu s-a dus până la capăt. S-au făcut niște lucrări și a rămas așa. Eu cred că dacă știi ce ai de făcut și ai un contract încheiat cu un atreprenor serios și ai finanțare, într-un an de zile o pui la punct și o redai circuitului. Se fac stadioane în 2 ani. O clădire de genul acesta o faci într-un an de zile. La un monument istoric nu atât lucrările ar fi cu mult mai complicate, dar aici sunt niște exigențe ceva mai serioase în a păstra specificul și a nu interveni la aspect și la materialele care se folosesc la tâmplării, la ferestre, la țiglă, la jgheaburi, să se păstreze caracterul autentic al clădirii. Oricum, e de plâns. Dacă nu se găsesc soluții, nu trebuia să te apuci de ea”, ne-a declarat Simion Popoviciu, inginer proiectant, expert acreditat în construcții.
Foto: Sibiu 100%
Ministerul Culturii a trecut, legal, peste Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu
Palatul de Justiţie din Sibiu este clasat ca monument istoric în Clasa A şi a apărut pe Lista Monumentelor istorice în 2010. Trebuie menţionat că trecerea Palatului de Justiţie în clasa monumentelor istorice A a fost făcută direct de către Ministerul Culturii, aşa cum prevede legea. De toată procedura de avizare ca monument istoric s-a ocupat Ministerul Culturii, Direcţiei Judeţene pentru Cultură revenindu-i doar câteva atribuţiuni procedurale la avizare. Practic, documentaţia s-a plimbat între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Culturii. Trebuie menţionat că Palatul de Justiţie, ca monument istoric, nu a influenţat deloc mersul lucrărilor de reabilitate, problemele cele mai mari aparând între Minister Justiţiei şi proiectant, care ulterior au dus la întreruperea lucrărilor de reabilitare.
Vechiul Palat al Justiției, în vremurile sale bune. Foto: Răzvan Pop
Poziţia Tribunalului Sibiu
Săptămânalul Sibiu 100% a solicitat un punct de vedere Tribunalului Sibiu despre situaţia actuală a Palatului de Justiţie. „În ce priveşte stadiul lucrărilor la Palatul de Justiţie, efectuate de către Ministerul Justiţiei, vă facem cunoscut că din expertiza tehnică realizată în anul 2021 reiese că au fost efectuate doar lucrări de consolidare, astfel: lucrările de consolidare ale corpului principal de clădire sunt finalizate, iar pentru corpurile B şi C sunt executate lucrările de infrastructură / rezistenţă în proporţie de 71 la sută. La data de 9.09. 2021, Tribunalul Sibiu a contractat studiul de fezabilitate în vederea actualizării indicatorilor tehnico-economici, în urma procedurii de achiziţie lansate. Studiul de fezabilitate a fost depus la Tribunalul Sibiu în data de 4.08.2022. La data de 5.08.2022, întreaga documentaţie a fost înaintată Curţii de Apel Alba Iulia, în vederea verificării şi avizării de către inginerul constructor care funcţionează în cadrul acesteia. După verificare, SF-ul va fi transmis către Ministerul Justiţiei în vederea avizării de către Comisia Tehnico-Economică. După avizarea studiului de fezabilitate de către Comisia Tehnico-Economică din cadrul Ministerului Justiţiei, se vor supune aprobării, prin Hotărâre de Guvern, noii indicatori tehnico-economici rezultaţi în urma studiului de fezabilitate. Ulterior, se va demara procedura de licitaţie în vederea atribuirii contractelor necesare pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor”, susţine Tribunalul Sibiu. Potrivit informaţiilor transmise, valoarea contractată pentru SF este de 85.000 lei fără TVA, adică 101.150 lei valoarea totală cu TVA.
Politicienii sibieni fac ce știu ei mai bină să facă, adică… nimic
Dan Barna, deputat USR Sibiu şi fost vicepremier în Guvernul Câţu, Raluca Turcan, liderul PNL Sibiu, actual deputat şi fost vicepremier în guvernele Orban şi Câţu, au promis sprijin în perioada în care au fost vicepremieri, că vor convinge Ministerul Justiţiei şi guvernele să aloce banii necesari, dar în cele din urmă nu au realizat nimic. Doar jocuri de imagine politică, în ciuda faptului că Palatul de Justiţie din Sibiu continuă să se degradeze de la un la altul. Bineînţeles, totul depinde de Ministerul Justiţiei, iar ei vor face, potrivit logicii lor, tot ce le stă în putinţă pentru deblocarea finanţării. La rândul său, liderul PSD Sibiu, Bogdan Trif, actual deputat şi fost ministru al Turismului în Guvernul Dăncilă, a adoptat principiul ”tăcerii de aur”. Practic, nu a ieşit în public să discute clar despre situaţia Palatului de Justiţiei din Sibiu, de parcă el reprezintă alt judeţ şi nu Sibiul în parlament sau guvern. Toate aceste eşecuri politice recente continuă tradiţia conform căreia Sibiul nu are prea mare influenţă pe lângă Guvern, atunci când vine vorba despre justiţie, în condiţiile în care şi alţi foşti lideri politici locali, cum ar fi Ioan Cindrea (PSD), Cornel Ştirbeţ (PNL) sau Nicolae Nan au clacat lamentabil. Şi exemplul cel mai bun este stabilirea sediului Curţii de Apel la Alba Iulia, la finalul anilor 90 şi începutul anilor 2000, unde poziţia liderilor politici locali nu a făcut nici cât o ceapă degerată. Vedem acum, peste ani, cât de mult contează dacă Sibiul ar fi fost casă şi pentru Curtea de Apel. Dar ne-am obişnuit, după 1990, ca cele mai importante instituţii regionale să fie Braşov şi Alba Iulia, în timp ce Sibiul a primit instituţii regionale de mai mică importanţă, la compensare.
Pe când Justiția avea Palat. Foto: Răzvan Pop
Eu sunt mic, nu fac nimic! Barna uită că a avut pâinea şi cuţitul la îndemână
Fostul vicepremier Dan Barna a avut în mână toate atuurile pentru a debloca lucrările la Palatul de Justiţie, dar nu a făcut mare lucru. Acum, când privirile mâhnite ale sibienilor se îndreaptă spre el, spune că nu are nicio vină şi aruncă toate acuzele în curtea Tribunalului Sibiu. „Povestea Palatului de Justiție este o dovadă a risipei banului public. Lucrurile se mișcă spre deloc în acest moment. În cele 8 luni în care USR a fost la guvernare am reușit să accelerăm demersurile, ținând legătura între Ministerul Justiției și Tribunalul Sibiu, s-a grăbit semnarea contractului pentru o nouă expertiză tehnică – la finalizarea căreia trebuia să înceapă studiul de fezabilitate -, a început expertiza pentru lucrarea abandonată tocmai pentru a vedea exact stadiul proiectului și de ce este nevoie pentru reluarea lucrărilor. Această expertiză trebuia să stea la baza noii licitații, la evaluarea costurilor și să contribuie la întocmirea caietului de sarcini. Expertiza a început în luna mai 2021 și după finalizare au fost cerute clarificări de către ordonatorul de credite, iar deadline pentru acestea era octombrie 2021, o lună după ce noi am ieșit de la guvernare. De atunci, pauză. De aceea spun că proiectul Palatului de Justiție este dovadă de risipă a banului public: au fost mereu bani alocați pentru finanțare, și când era în gestionare la Ministerul Justiției și după ce clădirea a trecut la Tribunalul Sibiu. Eu, în calitate de deputat, am depus în ultimii 4 ani amendamente la Bugetul de Stat pentru reabilitarea Palatului, existând mereu buget. Acești bani s-au risipit, nefiind utilizați din cauza proastei gestionări a proiectului de reabilitare. Este cel puțin bizar acest imobilism îndărătnic al Tribunalului Sibiu în blocarea oricărei evoluții a proiectului ca și cum ar exista mai degrabă preocuparea de a NU se reveni în clădirea ce le aparține și a continua să plătească chirii”, ne-a declarat Dan Barna, deputat USR.
Porţi deschise la un Tribunal aflat în chirie într-o fostă fabrică, în timp ce vechiul sediu stă să pice
În loc să vizităm o instituţie modernă şi europeană, cum ar trebui să fie Palatul de Justiţie de pe b-dul Victorie, azi, de Ziua Europeană a Justiţiei, mergem într-un sediu al Tribunalului, provizoriu, în cadrul unei foste fabrici sibiene. „Cu ocazia Zilei Porților Deschise – eveniment prilejuit de Ziua Europeană a Justiției – care se sărbătorește în fiecare an în data de 25 octombrie, Tribunalul Sibiu și Judecătoria Sibiu invită persoanele interesate să viziteze cele două instanțe în cadrul programului de lucru, între orele 09.00 -13.00, la sediul situat în municipiul Sibiu, str. Ocnei, nr. 33. Agenda evenimentului cuprinde în principal vizitarea sălilor de judecată, a compartimentelor auxiliare, informarea celor interesați cu privire la circuitul dosarelor, accesarea dosarului electronic, modalitatea de lucru a personalului instanței, accesarea portalului Tribunalului Sibiu și Judecătoriei Sibiu de la infokiosc-urile puse la dispoziția publicului. Accesul în sediul celor două instanțe va fi permis oricărei persoane pe baza unui document propriu de identitate. Potrivit inițiativei comune a Consiliului Europei și a Comisiei Europene, scopul celebrării acestei zile este acela de a apropia justiția de cetățeni, de a-i ajuta să fie mai bine informați despre drepturile lor și modalitatea de funcționare a justiției de zi cu zi, precum și înțelegerea mecanismelor înfăptuirii actului de justiție”, se arată în comunicatul Tribunalului Sibiu.
Istoricul pribegiei pentru Palatul de Justiţie
Lucrările de consolidare, renovare şi modernizare a Palatului de Justiţie au început în data în noiembrie 2011, termenul inițial de finalizare fiind mai 2014. Odată cu decopertările executate, constructorii au descoperit probleme de rezistență a clădirii care nu fuseseră luate în calcul la data întocmirii expertizei tehnice. În plus, clădirea a fost ulterior încadrată ca monument istoric, aspect neluat în seamă la executarea studiului de fezabilitate, în anul 2007. Prin urmare, s-a decis ca lucrările de consolidare a clădirii să fie executate pe contractul semnat inițial, iar celelelalte lucrări, cuprinse într-un nou proiect tehnic, să fie contractate printr-o nouă procedură de achiziție. Astfel, stadiul lucrărilor în 2017 erau: 85% pentru lucrările integrale de consolidare și de numai 55% față de lucrările complete, prevăzute în noul proiect tehnic. De atunci, clădirea emblematică a Sibiului zace în paragină, chiar dacă instituţiile statului înceracă să ne spună că lucrările vor fi reluate. Tribunalul şi Judecătoria Sibiu au schimbat 3 locaţii din momentul în care s-a decis reabilitarea clădirii de pe B-dul Victoriei. Prima a fost în sediul fostei fabrici a Societății Retezat, apoi pe Calea Dumbrăvii, iar de aproape 2 ani, în Casa Albă Independenţa, de pe strada Ocnei. Ministerul Apărării Naţionale nu și-a dat acordul pentru prelungirea termenului de închiriere a imobilului de pe Calea Dumbrăvii, astfel că s-a ales varinata str. Ocnei. La data de 08.02.2019, Ministerul Apărării Naţionale a comunicat Ministerului Justiţiei faptul că nu poate da curs solicitări de prelungire a închierii spaţiului de pe Calea Dumbrăvii, deoarece, în contextul punerii în aplicare a Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privitoare la înfiinţarea Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud Est – garnizoana Sibiu, amplasamentul pe care este situat imobilul în care îşi desfăşoară activitatea Tribunalul Sibiu şi Judecătoria Sibiu va face obiectul unor lucrări de reabilitare. ”Pentru rezolvarea situaţiei imobiliare a celor două instanţe, având în vedere răspunsul comunicat de Ministerul Apărării Naţionale, Tribunalul Sibiu, cu acordul Ministerului Justiţiei, urmează să iniţieze procedura de licitaţie publică prin care să fie desemnat noul spaţiu în care să îşi desfăşoare activitatea Tribunalul Sibiu şi Judecătoria Sibiu”, se arata atunci într-un comunicat al Tribunalului Sibiu. Tribunalul Sibiu s-a mutat apoi într-un nou sediu, în fosta clădire ce a aparținut fabricii Independența, din centrul orașului Sibiu. Proprietarii au reușit să satisfacă cerințele impuse de Tribunal în ultima licitație lansată. „La data de 25.09.2019, Tribunalul Sibiu a demarat o nouă procedură de licitație în vederea închirierii unui imobil cu destinația de sediu administrativ pentru desfășurarea activității Tribunalului Sibiu și Judecătoriei Sibiu. A fost depusă o singură candidatură, de către SC Casa Albă Independența SA. La data de 22.10.2019, Comisia de evaluare a procedat la deschiderea ofertei tehnice și financiare, depusă de SC Casa Albă Independența SA. În urma examinării ofertei, Comisia de evaluare a stabilit că oferta SC Casa Albă Independența SA respectă documentația de atribuire și caietul de sarcini și a fost declarată câștigătoare”, se arata, ulterior, în comunicatul Tribunalului Sibiu. Prețul oferit de instituție pentru închiere la ultima licitație a fost de 65 de lei pe metru pătrat, la care se adaugă TVA, el fiind ajustat cu prețurile pieței din acel moment. Oferta făcută de proprietar s-a suprapus peste limita de buget prevăzută de Tribunal, astfel că prețul exact al chiriei ce va fi plătită de Tribunalul Sibiu pentru sediul Casa Albă Independența va fi de 321.750 lei plus TVA. Ministerul Justiţiei a aprobat închirierea unui imobil pentru o perioadă de 5 ani. În cursul anului 2019, Tribunalul Sibiu a desfăşurat trei proceduri de licitaţie, ultima procedură finalizându-se cu încheierea, în data de 28 octombrie 2019, a contractului de închiriere a clădirii situate în Sibiu, str. Ocnei, nr. 33.
Foto: Răzvan POp
Palatul de Justiţie a fost construit în 1908
Istoria Palatului de Justiţie este una emblematică pentru Sibiu. Este o clădire care poate face cinste oraşului oricând. Pe B-dul Victoriei există nenumărate monumente. Este drept, vechimea lor nu rivalizează cu cele din aria medievală, dar sunt la fel de valoroase. Sunt parte a istoriei Sibiului și sunt excelente urme ale culturii locale. “O astfel de clădire este Palatul de Justiţie. Clădirea a fost construită în cartierul Josefin. Cartierul a luat naştere odată cu amenajarea parcelelor din fosta citadelă a oraşului. Citadela este mult spus, deoarece a fost doar proiectată, unicele lucrări începute fiind acelea de amenajare a spaţiului necesar fortificaţiei (imaginaţi-vă o fortificaţie de genul celei din Alba Iulia). Pe acest platou au fost amenajate străzi, una luând naştere din dorinţa armatei imperiale de a-şi organiza un spaţiu militar in interiorul oraşului. Astfel, a apărut strada denumită astăzi a Victoriei. Pe această stradă s-a construit în 1908 sediul Judecatoriei Sibiului. Clădirea este tipică eclecticului începutului de secol XX. Are nu mai puţin de şase corpuri unite între ele, care formează şi două curţi interioare. Faţada principală este formată din 19 travee, vizibile prin desfăşurarea ferestrelor de la parterul imobilului. Ferestrele sunt organizate în registre decorative diferite. Frontonul este unul special prin falsa structură de balcon ce o dezvoltă. Intrarea propriu-zisă este flancată de două coloane angajate, circulare, cu un soclu simplu şi înalt, decorate fiind prin linii incizate şi orizontale. Capitelul este unul elaborat, continuându-se la primul etaj. Pe cheia de arc a frontonului este aplicat un ecuson. Accesul se face printr-o uşă de lemn realizată în două canaturi şi o supralumină, semicilindrică în partea superioară. Interiorul este unul monumental cu o scară de piatră, la fel ca şi balustrada. Imediat dupa finalul Primului Război Mondial şi după prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar, în această clădire a activat o parte dintre resorturile Consiliului Dirigent al Transilvaniei. Acest organism este forul politic care a decis dezlipirea Transilvaniei de Ungaria si Unirea cu România. Resortul de Justiție, condus de Aurel Lazăr, funcționa pe bulevardul Victoriei, în Palatul de Justiție de astăzi. În aceeași clădire a funcționat şi Resortul de Alimentație și Comunicație, condus de Romul Boilă și Resortul Codificării, condus de Emil Hațieganu”, susţine istoricul Răzvan Pop. Practic, clădirea Palatului de Justiţie de pe B-dul Victoriei împlineşte în acest an 114 ani de existenţă.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a încărcat a treia tranşă pe cardurile sociale oferite prin programul „Sprijin pentru România”, valoarea totală a acesteia fiind de peste 590 de milioane de lei. Banii au ajuns la aproximativ 2,4 milioane de români.
„Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a efectuat plăţile pentru încărcarea voucherelor sociale oferite prin programul „Sprijin pentru România” cu o nouă tranşă de 250 de lei, cea de-a treia, pentru un număr de 2.358.359 de români. Reamintim că sunt IV tranşe, în valoare totală de 1.000 de lei, oferite o dată la două luni, până la finalul acestui an.
Astfel, până miercuri, toţi beneficiarii vor avea cardurile încărcate, pentru a putea achiziţiona alimente şi mese calde. Valoarea totală a sumei transmise de MIPE, din fonduri europene nerambursabile, se ridică la 590.384.250 lei”, se arată în documentul citat.
În cursul zilei de luni, s-a efectuat încărcarea pentru beneficiarii care au intrat deja în posesia cardurilor. În continuare, până la jumătatea lunii noiembrie se vor emite şi distribui cardurile pentru categoriile de beneficiari care au devenit eligibili după momentul acordării celei de-a doua tranşe, sau care au fost omişi din aceasta, însumând aproximativ 33.000 de persoane. Pentru aceştia, încărcarea se va face pe parcursul lunii noiembrie.
O posibilă excepţie ar putea surveni în cazul persoanelor care nu au fost găsite la domiciliu pentru a li se înmâna cardul sau care nu au răspuns avizării reprezentanţilor Companiei Naţionale Poşta Română, însă nu există riscul ca vreunul dintre beneficiarii eligibili să nu primească acest sprijin, subliniază sursa.
„Mă bucur că reuşim să respectăm calendarul asumat şi vă pot anunţa că astăzi am efectuat plăţile pentru încărcarea tranşei a III-a de 250 de lei, pe care Guvernul îi oferă persoanelor vulnerabile prin programul Sprijin pentru România. Este un ajutor atât de necesar în această perioadă, din care românii pot să îşi cumpere alimente şi mese calde.
Separat, în luna noiembrie vom distribui o nouă tranşă de pachete cu ajutoare alimentare, ce conţin 12 tipuri de produse de bază pentru consum, prin intermediul programului pe care l-am lansat încă din ianuarie 2020. Aşadar, vor fi români care vor primi în această perioadă atât cei 250 de lei, cât şi un pachet de peste 24 de kilograme de alimente.
De asemenea, o altă veste bună pe care vreau să o anunţ este că vom urgenta procesul pentru încărcarea tranşei IV de 250 de lei pe carduri, pentru a ajunge la beneficiari înainte de sărbătorile de iarnă”, a precizat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
Voucherele în valoare de 250 de lei se încarcă o dată la două luni, până la finalul anului, iar aceste sume sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor. Astfel, dacă tranşa IV este încărcată în decembrie 2022, ea poate fi utilizată până în decembrie 2023. Atunci când sunt distribuite, cardurile sunt însoţite de scrisori care conţin instrucţiuni de utilizare (inclusiv codul PIN), detalii despre magazinele unde se pot utiliza cardurile şi un număr de telefon pentru cazurile în sunt probleme.
Cardurile pot fi folosite doar de către beneficiari. În cazuri excepţionale, în care beneficiarul nu se poate deplasa la operatorii economici pentru a utiliza ajutorul, atunci poate încredinţa tichetele unei persoane apropiate, dar doar împreună cu actul de identitate.
Patru persoane au fost implicate într-un accident rutier produs luni seara, pe A1, la kilometrul 249+800, pe sensul de mers Sebeș-Sibiu, în zona ieșirii spre Mediaș.
Din primele cercetări efectuate se pare ca s-a produs o coliziune față-spate între două autoturisme, din care unul condus de un sibian de 37 de ani, care nu ar fi păstrat distanța de siguranță în mers, iar cel de-al doilea de către o femeie in vârsta de 40 de ani, din municipiul Sibiu.
În urma coliziunii a rezultat vătămarea corporală a conducătoarei auto, precum și a unui copil de 4 ani și a unui bărbat de aproximativ 40 de ani, toți din același autoturism.
„În acest moment banda a doua este blocată, le recomandam șoferilor sa circule cu prudență în zona accidentului. Cercetările sunt continuate pentru a stabili cu exactitate cauza și împrejurările in care s-a produs accidentul”, a precizat Luciana Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Un echipaj SMURD cu medic, o autospecială de la Descarcerare, o autospecială de transport victime multiple și o autospecială de stingere au intervenit la acest accident rutier.
„În urma evaluărilor medicale, trei persoane implicate în accident sunt transportate la spital. Este vorba despre un bărbat 40 ani cu traumatism lombar, o femeie de 39 ani, însărcinată, cu traumatism cranio-cerebral și o fetiță de 4 ani care prezintă mai multe contuzii”, a spus sergentul major Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Călin a făcut parte din Subcarpați, una din cele mai îndrăgite formații muzicale printre tineri, iar acum se concentrează pe comunitatea sibiană. Pentru a vi-l descrie pe Călin Han, vă ofer câteva cuvinte reprezentative: folclor, autenticitate și instrumente tradiționale.
Călin Han este în prezent instrumentist în cadrul Muzicii Militare a Garnizoanei Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu și a deschis numeroase concerte Subcarpați, timp de patru ani.
Călin Han
Pe lângă aparițiile din cadrul concertelor Subcarpați, acesta și-a înființat propria trupă, intitulată „Hanu”, unde pune în lumină instrumente precum fluier sau caval.
Pe Călin Han l-am întâlnit de curând la deschiderea campaniei Produs în Sibiu. Apoi, la câteva zile după această primă întâlnire, a ajuns la Redacția Sibiu 100%, unde am povestit despre muzică, parcursul său profesion, proiecte de viitor.
De unde izvorăște pasiunea pentru muzică
”M-am născut în familie de artiști și de acolo am fost și eu ghidat spre muzică. Tatăl meu are un magazin de muzică în Cluj, e chitarist, sora mea este profesoară de pian, și bunicii tot orientați spre muzică. Am crescut înconjurat de muzică, am fost obligat cumva să studiez arta muzicii, în liceu făceam pentru că trebuia, iar după, mi-am dat seama că e ceva fascinant ce fac și am prins drag de folclor”, ne spune Călin.
Călin nu a interacționat de mic cu muzica populară românească. A studiat muzica clasică și vioara, iar în prezent cântă la peste 15 instrumente de suflat tradiționale.
”Muzica clasică mă îngrădea cumva și, descoperind folclorul românesc, m-am simțit mult mai liber”, mărturisește artistul.
Am avut ocazia să rămân în Coreea
Spune-mi despre copilăria ta. Ce îți aduce aminte inocența vieții?
”Eu sunt din Cluj, acolo am copilărit. Nu prea am avut contact cu lumea satului pentru că am locuit la oraș. Tocmai asta m-a atras spre zona tradițiilor românești și folclorului.
Poate un om care a trăit la oraș să înțeleagă viața satului?
”Nouă, celoror de la oraș, ni se pară că la țară este o viață mai grea, însă am încercat să intru în acel vibe specific. Faptul că am fost conectat mai mult la oraș m-a făcut să idealizez lumea satului și am încercat să simt ce simțea fluierarul. De asta e bine să facem drumeții în natură, iar când te afli într-o vale, acustica te inspiră”, spune Călin.
”Am fost plecat un an de zile în Coreea, prin intermediul unei burse. Am avut ocazia să rămân acolo, dar mi-am dat seama că nu este locul meu în acea cultură. Am iubit mult folclorul românesc și instrumentele tradiționale de suflat, așa că am decis să mă întorc în țară”.
Ce sfaturi ai pentru adolescenții care ar vrea să se apuce de muzică dar le este teamă din cauza eșecului?
”În România este destul de greu să faci doar muzică. Părerea mea este să aibă și alte opțiuni”, răspunde artistul.
Experiența pe care nu o vei uita niciodată?
”Momentul când s-a născut primul copil. Legat de muzică, ar fi experiența de a cânta în fața a 70.000 de oameni pe scenele festivalurilor Untold și Electric Castle.”
Știam că am fost făcut pentru a cânta
Întrebându-l dacă a trăit vreodată sentimentul eșecului, Călin a mărturisit: ”Știam că pentru asta am fost făcut, să cânt, să dau lumină prin muzică. Când am emoții sunt mai motivat să dau tot ce am mai bun”.
Împreună cu Delia Vasanti, Călin Han își propune să aducă un plus comunității din Sibiu. Promovarea muzicii tradiționale și ateliere pentru copii sunt principalele idei cu care cei doi vor să se implice mai mult în Sibiu.
Direcția Socială din cadrul Primăriei Sibiu precizează că în prezent sunt înregistrate 6.599 de persoane cu diverse dizabilități în municipiu. În ultima perioadă, au fost realizate mai multe facilități pentru aceste persoane.
Dintre cele aproape 6.600 de persoane cu dizabilități, 404 sunt copii. Direcția Socială a preluat dosarele pentru acordarea indemnizației, efectuând anchete și evaluări și oferindu-le suport în a obține facilități, asigurând inclusiv alocarea unor însoțitori și plata acestora.
Cât de accesibil este Sibiul persoanelor cu dizabilități
Aproape aproximativ 85% din clădiri au rampe speciale de acces, și au fost amenajate grupuri sanitare speciale la peste 50% din totalul clădirilor. Primăria anunță că a început și instalarea de lifturi care să permită accesul spre etajele superioare ale acestor clădiri.
Trotuarele de pe străzile modernizate și cele din cartierele de blocuri au rampe la intersecții astfel încât cei care se deplasează cu căruciorul să poată traversa în siguranță.
”Am început și modernizarea trecerilor de pietoni, astfel ca persoanele nevăzătoare să le poată folosi ușor și în siguranță. În prezent sunt montate 96 de dispozitive de avertizare sonoră care deservesc 48 de treceri de pietoni. La 33 de treceri pentru pietoni au fost montate covoare tactile. Pasajul pietonal subteran Șaguna este și acesta optimizat pentru persoanele cu dizabilități, fiind creată o rampă. Lucrările vor continua etapizat”, transmite Primăria Sibiu.
Persoanele cu dizabilități au la dispoziție 208 locuri de parcare pe domeniul public al municipiului Sibiu, atât în parcările publice, cât și la domiciliu, pe care le pot ocupa gratuit, în baza unei legitimații speciale, emisă de Serviciul de Administrare a Domeniului Public.
Cele 119 autobuze achiziționate în ultimii 4 ani sunt dotate cu rampe pentru acces, iar în incinta acestora sunt amenajate locuri speciale pentru aceste persoane. Un număr de 1.184 de sibieni cu dizabilități sau însoțitorii acestora beneficiază în prezent de gratuitate la transportul în comun.
Sediile Primăriei și cele ale serviciilor publice, optimizate pentru accesul persoanelor cu dizabilități
Sediul Primăriei Sibiu este dotat cu rampe de acces în aria destinată cetățenilor, iar pentru accesul la etajele superioare funcționează un lift. Și în sediul de pe bulevardul Victoriei este funcțional un lift pentru cărucioare. Clădirea de pe str. Turismului este, de asemenea, optimizată ca acces pentru persoanele cu nevoi speciale, fiind amenajat și un grup sanitar special. Odată cu modernizarea și extinderea unității de primiri urgențe, Spitalul de Pediatrie a devenit și mai prietenos cu persoanele cu dizabilități.
Și în cazul obiectivelor de petrecere a timpului liber au fost luate măsuri. Baia Populară Sibiu a optimizat întreaga clădire pentru utilizarea de către persoanele cu handicap. Sala de sport este dotată inclusiv cu echipamente pentru persoane cu dizabilități. La Lacul Binder au fost amenajate rampe de acces și grupuri sanitare dedicate.
La Zoo Sibiu accesul persoanelor cu nevoii speciale se face printr-un turnichet special, iar în cadrul Grădinii au fost amenajate grupuri sanitare dedicate.
Facilități fiscale
Direcția Fiscală din cadrul Primăriei Sibiu acordă, conform legii, facilități fiscale persoanelor cu dizabilități (celor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate).
Aceste persoane beneficiază de scutire de la plata impozitelor percepute pe clădiri, mijloace de transport și terenuri, aflate în proprietatea/coproprietatea persoanelor cu dizabilități sau a reprezentanților legali ai acestora.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) transmite, într-un bilanţ realizat la opt luni de la începerea războiului din Ucraina, că în perioada menţionată 2,65 de milioane de ucraineni au tranzitat România, iar peste 86.500 de ucraineni au ales să rămână în ţara noastră.
De asemenea, MAE transmite că Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Ucrainei şi a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente şi ambulanţe. Astfel, prin hub-ul internaţional umanitar operaţionalizat la Suceava, la 9 martie, la graniţa cu Ucraina, România a facilitat 56 de transporturi umanitare din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord.
Ministerul român aminteşte că, recent, România a co-sponsorizat, alături de alte 75 de state membre ONU, Rezoluţia Adunării Generale, din 12 octombrie, de condamnare a anexării ilegale de către Rusia a teritoriilor ucrainene (intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei – apărarea principiilor Cartei ONU”), votată favorabil de o majoritate largă de 143 de state membre ONU.
De asemenea, România a depus, la 13 septembrie, Declaraţia de Intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina contra Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), având ca obiect diferendul referitor la Acuzaţii de genocid în conexiune cu Convenţia privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.
Totodată, la 16 septembrie, România a depus la Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cererea de intervenţie a ţării noastre în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federaţiei Ruse la Curte, la 28 februarie 2022. Cauza are ca obiect încălcările grave ale drepturilor omului, comise în masă de Federaţia Rusă în cadrul agresiunii militare desfăşurate pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie 2022.
La 2 martie 2022 România a sesizat Curtea Penală Internaţională, împreună cu alte 42 de state, cu privire la investigarea crimelor de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, Guvernul României a aprobat propunerea MAE de a dona 100.000 de euro Fondului fiduciar al Curţii Penale Internaţionale pentru a sprijini investigaţiile privind crimele internaţionale comise în Ucraina.
De asemenea, MAE român a anunţat, la 15 octombrie, acordarea unei contribuţii voluntare a României la fondurile NATO dedicate întăririi rezilienţei şi capacităţii de apărare ale Ucrainei (Fondul voluntar privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina), de până la 400.000 dolari.
Totodată, MAE subliniază că România s-a implicat extensiv în facilitarea transportului şi tranzitului cerealelor ucrainene către pieţele internaţionale, măsurile complexe pentru extinderea capacităţilor de tranzit, inclusiv a capacităţilor logistice ale porturilor Constanţa şi Galaţi, permiţând, până în prezent, exportul a peste 5,2 milioane tone de cereale ucrainene, la care se adaugă alte peste 5,5 milioane tone de alte mărfuri produse în Ucraina.
România va atinge borna de 25.000 de vehicule electrice înmatriculate până la finalul anului, iar Dacia Spring se menţine în topul preferinţelor, conform unui studiu realizat de Lektri.co.
Potrivit indexului Lektri.co, în intervalul ianuarie – septembrie 2022, s-au înregistrat 8.375 de noi vehicule electrice, cumulând, astfel, un total de 21.258 de unităţi în România.
Totodată, ultima lună din Q3 a adus cel mai mare număr de maşini electrice din acest an.
Cu o creştere de peste 250% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, în septembrie 2022 s-au înregistrat 1.373 de înmatriculări.
„Piaţa de mobilitate electrică se află într-un proces continuu de evoluţie, cifrele ne demonstrează acest lucru, cu precădere în ultimii doi ani. Adoptarea vehiculelor electrice devine o tendinţă tot mai vizibilă şi în rândul românilor, iar creşterea acestei pieţe trebuie susţinută şi de o infrastructură dedicată solidă. Perspectivele sunt optimiste în acest sens, iar inovaţiile din domeniu ne ajută să menţinem ritmul accelerat de dezvoltare a acestui segment”, a declarat Claudiu Suma, CEO Lektri.co.
Dacia Spring se menţine, în continuare, în topul preferinţelor românilor, înregistrând 642 unităţi înmatriculate doar în septembrie. Per total, în anul curent, au fost înscrise 4.168 de unităţi Dacia Spring, marcând o creştere de aproape 50% faţă de 2021 şi fiind urmată de Tesla Model 3, cu 651 înmatriculări în 2022.
În topul general, Dacia Spring se remarcă cu 7.234 de unităţi, pe locul doi se regăseşte Renault ZOE – cu 2.084, urmat de VW E-UP- cu 1.175 de unităţi.(AGERPRES)
