Cele două concerte de Crăciun ale Filarmonicii de Stat Sibiu vor avea loc miercuri, 21 decembrie și joi, 22 decembrie, la Sala Thalia.
În cadrul Galei Sibiu Opera Festival 2022, care a avut loc în septembrie, publicul a votat vocea preferată, care urma să fie vedeta concertului de Crăciun. A venit timpul să ascultăm din nou cele două voci care au câștigat inimile sibienilor: mezzo-soprana Antonia Beteag și tenorul Andrei Manea. Vocile lor ne vor însoți în atmosfera fermecată a sărbătorilor de iarnă.
Colinde românești și internaționale interpretate de orchestra Filarmonicii Filarmonicii de Stat Sibiu și soliștii Antonia Beteag și Andrei Manea vom asculta în cele două concerte de Crăciun, miercuri, 21 decembrie și joi, 22 decembrie, la Sala Thalia. Ambele concerte se vor desfășura de la ora 19.00. La pupitrul orchestrei se va afla tânărul dirijor Mircea Pădurariu, laureat al Concursului internațional de dirijat „Ionel Perlea” 2021.
Biletele pentru cele două concerte s-au epuizat rapid, însă astăzi am reușit să suplimentăm numărul locurilor, astfel că invităm sibienii să profite de ultimele bilete, la casierie sau pe iabilet.ro.
În debutul vernisajului expoziției ”Covoare azere: Învățare prin artă”, ce va avea loc la Muzeul de Artă Contemporană, str. Tribunei, nr. 6 în data de joi, 22 decembrie 2022, ora 14:00, profesorul Raul Guțu va susține un recital de chitară alături de elevii Kovacs Flaviu, Bălușel Paul și Marcoci Lucas.
Evenimentul este organizat de Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național al Covorului din Baku și Ambasada României în Azerbaijan.
În cadrul aniversării a 30 de ani de relații diplomatice între Republica Azerbaidjan și România, Muzeul Național al Covorului din Azerbaidjan deschide la Sibiu expoziția Covoare azere: învățare prin artă.
Expoziția prezintă diferite tipuri de covoare din sec. XIX-XX țesute în diferite regiuni ale Azerbaidjanului și păstrate în cadrul colecției Muzeului Național al Covorului din Azerbaidjan.
Covorul este o componentă a culturii azere și îndeplinește atât funcții utilitare, cât și estetice. Din vremuri vechi, populația locală a folosit pe scară largă covoare țesute plat și covoare cu noduri, din fire vopsite cu culori naturale. Azerii au țesut covoare pentru a decora pereții și pentru a acoperi podeaua în locuințe sau spre a le întrebuința în corturile lor. Ei au folosit aceste textile și pentru a croi haine, drapaje pe animalele de povară și ca desagi pentru transportare. Cu ocazia vernisajului, organizatorii oferă (mai ales copiilor de 5-12 ani) posibilitatea participării la un workshop de țesut covoare.
Expoziția include o etalare tactilă de mici mostre de covoare azere pe care le-a proiectat și țesut Departamentul de Tehnologii Tradiționale al Muzeului Național al Covorului din Azerbaidjan. Expunerea interactivă se adresează vizitatorilor de toate vârstele și îngăduie persoanelor cu dizabilități vizuale să experimenteze varietatea tehnicilor și să simtă forma decorurilor.
Sute de sibieni au vizionat ieri în avanpremieră varianta de lucru a producției Libertate, în regia lui Tudor Giurgiu.
Evenimentul, desfășurat la Centrul Cultural ”Ion Besoiu” din Sibiu, a fost organizat în memoria victimelor din Decembrie 1989. Proiecția filmului a fost urmată de o discuție cu regizorul, membrii ai echipei de producție și o parte dintre actorii din distribuție.
Filmul este inspirat din fapte reale și spune o poveste mai puțin cunoscută, întâmplată acum 33 de ani la Sibiu. În haosul și panica generate de protestele mulțimii împotriva autorităților din decembrie 1989, o unitate de miliție din Sibiu a fost ținta unui asalt violent care a degenerat într-o confruntare sângeroasă între soldați, milițieni, securiști și civili. Peste 500 de persoane, din ultimele trei categorii, au fost ținute captive zile în șir în bazinul de înot al unei unități militare din oraș.
”Mi s-a părut o barbarie fără margini” – Tudor Giurgiu
Libertate, este un film de ficțiune, inspirat din realitate. Regizorul Tudor Giurgiu constata în timpul discuțiilor ce au urmat proiecției filmului:
”Mi-e foarte greu să cred că am reușit să redau tot ce s-a întâmplat în bazin. La cât am citit și cât am auzit mi s-a părut o barbarie fără margini. Aici nu iau niciun fel de poziție în tot acest război care nu s-a tranșat până azi între instituțiile de forță. Dar spun că acești oameni, toți care au fost în bazin, de toate culorile, cu grade și fără grade au fost tratați inuman și ce e pe ecran este probabil o mică parte din suferințele întâmplate acolo.
Scenă din film
Am preferat să schimb numele și altor personaje pentru că cred că așa este firesc și e uman, nu e o copie fidelă a realității, pentru asta există reportaje și filme documentare, e un film inspirat din nebunia ce s-a întâmplat aici la Sibiu.”
La 33 de ani de la Revoluție, nu există vinovați
Printre cei din sală au fost multe dintre personajele reale ce au inspirat acest film, foști milițieni, securiști, civili ce au fost considerați ”teroriști”, rude ale celor implicați direct în evenimente. Proiecția a declanșat declarații și rememorări tulburătoare și emoționante ale acelor zile, din partea unora dintre ei.
Unul dintre civilii ținuți în bazin, în dialog cu echipa filmului
Pentru mulți dintre cei prezenți, rămâne foarte greu să trăiască astăzi, la 33 de ani de la Revoluție, fără a ști cu adevărat ce s-a întâmplat, fără a exista vinovați și o asumare publică a responsabilității.
”E foarte greu să mergi mai departe când ai foarte mult gunoi sub preș… Un film nu e o instanță de judecată, sunt alte instituții care trebuiau să își facă datoria dar nu și-au făcut-o și cred că, din păcate e prea târziu pentru asta… Nu-mi permit să judec. Fiecare are crucea sa, are propriile motive pentru care încearcă să uite, fiecare are propriul adevăr. Lucrând la filmul ăsta de ani de zile am înțeles că noi toți funcționăm la fel… am văzut foarte puțini oameni care să se uite în oglindă, să-și vadă trecutul și să și-l asume sută la sută.”, remarca după vizionare regizorul Tudor Giurgiu.
Se speră ca în luna martie a anului viitor să poată avea loc premiera națională
Filmările au demarat la începutul acestui an și s-au desfășurat la Sibiu, Brăila și București. Au existat condiții complicate, datorate pandemiei și apoi emoțiilor declanșate de războiul din Ucraina. Producătorii speră să poată lansa în circuit internațional filmul și să existe și premiera națională, în cursul lunii martie a anului 2023.
Libertate îl are în centru pe Viorel, un căpitan de miliție interpretat de Alex Calangiu, care încearcă să scape de asediu, dar este capturat și acuzat de terorism.
Din distribuția filmului mai fac parte: Cătălin Herlo, Iulian Postelnicu, Alexandru Papadopol, Andi Vasluianu sau Mirela Oprișor, Nicu Mihoc. Au fost și mulți actori sibieni în distribuție: Adrian Matioc, Ali Deac, Cendana Trifan, Marius Turdeanu, Mihai Coman, Codruța Vasiu, Florin Coșuleț, Viorel Rață.
Scenariul este scris de Cecilia Ștefănescu și Tudor Giurgiu, după o idee de Napoleon Helmis.
Registrul Auto Român este cu ochii pe cei care prestează activități de reparații auto în afara legii și în condiții care nu pot garanta siguranța lucrărilor de reparație. Peste 650 de acțiuni de control ale inspectorilor departamentului de supravehere a pieței s-au desfășurat în octombrie și noiembrie. Au fost dispuse 143 de sanctiuni complementare cu oprirea sau suspendarea activității.
În cadrul unor acțiuni complexe, au fost verificate ateliere de reparații din toată țara, ateliere tahografe și limitatoare de viteză, stații ITP, dar și persoane neînregistrate fiscal. Sancțiunile au depășit 820.000 de lei, potrivit unui comunicat al RAR. 10% dintre procesele verbale intocmite au fost la persoane neînregistrate fiscal care desfășurau activități de reparații auto. Inspectorii noștri au găsit neconformități legate de efectuarea de activităţi de reparaţii fără autorizație tehnică; efectuarea inspecţiei finale care să demonstreze conformitatea lucrărilor de reparații (una dintre condițiile legale privind admiterea și menținerea în circulație a autovehiculului, ulterior intervenției asupra unui autovehicul); păstrarea şi respectarea condiţiilor iniţiale de autorizare şi prestatorii de servicii care nu au pregătirea necesară de a interveni la sistemele de securitate ale autovehiculului.
RAR atrage atenția că reparațiile efectuate în ateliere care nu respectă legea sunt calea cea mai sigură spre riscul de a primi servicii de o calitate îndoielnică.
Atenţie la calitatea serviciilor
”Dacă alegeți să vă reparați mașina pe principiul “ieftin și rapid”, într-o unitate improvizată, rețineti că NU aveți cum să verificați calitatea reparațiilor făcute, și aveți șanse zero ca ulterior să rezolvați pe cale amiabilă eventualele inconveniente cauzate de calitatea slabă a lucrărilor”, susţine Mihai Dogarescu, șef Departament Supraveghere Piață (DSP) – RAR.
Registrul Auto Român atrage atenția că intervențiile în sisteme de siguranță ale autovehiculului sunt complexe și necesită obligatoriu piese și componente omologate. Controalele RAR au rolul de a stabili o stare de normalitate și legalitate în sfera serviciilor oferite posesorilor de autovehicule și de a-i încuraja să intre în legalitate pe cei care desfășoară activități de reparații în mod neautorizat.
De asemenea, Registrul Auto Român recomandă ca achizițiile de componente auto din mediul online să se facă din surse sigure iar piesele să fie omologate. Vânzătorul trebuie să ofere garanție pentru produsele comercializate. Conform reglementărilor europene, în cazul în care piesele respective nu se potrivesc, cumpărătorul are dreptul să le returneze, evident fără ca acestea să prezinte urme de uzură.
Lista service-urilor autorizate, dar și categoria de lucrări pentru care este autorizat atelierul respectiv se regăsește pe site-ul Registrului Auto Român https://www.rarom.ro/?page_id=889.
Asociația Urmașilor Eroilor Martiri și Asociația Răniților Revoluției din Decembrie 1989 – Sibiu – va organiza un protest (boicot) prin care intenționează să nu permită Autoritățile Locale sibiene să își desfășoare Ceremonia de depunere de coroane la cele două Monumente a Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, anunță reprezentanții Asociațiilor în discuție.
Protestul vor avea loc în data de 22.12.2022 la orele 12.00 și 13.00, la monumentele din fața Centrului Cultural Ion Besoiu și cel din Cimitirul Dumbrava.
Ce doresc protestatarii
În urma cu 33 ani, mii de români au ieșit în stradă pentru a înlătura un regim totalitar, fiind întâmpinați de transportoare blindate, auto blindate, tancuri și gloanțe, mulți dintre ei fiind omorâți sau răniți, alții fiind reținuți și torturați până la moarte. Urmașii celor uciși cu sânge rece în acel decembrie 1989, faptul că în ultimii 12 ani instituțiile statului român au decis ca Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 – Legea 341/2004 să fie interpretată în sensul aplicării ei.
Este pentru prima dată după Revoluția din Decembrie 1989 când doar Urmașii Eroilor Martiri și Răniții fac acest protest (boicot), deoarece cere respectarea drepturilor lor și a reaminti clasei politice și întregii societăți că fără sacrificiul de sânge al Eroilor Martiri și răniților, România nu ar fi devenit un stat liber și democratic, care să aibă la bază și să garanteze unele din cele mai importante drepturi fundamentale: dreptul la viață, dreptul la integritate fizică și psihică, dreptul la demnitate și libertate și în ultimul rând, dreptul la liberă exprimare, mai menționează urmașii eroilor Revoluției.
Totodată, aceștia cere instituțiilor abilitate ale statului român sprijinul clar pentru aflarea tuturor criminalilor din Decembrie 1989 și pedepsirea acestora, pentru ca cei uciși să se poată odihni în pace.
În acest an, sibienii vor avea ocazia să petreacă seara de Revelion pe piesele interpretate de Irina Rimes și de formația sibiană Domino.
Pe scena ce va fi amplasată în apropierea clădirii primăriei municipiului Sibiu este pregătit un show de zile mari, condus de una dintre cele mai apreciate artiste ale momentului, Irina Rimes.
După ce fanii sibieni au avut ocazia să o vadă în vară, la Focus in the Park, Irina Rimes revine la Sibiu pentru un concert cu atât mai memorabil cu cât se petrece în cea mai importantă noapte din an.
Domino este o trupă unică în peisajul muzical românesc datorită combinației de instrumente folosite. Țambalul este „piesa de rezistență” a trupei, măiastru mânuit de Romulus Cipariu, combinat cu chitară electrică, chitară bass, sintetizatoare și tobe. Domino are un stil apropiat rock-ului alternativ, combinat însă cu multe influențe, mai ales din folclorul românesc.
Concertele vor începe de la ora 21
Pentru montarea scenei și organizarea evenimentelor de Revelion aproximativ 30% dintre căsuțele din Târgul de Crăciun vor fi demontate. Târgul rămâne deschis în această formulă până în data de 2 ianuarie.
Accident cu patru mașini pe DN 1 Sibiu – Sebeș, în zona localității Săliște. Două persoane au fost rănite ușor.
Infotrafic precizează că traficul este oprit temporar pe DN 1 Sibiu – Sebeș, intersecție cu drumul comunal 67, în zona localității Săliște, județul Sibiu, din cauza unui accident în care au fost implicate patru autoturisme. În urma coliziunii, două persoane au fost rănite ușor.
Sibiul împlinește astăzi 831 de ani de la prima atestare documentară.
În data de 20 decembrie 1192, Papa Celestin al III-lea semna un document în care este menționată cetatea Sibiului din Transilvania. Actul ecleziastic este considerat de istorici ca fiind prima atestare documentară a Sibiului.
Numele explicit al burgului apare însă menționat oficial cu denumirea latină „Cibinium” într-un document datat cu un an mai târziu. Ambele înscrisuri se păstrează în arhivele secrete ale Vaticanului şi în 2016 a sosit la Sibiu facsimilul documentului, în care se menţionează numele burgului.
În 2016, când Sibiul a sărbătorit 825 de ani de la prima mențiune documentară, trupa RYM și Asociația “Sibiu 1191” au lansat o melodie dedicată orașului de pe Cibin.
Câteva date cheie în istoria orașului și de pe actualul teritoriu al României: 1494 – prima farmacie , 1525 – prima tipografie, 1534 – prima fabrică de hârtie, 1544 – prima carte în limba română, 1555- Conrad Haas experimentează prima rachetă în trepte din lume; 1717 – prima fabrică de bere.
În ultima perioadă tensiunile în aprovizionarea cu medicamente sunt în creștere, iar cele mai prescrise antibiotice sunt tot mai greu de găsit în farmacii.
Amoxicilina este un membru al familiei de antibiotice beta-lactamice, conceput pentru a preveni distrugerea amoxicilinei de către anumite bacterii. Este cel mai prescris antibiotic pentru copii, împotriva anginei, infecțiilor urechii, pneumoniei etc.
În Franța, acest medicament se află sub o presiune severă în forma sa pediatrică, a avertizat în noiembrie agenția franceză a medicamentului (ANSM), menționând o situație care ar putea dura până în martie, potrivit boursorama.com.
În Statele Unite, amoxicilina se află din octombrie pe lista de lipsă a Administrației americane pentru alimente și medicamente (FDA). FDA „lucrează în prezent cu producătorii autorizați și cu alți actori din lanțul de aprovizionare”, a declarat agenția pentru AFP.
Care este cauza
Majoritatea țărilor se confruntă cu o revenire a infecțiilor de iarnă, după doi ani în care măsurile de barieră și de izolare au limitat alte boli decât Covid, notează G4Media.
Producătorii de ingrediente active necesare pentru producție se confruntă cu constrângeri de capacitate și cu lipsa materiilor prime.
„(Pe termen scurt) epuizările de stocuri la concurenții noștri contribuie, de asemenea, la vânzări neașteptat de mari ale medicamentelor noastre și, prin urmare, la dificultăți suplimentare de aprovizionare”, a subliniat Sandoz – divizia de medicamente generice a grupului elvețian Novartis – într-un e-mail transmis AFP.
Muzeul Național al Covorului din Azerbaidjan deschide la Sibiu expoziția Covoare azere: învățare prin artă.
Expoziția are loc la Muzeul de Artă Contemporană (strada Tribunei, nr. 6), în data de 22 decembrie, ora 14:00.
Ca urmare a 30 de ani de relații diplomatice între Republica Azerbaidjan și România, Muzeul Național al Covorului din Azerbaidjan deschide la Sibiu expoziția Covoare azere: învățare prin artă.
Expoziția prezintă diferite tipuri de covoare din sec. XIX-XX țesute în diferite regiuni ale Azerbaidjanului și păstrate în cadrul colecției Muzeului Național al Covorului din Azerbaidjan.
Covorul este o componentă a culturii azere și îndeplinește atât funcții utilitare, cât și estetice.
În urmă cu mulți ani, populația locală a folosit pe scară largă covoare țesute plat și covoare cu noduri, din fire vopsite cu culori naturale. Azerii au țesut covoare pentru a decora pereții și pentru a acoperi podeaua în locuințe sau spre a le întrebuința în corturile lor. Ei au folosit aceste textile și pentru a croi haine, drapaje pe animalele de povară și ca desagi pentru transportare. Cu ocazia vernisajului, organizatorii oferă (mai ales copiilor de 5-12 ani) posibilitatea participării la un workshop de țesut covoare.
Persoanele cu dizabilități vizuale pot simți forma decorurilor
Expoziția include o etalare tactilă de mici mostre de covoare azere pe care le-a proiectat și țesut Departamentul de Tehnologii Tradiționale al Muzeului Național al Covorului din Azerbaidjan. Expunerea interactivă se adresează vizitatorilor de toate vârstele și îngăduie persoanelor cu dizabilități vizuale să experimenteze varietatea tehnicilor și să simtă forma decorurilor.
Muzeul ASTRA va funcționa în perioada sărbătorilor după următorul program:
24 – 25 decembrie (Ajunul & prima zi de Crăciun), 31 decembrie 2022 și 1 ianuarie 2023 – ÎNCHIS
26-30 decembrie & 2 ianuarie 2023 – DESCHIS, între orele 10.00 – 17.00.
Ce putem face iarna la Muzeul ASTRA
Începând din data de 16 decembrie 2022, până la sfârșitul lunii februarie a anului viitor, pasionații de activități în natură sunt așteptați la intrarea principală pentru a primi pungi cu semințe și o hartă cu locul de amplasare a hrănitorilor în muzeu – 4 la număr. După ce vor hrăni păsările, copiii vor fi recompensați cu o surpriză la poarta principală.
Programul Operaţional pentru Transport a fost aprobat de Comisia Europeană, suma alocată fiind de 9,6 miliarde de euro, din care 4,65 miliarde sunt fonduri europene nerambursabile, a anunţat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu.
„Undă verde de la Bruxelles pentru România! Programul Operaţional pentru Transport a fost aprobat de Comisia Europeană. Suma alocată prin POT 2021- 2027 este de 9,6 miliarde de euro, din care 4,65 miliarde sunt fonduri europene nerambursabile. Banii vor fi folosiţi pentru dezvoltarea infrastructurii mari de transport rutier, feroviar (inclusiv metrou) şi naval a României, în următorii 7 ani”, a menţionat Grindeanu.
Potrivit acestuia, printre proiectele care urmează să fie finanţate prin POT 2021-2027 se numără: autostrăzile Sibiu-Piteşti, Sibiu-Braşov, Ungheni-Iaşi-Ungheni-Târgu Neamţ, Braşov-Bacău, Timişoara-Moraviţa şi Paşcani-Siret. „Vor mai fi finanţate extensii şi modernizări ale infrastructurii feroviare (inclusiv reţeaua de metrou), dar şi proiecte pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre”, a mai notat ministrul.