Urșii ne dau bătăi de cap și dacă vrem, și dacă nu vrem. Vorbim aici despre județele care au păduri, munte și o populație de urși activă. Soluțiile sunt greu de găsit, dar important este să le caute cineva. În zona Vrancea, un proiect al Agenției de Protecția Mediului a început să monitorizeze urșii din zonă, pentru a stabili care este habitatul lor și pentru a-i proteja. Surpriza a venit din partea lui Negruț, un urs care a primit o zgardă cu GPS.
Povestea a fost publicată de Silviu Chiriac, managerul proiectului LIFE al APM Vrancea, care a făcut parte din echipa ce a monitorizat un urs ce-și duce traiul în Munții Vrancei.
“Acum că e toamnă și urșii sunt mult mai vizibili în zonele agricole și în livezile pline de fructe cred că e bine să înțelegem comportamentul acestor „blănoși”, veșnic în căutarea hranei, și cred că povestea ursului Negruțu poate fi relevanta in acest sens!
Purtător al unui colar cu transmisie radio/GPS, ursul, botezat de noi „Negruțu” după culoarea blănii sau „808”, căci asta era frecvența colarului, nu a făcut altceva decât ce ştia el cel mai bine: să trăiască netulburat în pădurile din Munții Vrancei, dezvăluindu-ne zi de zi toate enigmele traiului de carnivor.
Am înțeles astfel, pentru prima dată, că un urs nu poate fi „înghesuit” într-un singur fond de vânătoare, „curtea” acestuia în care se hrănește, se reproduce, îşi creşte puii şi doarme somnul de iarnă, fiind mult mai întinsă, ajungând să acopere suprafeţe medii de circa 140-150 000 ha.
Am văzut cum Negruțu, fără busolă sau calendar, a plecat brusc către livezile de la deal atunci când fructele au dat în pârg şi am fost uimiţi să înţelegem cum „meteorologul de serviciu” l-a atenționat că este vremea să-şi caute un bârlog.
Sfârșitul de primăvara în care a fost capturat Negruțu nu a fost altfel decât toate celelalte, oferindu-i tot ceea ce natura avea mai bun pentru un urs: iarba fragedă, insecte, ceva frăguțe, dar toate strânse cu multă trudă de-a lungul unei zile întregi de alergătura. Așa că vara, care a adus multe fructe de pădure coapte bine de tot pe văile pârâului Ojdula din Covasna, l-a găsit pe ursul nostru într-o foarte lungă deplasare, lăsând în urmă pădurile de molid cam seci și fără multe resurse trofice. Din Ojdula și până în Munții Buzăului, prin afinișurile Penteleului, a fost numai un pas ursesc, pentru că nu a stat nici o clipă pe gânduri și a mers direct către aceste zone în care cantitățile mari de afine îl atrăgeau ca un magnet.
Primele semne de venire a toamnei au activat un mecanism intern al ursului nostru care-l zorea să mănânce cât mai mult și cât mai consistent! Hiperfagia, căci despre ea este vorba, îl face pe eroul nostru cu blana neagră, să aloce cât mai mult timp pentru a se hrăni, astfel încât iarna care stă să vină să-l găsească cu un strat de grăsime suficient supraviețuirii până la primăvara următoare. Și pentru că afinele erau pe sfârșite, ursul nostru a luat-o cătinel către livezile de măr și prun în pârg din zona dealurilor subcarpatice, unde aproape două luni a tot vizitat satele Nereju, Năruja, Herăstrău, Tulnici, stricând pe ici colo câte un gard de nuiele sau rupând câte o creangă îngreunată de fructe.
La prima pală de vânt rece care anunța venirea iernii, cu pași iuți Negruțu a plecat din Subcarpaţii Vrancei, urcând spre amonte pe Valea Putnei pana în Valea Lepșei unde a strâns cu mare grabă un braț zdravăn de crengi tinere de molid și, înghesuit sub poala unor molizi tineri dar deși ca peria, a intrat în somnul de iarnă specific urșilor.
Aici, am gasit noi colarul cu GPS, ademeniți de emițătorul cu VHF care emitea frenetic semnale radio, anunțându-ne ca sistemul de închidere a zgărzii de kevlar a eliberat ursul de modesta povară și că acum în sfârșit vom putea descărca datele prețioase care ne arata locația exacta a punctelor în care eroul nostru s-a deplasat în 12 luni.”
Ce este LIFE?
Proiectul LIFE+ Nature „Cele mai bune practici si actiuni demonstrative pentru conservarea populatiei de Ursus arctos din zona central-estica a Carpatilor Orientali” este derulat sub coordonarea APM Vrancea, având ca parteneri APM Covasna, APM Harghita, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice Focșani și Asociația pentru Conservarea Valorilor Naturii din Bălan, urmărindu-se conservarea celui mai reprezentativ eșantion al populației de Ursus Arctos din Romania, prin implementarea celor mai bune practici și actiuni demonstrative in zona central-estica a Carpatilor Orientali. Este un proiect care a rputea fi un model și pentru APM Sibiu
Potrivit datelor celor de la LIFE, arealul proiectului se suprapune habitatelor în care este întâlnită cea mai mare densitate de urși bruni/hectar din Europa (4,3 urși /1.000 ha), în anul 2008 fiind estimată o populație de 2300 exemplare repartizată pe raza județelor Vrancea, Covasna și Harghita, adică pe arealul proiectului.
Cei de acolo spun că desfășorară acțiuni de conservare concrete: salvarea urșilor braconați, relocarea urșilor habituați, reabilitarea puilor de urs orfani, protecția efectivă a bârloagelor și reducerea cazurilor de ucidere legală a urșilor ca urmare a activității Echipei de Evaluare a Riscurilor (RAT) care va acționa în favoarea rezolvării amiabile a acestor cazuri.
De ce este importantă o astfel de abordare. Și în Sibiu, prezența ursului a devenit o problemă serioasă pentru locuitorii din perimetrele în care trăiește această specie. Lipsa de acțiuni coerente poate genera consecințe nefaste și în privința existenței ursului în mediul său natural, dar și în privința impactului pe care poate să-l aibă asupra comunităților locale.
Aceasta este totuși doar o poveste, care poate arăta mai bine cât de mare este arealul în care trăiește un urs și aparenta îngrădire într-un perimetru restrâns nu este în niciun caz o soluție. De asemenea, este un proiect care ar putea fi model pentru zona Sibiului, unde există de asemenea o populație foarte mare de urși.
