Dacă este să extragem lucrurile pozitive din restricțiile impuse din cauza pandemiei, distanțarea meselor din restaurante și de pe terasele sezoniere ar fi un element ce ar trebui păstrat și după ce trecem de această perioadă dificilă – la concluzia asta au ajuns arhitecții, urbaniștii și peisagiștii implicați în proiectul “Cea mai frumoasă terasă din Sibiu” a celor de la Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu și cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu.
Proiectul “Cea mai frumoasă terasă din Sibiu”, ce a urmărit scoaterea în evidență a teraselor sezoniere amenajate cu bun gust din Sibiu, are și în acest an rolul de a găsi soluții și idei pentru îmbunătățirea Regulamentului local de amenajare și funcționare al teraselor sezoniere. Proiectul a fost inițiat în anul 2019, atunci când au avut loc mai multe întâlniri cu agenții economici dar și cu arhitecți, urbaniști și reprezentanți ai administrației locale. Propunerile făcute atunci de către specialiști nu au fost, însă, implementate deoarece noua realitate a pandemiei a obligat Primăria Municipiului Sibiu să se adapteze noilor cerințe de distanțare socială. Așa am ajuns ca, printr-o comparație a imaginilor realizate în 2019 vs. cele din 2021, să ne dăm seama că restricțiile impuse au adus și lucruri bune ce ar trebui păstrate și pe viitor, unul dintre acestea fiind tocmai mesele distanțate și spațiul mai mare oferit fiecărui client.
Suprafață maximă pentru terase și impunerea unei suprafețe minime alocate unei persoane
Probabil că ne este greu să ne amintim faptul că, înainte de pandemie, suprafața închiriată pentru amenajarea teraselor sezoniere era folosită la capacitate maximă, fiind situații în care nu existau culoare de trecere printre scaune și nici nu se respecta suprafața minimă legală necesară unei persoane. În acest context și pentru a evita ca pe viitor să se revină la acele practici, specialiștii propun impunerea unei suprafețe minime alocate unei persoane, similar coeficientului de utilizare al terenului (CUT) în arhitectură. Astfel, se stabilește numărul maxim de mese ce pot fi amenajate pe fiecare terasă, în funcție de suprafața închiriată. CUT-ul poate fi stabilit și diferențiat, în funcție de zonă, deoarece specialiștii spun că se impune o cartografiere a zonelor unde pot fi amplasate terase.
“
Date fiind particularitățile spațiului public, se impune o cartografiere a zonelor unde pot fi amplasate terase, respectiv o diferențiere a regulamentului în funcție de caracteristicile spațiilor urbane. De exemplu: diferențierea reglementărilor care vizează cele trei piețe în raport cu cele care vizează zona Nicolae Bălcescu, Pasajul Scărilor ș.a. De asemenea, zone precum str. 9 Mai ar trebui studiate în vederea dezvoltării pe viitor prin permiterea amenajării aici de terase sezoniere pe spațiile de parcare actuale, pentru a încuraja dezvoltarea aici de cafenele și restaurante, lucru ce ar ridica gradul de interes atât în rândul investitorilor cât și al turiștilor.” spune Andreea Tănase, arhitect specialist în regenerare urbană.
Anularea locurilor de parcare adiacente teraselor aflate pe trotuar
Pe lângă distanțarea meselor prin impunerea unei suprafețe minime alocate unei persoane, un alt element scos în evidență de specialiști este anularea locurilor de parcare adiacente teraselor aflate pe trotuar. Un exemplu grăitor este actuala terasă Consommé, aflată în Parcul Astra. Nu de mult timp, rastele de biciclete au luat locul parcajelor din fața restaurantului, lucru ce a schimbat radical atmosfera de pe terasa restaurantului, fiind mult mai aerisită și, până la urmă, fiind acum atractivă. Lucru ce nu îl puteam spune în anul 2019, atunci când erau parcate mașini la un metru de masa la care mâncai.
“
Din multe cazuri concrete, aș da un exemplu. Este vorba chiar de terasa premiată în 2021 atât de către juriu, fiind și cea mai votată în concursul Cea mai frumoasă terasă din Sibiu – Wine Not. Aceasta este obturată de autoturismele parcate pe lateralul ei către strada Târgul Vinului. Prezența acestor autoturisme, unele adevărate “tancuri pe patru roti”, este stânjineritoare și pentru consumatori. Propunem această măsură deoarece am văzut că este posibilă, fiind deja aplicată în fața localului Consommé Bistro.” spune dl. arh. Mircea Țibuleac, președintele Uniunii Arhitecților din România, filiala Sibiu.
“
În același gen de masură, legându-ne de această dată de marcajele rutiere, avem o propunere și în cazul terasei Heiss-Eis Café de pe str. Tipografilor. Aici, trecerea de pietoni din dreptul gangului care duce la Sala Thalia ar putea fi mutată câțiva metri, astfel încât cele două tricicluri roz să poată sta în fața geamului clădirii care joacă rolul de ghișeu pentru servirea comenzilor. Ideea și conceptual original al acestei mici terase a fost apreciat de membrii juriului și poate era mai bine punctată și de către sibieni dacă nu avea acest handicap compozitional.” a mai adăugat dl. arh. Țibuleac.
Regândirea delimitării teraselor cu elemente verzi
Vizitele făcute prin oraș cu atenție sporită asupra teraselor sezoniere, a scos la iveală faptul că proprietarilor de terase nu li se permite să fie originali atunci când își aleg mobilierul ori modul în care delimitează spațiul destinat terasei. Așa s-a ajuns ca majoritatea dintre acestea să fie brutal delimitate și marcate, prin amplasarea de jardiniere, când scopul principal ar trebui să fie tocmai includerea acestor terase sezoniere în spațiul public, fără a contracara imaginii generale a orașului.
“
Se poate observa confuzia produsă în rândul proprietarilor de terase sezoniere atât pe teren public cât și privat, prin crearea unui peisaj peste care se așterne haosul și dezordinea, la care se adaugă și nerespectarea valorilor arhitecturale învecinate.” punctează Ruxandra Dentini, specialist în amenajarea spațiilor verzi la Grădina Viselor. “
Orice modalitate propusă pentru îmbunătățirea calității teraselor are la bază noțiunea de comunitate și anume crearea spațiului într-un mod vizual fluid, cursivitate și armonie cu mediul învecinat, păstrând din caracterul unic al fiecărui spațiu, dar și punerea în evidență a elementelor definitorii pentru fiecare zonă. Abordarea modernă ridică problematica absorbirii arhitecturii în peisaj cât şi construcţia peisajului cu limbajul propriu arhitectural – utilizarea vegetalului în definirea spaţiilor, utilizarea limbajului mineral în crearea unei arhitecturi a peisajului, preluarea în limbajul arhitectural a elementelor topologice naturale şi definirea unei noi relaţii arhitectură-peisaj-natură.” adaugă Dentini.
“
Poate o idee ar fi preluarea de către Primăria Municipiului Sibiu a rolului de delimitare cu spații verzi a teraselor sezoniere. Un proiect pilot ar putea fi făcut în Piața Mică, devenită de curând pietonală și unde terasele sezoniere s-au extins extrem de mult, fără o limită anume. Aici, lățimea teraselor sunt clar stabilite, fiind definite de lățimea fiecărei fețade în parte, astfel că pot fi amenajate scuaruri cu plante, arbuști și chiar copaci de dimensiuni medii, acestea putând fi într-o primă fază plantate fără a afecta pavajul existent. Astfel s-ar delimita natural suprafața teraselor și ar aduce un plus în peisajul orașului.” spune Tudor Șt. Popa, c.arh. și președintele Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu, făcând trimitere spre orașul Bergamo ce îl dă exemplu datorită inițiativelor de a readuce spațiile verzi în piațetele orașului.
Proiectul “Cea mai frumoasă terasă din Sibiu” este un proiect inițiat de AIOS și este cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Comunității și de Tineret.
Sursa foto Bergamo: https://www.stylepark.com/en/news/pedrali-bergamo-piazza-vecchia-outdoor-dinner
