În România, potrivit datelor ANP (Administrația Națională a Penintenciarelor), furnizate către mediafax, costul zilnic mediu pe deținut, raportat la Bugetul alocat pentru bunuri și servicii și alte cheltuieli în anul 2025, a fost de 61,40 lei (22.411 de lei pe an).

Ilustrativ, dacă înmulțim suma cu numărul de deținuți la zi (aproximativ 25.420 în cele 44 de unități penitenciare în toată țara) care variază zilnic, ar reieși un cheltuieli anuale de la buget pentru deținuți de aproape 570 de milioane de lei. Dar oare câți bani aduc acești deținuți penitenciarului prin munca lor și cât le rămâne acestora?

Munca remunerată a deținuților din România

Prevederile din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, arată cum se calculează, ce se li se cuvine deținuților, și anume printr-un tarif negociat, care nu poate fi mai mic decât salariul minim pe economie. Astfel, un deținut primește 40% din suma brută realizată din munca depusă, restul de 60% revin administrației penintenciarului.

Potrivit raportului anual al ANP, în anul 2024, din efectivul mediu de 24.343 de persoane private de libertate, au fost repartizate la muncă 6.319 persoane, în creștere comparativ cu anul 2023, când au fost implicate în activități lucrative 6.032 de persoane.

Ponderea de 40% din venituri din prestări de servicii din 2024 care ar reveni deținuților ar fi astfel de aproximativ 39,83 milioane de lei. Astfel fiecare din persoanele repartizate la muncă a câștigat în medie 6.304 lei pe an, adică aproximativ 525 de lei pe lună.

Iar penitenciarul cu totul a încasat, conform cifrelor centralizate la finele lunii decembrie 2024, venituri din prestări de servicii de 99.586.568,35, venituri din valorificarea produselor obținute din activitatea proprie 490.050,15 lei și alte venituri  în valoare de 7.901.548,90 lei.

Haine militare croite de deținuți

Dând o ancoră în timp și venind în spațiul nostru, sibian, în 17 martie 1910 s-au finalizat lucrările Penitenciarului din Sibiu, situat în partea de sud-vest al orașului Sibiu, pe strada Zaharia Boiu, și activ până în 1977. Mai multe detalii despre acesta, aici: https://sibiu100.ro/administratie/sibiu-istoric-centre-de-detentie-penitenciare/.

În urma cercetării făcute de profesorul Vlad-Horațiu Miclăuș asupra Penitenciarului din Sibiu, am aflat că în interiorul acestui a funcționat o fabrică de textile, în care deținuții puteau să pună osul la treabă în scopul unor foloase.

„O fabrică ce avea ca obiective realizarea de confecții și tricotaje necesare pentru echipamentul armatei”

În 18 iunie  1942 s-a semnat un contract între Penitenciarul Sibiu, directorul Virgil Ștefănescu, și propietara întreprinderii de tricotaj și confecții „Penitex”, Aneta Pinciu. Firma avea sediul la Rășinari, pentru ca întreprinderea să poată să își desfășoare activitatea pe terenul deținut de către penitenciar.

Acest contract încheiat stipula închirierea de la 1 iulie 1942 a  unui spațiu de 81 m.p. de la etajul I al clădirii administrative a penitenciarului pe o perioadă de doi ani, cu o chirie anuală de 24.000 de lei. În acest spațiu închiriat s-au montat zece mașini de tricotat la care au lucrat deținuții penitenciarului.

Plata deținutului

Pentru o zi de lucru, a câte opt ore, plata deținuților s-a realizat așa: 100 de lei pentru fiecare deținut începător, deținuții cu minimum șase luni de experiență câte 150 de lei, iar deținuții cu minimum un an de experiență 200 de lei pe zi și alte stimulente în valoare de 30-60 de lei pe zi.

Această fabrică avea ca obiective realizarea de confecții și tricotaje necesare pentru echipamentul armatei și avea în fruntea sa, ca director, pe administratorul delegat la Sibiu, Herman Hametner, care era secundat de doi maiștrii: Richard Decker și Arthur Decker.

Problemele de funcționare ale întreprinderii „Penitex”

Pe parcursul anului 1943, întreprinderea s-a extins și în curtea penitenciarului, construind o baracă care a fost folosită ca atelier de confecții. Această acțiune  a fost sprijinită de administratorul de atunci al penitenciarului, Emanoil Brăileanu. Într-o scrisoare de sesizare trimisă de către Direcția Generală a Penitenciarelor administratorului instituției de la Sibiu sunt semnalate problemele de funcționare ale întreprinderii „Penitex”.

Odată cu schimbarea taberelor din 23 August 1944, au fost administrați aproximativ 60% din deținuții care lucrau în atelierele întreprinderii din incinta acestui penitenciar. Aceștia erau lucrători calificați și aflați într-o perioadă de perfecționare, iar eliberarea lor a îngreunat procesul de producție, producând întârzieri și pierderi.

A existat o dificultate în înlocuirea deținuților ieșiți din penitenciar, deoarece deținuții care lucrau la mașinăriile de tricotaj aveau o pregătire îndelungată, deoarece mânuirea acestora necesita mult timp de instruire. În continuare, se solicită administrației Penitenciarului Sibiu să intervină în rezolvarea acestei probleme, dată fiind poziția importantă a fabricii în prelucrarea de echipament pentru Armata Română și Armata Roșie.

Munca și făptașii

O altă problemă conexă, în legătură cu întârzierile de producție ale fabricii, este semnalată într-o altă scrisoare. În cazul de față, s-a solicitat prezența unui gardian de pază care să stea permanent în secția de confecții militare pentru a supraveghea munca deținuților, cu scopul de a evita pierdierile și reclamațiile din partea Armatei cu privire la calitatea proastă a echipamentului livrat.

Pe 19 decembrie 1944, toți lucrătorii au înârziat la muncă, iar directorul fabricii, Richard Decker, a fost nevoit să intervină personal pentru remedierea situației. În ceea ce privește secția de confecții militare, gardianul care fusese până atunci desemnat să păzească această secție nu a sosit la timp. Un lucrător, pe numele său Kovaci Ioan a fost altercat de către acest gardian, Neamțu, care a avut un conflict cu toată lumea din acea secție. În urma acestor probleme s-a amânat timpul de predare a celor 100 de cămăși care trebuiau să fie livrate în cel mai scurt timp Armatei Roșii.

„Deportarea sașilor i-a atins și pe cei trei care se aflau în fruntea întreprinderii…”

 După semnarea armistițiului cu Uniunea Sovietică la 12 septembrie 1944, România s-a aflat într-o situație mult mai deplorabilă ca înainte. Astfel, că la finalul anului un ordin NKVD (Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice) avea să începutul unei perioade îndelungate de neliniște în rândul etnicilor germani din Europa de Est.

Inițial populația săsească din Transilvania a intrat în spectrul deportărilor pentru reconstrucția Uniunii Sovietice de după război, începând cu perioada (ianuarie 1945 – aprilie 1945), ca mai apoi acest fenomen să ia amploare și etnicii germani să fie deportați în lagăre de muncă în vederea exterminării lor până în 1949.

Deportarea sașilor i-a atins și pe cei trei care se aflau în fruntea întreprinderii „Penitex”. Drept urmare, primii doi care au fost ridicați de către forțele militare sovietice au fost frații Decker, Richard și Arthur, pe 13 ianuarie 1945. La aproximativ două săptămâni distanță, pe 26 ianuarie 1945, a fost ridicat și Herman Hametner și deportat la muncă obligatorie în U.R.S.S.

În decursul anului 1945 s-au trimis mai multe solicitări din partea fabricii către organele de poliție locale, respectiv către Securitatea din Sibiu pentru a afla mai multe detalii cu privire la soarta celor trei și pentru a solicita o recuperare a lor, dată fiind importanța acestora în funcționarea atelierelor.

Pe rând, mai mulți deținuți au fost ridicați din penitenciar, iar situația a stârnit interesul administratorului Emanoil Brăileanu care s-a adresat la rândul său autorităților locale pentru rezolvarea acestui impas în care se regăsea fabrica de tricotaje și confecții. Într-o solicitare adresată Chesturei Poliției Sibiu, amintește importanța fabricii „Penitex”, ca aducând o sursă de venit considerabilă instituției penitenciare și că aceasta ar trebui să continue fabricarea echipamentului destinat soldaților.

Odată cu venirea comuniștilor la putere (1948) fabrica din interiorul penintenciarului a fost deființată.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI