Inspectoratul pentru Situații de Urgență Sibiu a transmis, duminică dimineața, o avertizare Cod Roșu valabilă până luni dimineața la ora 10.
„Avertizare meteorologică COD ROȘU valabilă în perioada 28 decembrie, ora 10 – 29 decembrie ora 10
Administrația Națională de Meteorologie a emis o nouă avertizare de Cod Roșu valabilă în județul Sibiu în zona de munte la peste 1700 de metri altitudine. Sunt preconizate ninsori însoțite de vânt foarte puternic, cu viteze la rafală de peste 120 km/h și care va determina scăderea vizibilității aproape de zero.
Evitați deplasările în zona montană pe durata avertizării meteorologice.
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea platformei www.fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore”, a transmis Raluca Marcu, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Am reusit sa trecem de Senat Legea privind eliminarea CASS-ului pentru mame, veterani-văduve de război, invalizi de război și foștii detinuti politici Desi parlamentarii PNL si USR au spus public ca o sa voteze aceste proiecte de lege, atunci cand a venit momentul adevarului, s-au opus fățiș.
Am evitat blocarea legii de către senatorii PNL și USR și am reușit să trecerm proiectul de Senat prin aprobare tacită, urmând ca la Camera Deputaților, să încercăm să găsim soluții pentru a avea o majoritate astfel încât acest proiect important pentru mamele, vetaraniii de război și foștii deținuți politici din România să treacă de votul din plenul Camerei Deputaților.
Bogdan Trif Deputat-PSD Sibiu
Până și pe noi, cei de la PSD, ne-a mirat schimbarea la 180 de grade a parlamentarilor PNL și USR care au spus public că susțin acest proiect de lege dar în Parlament s-au bătut cu toate armele să fie blocat. Aceste măsuri de îndreptare sunt absolut necesare, cu atât mai mult cu cât vizează categorii vulnerabile care au nevoie de o reacție rapidă și fermă
Aș îndrăzni să spun că versetul de deschidere al lecturii Evangheliei din prima Duminică după Nașterea Domnului, care se citește în a doua zi după prăznuirea Nașterii – 26 decembrie – pare desprins din contextul lumii noastre. Un fel de: gata cu magia Crăciunului, ne întoarcem la irozii cei de toate zilele! Pare că se trage o linie între entuziasmul prăznuirii și realismul său.
În fond, asistăm la o pruncucidere provocată de puterea politică – în cazul nostru Irod ori, mai corect, urmașii politicii lui de a nu îngădui ca nimeni din neamul lui David să nu pericliteze veșnicia dictaturii lor. E lupta pre-lumescului cu cerul dintotdeauna. Dar și dovada că Cerul își apără pruncii.
Lui Iosif porunca-i este limpezită de graba tonului: Scoală-te, ia pruncul și mama Lui, fugi în Egipt și stai acolo până ce-ți voi spune… Îndrăznesc să spun că avem o Teofanie salvată de două arătări îngerești – anghelofanii –, dovedind prin aceasta modul în care cerul poartă grijă cerului din noi. Iar Iosif are o calitate remarcabilă. Aș traduce-o în limbajul comportamentului modern: nu face pe deșteptul! E un tată care refuză gândirea sa în ce privește acest Prunc încredințat lui.
De ce Egipt? Doar nu era o țară sfântă. Fără îndoială că nu. De altfel, drumul Mântuitorului prin țara templelor ridicate pisicilor și demonilor nu va fi ușoară. Dar Iosif înțelege provocarea plecării. Știe că în Egipt se retrăseseră toți din neamul lui David care se opuneau politicii lui Irod. Care exploata sentimentul religios al poporului pentru a-și impune voința succesiunii dinastiei sale. Care calchiase la milimetru efigia lui David fără a reuși să fie David.
Cred, după spusa Fericitului Augustin, că nu-i deosebea doar rădăcina regalității lor – una mesianică și una îngăduită doar de context -, ci pocăința. În nimic din ce făcuse Irod nu ținuse cont de Dumnezeu, ci numai de sine. Până și Templul, de altfel extrem de strălucitor și util vremii istorice, trebuia să-i placă lui în primul rând. Și dacă era chiar necesar, putea place și lui Dumnezeu.
Nu insist întâmplător pe contextul istoric și politic. Cercetătorii în timpul istoriei insistă să ne aducă aminte că Irod cel mare murise cu 4 ani înainte de Nașterea Mântuitorului. Ori Evanghelistul Matei așeză aici episodul uciderii unor copii din regiunea Betleemului – care chiar are fundamentare istorică în documente și descrieri -, pentru a arăta gradul de periculozitate în care s-a așezat Pruncul Iisus venind în mijlocul nostru.
Pentru că și atunci, ca și acum uneori, marii iubitori de Dumnezeu se puteau transforma în călăi fără scrupule tocmai în numele religiosului. Matei vine astfel să insereze concepția Sfântului Ioan Botezătorul. Nu de spălări rituale e nevoie, ci de botezul pocăinței care să aducă în mijlocul poporului pe Hristos, Mielul lui Dumnezeu. Ei subliniază că a crede e un mod de viață, un mod de ființare, nu simplă înșirare de cuvinte ori grăbire de contexte.
Cert este că textul mateianic ne oferă și chemarea Fiului lui Dumnezeu de către Tatăl Ceresc înapoi, în pământul lui Israel. În Galileea neamurilor. În Nazaret. Tot pentru a se împlini o proorocie. Arătând prin aceasta că nici unul din irozii istoriei nu poate schimba locul nașterii și propovăduirii și vieții și Învierii lui Iisus Hristos. Oricât s-ar chinui, nu-I pot scoate alt certificat de naștere.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
„Călăreții roșii” au încheiat anul 2025 cum se cuvine. Fotbaliștii antrenați de către Eugen Beza au câștigat în fața celor de la Politehnica Iași, formație care vizează promovarea în Superliga. CSC Șelimbăr s-a impus pe terenul Măgura din Cisnădie cu 2-1, după o partidă în care gazdele au lovit letal pe contraatac în prima repriză și au rezistat asaltului moldovenilor din repriza secunda, deși oaspeții au redus diferența rapid de la 2-0 la 2-1 și au avut un jucător în plus pe finalul disputei.
Bătălie dură pentru menținere
CSC Șelimbăr a avut 17 meciuri în 2025, în liga secundă. Competiție unde a adunat 16 puncte, după 4 victorii, 4 egaluri și 9 înfrângeri. Bilanț care situează echipa noastră pe locul 15, la egalitate cu formațiile Ceahlăul Piatra Neamț și Gloria Bistrița, echipe cu obiective mult mai îndrăznețe și cu experiență de Superliga.
Se anunță o bătălie dură pentru rămânerea în întrecere, mai mult de jumătate dintre combatante având un punctaj înjumătățit apropiat de restul. Avantajul Șelimbărului este că formația din județul nostru este la al cincilea sezon consecutiv în l2 și fotbaliștii înțeleg mai bine cum trebuie gestionat un play-out, decât știu cei ai unor formații noi.
Pentru CSC Șelimbăr urmează o pauză, în 21 februarie urmând ca echipa să revină în campionat, pe terenul ultimei clasate, CS Tunari. Concordia Chiajna, CS Dinamo București și CSM Reșița sunt celelalte adversare înainte de play-out, iar „călăreții roșii” vor încerca să obțină cât mai multe puncte.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Începând din noaptea de 27 decembrie și până în dimineața zilei de 29 decembrie, vremea se va înrăutăți semnificativ în mai multe regiuni ale țării.
Ninsorile vor fi viscolite în Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și la munte, iar vântul va sufla cu putere, atingând viteze de 50–70 km/h, ceea ce va duce la scăderea vizibilității chiar și sub 100 de metri.
Pe parcursul zilei de duminică și în noaptea următoare, vântul se va intensifica și în cea mai mare parte a Moldovei, dar și local în Transilvania, cu rafale de 70–90 km/h, iar la munte chiar mai puternice.
Cei care trebuie să pornească la drum sunt sfătuiți să își echipeze corespunzător autovehiculele și să se informeze în prealabil asupra stării traseelor.
Urmărirea constantă a mesajelor oficiale și a prognozelor meteo actualizate poate face diferența în prevenirea unor situații periculoase”, transmite IGSU.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
În universul poetic românesc contemporan, cartea lui Petre Ioan Crețu, Blues pentru un hidrant roz, apărută la Editura Neuma din Cluj-Napoca în 2023, se ridică asemenea unei clape de pian care, printr-o apăsare timidă, deschide o simfonie de culori, sunete și stări contradictorii.
Titlul însuși este o sinteză de paradoxuri: blues-ul, cu melancolia sa muzicală, dansează languros în jurul unui hidrant roz, simbol urban al salvării și, în același timp, al unui kitsch ludic, pentru că nu ne-o putem scoate din minte pe păpușa Barbie atunci când citim versurile din această culegere. Și asta pentru că aici totul e roz: hidrantul, aripile îngerilor, păianjenii, lenjeria intimă, tabla, până și biluțele de săpun. Petre Ioan Crețu nu e însă primul poet român atras de această culoare: în 1997 Traian Ștef publica o colecție de versuri intitulată Femeia în Roz (da, cu literă mare!).
Dar Petre Ioan Crețu – ca și Jeff Koons, care și el este atras de culoarea roz, însă nu prin prisma lui Barbie Girl, ca poetul nostru, ci prin cea a lui Pink Panther – doar cocheteză cu kitschul, și asta pentru că el, ca veritabil pictor al cuvântului, îl transfigurează. Fiecare vers al poetului pare să absoarbă astfel în sine atât tonalitățile grave ale existenței, cât și momentele de evadare în fantastic. Poezia sa pulsează între registrul cotidianului și salturile aproape onirice în care hidrantul roz devine o poartă către altundeva – poate un vis, poate o reverie a copilăriei. Printr-o utilizare subtilă a sinesteziei, poetul ne face să auzim culorile și să vedem sunetele, în același mod în care Baudelaire își invoca parfumul sinestezic al Florilor răului.
Versurile acestea par a călca, fie și neprogramatic, pe cărarea „poemului ce nu poate fi înțeles” al lui Ion Mureșan. Petre Ioan Crețu reușește, deci, o performanță rar întâlnită: să îmbine (auto)ironia subțire, aproape șăgalnică, cu o tandrețe care răsare neașteptat, asemenea unei flori pe asfalt. El observă lumea cu un ochi critic, dar niciodată cinic.
Hidrantul roz devine, astfel, un simbol al absurdului pe care îl îmbrățișăm cu zâmbetul pe buze. În poemele sale, hidrantul capătă o funcție magică și devine mult mai mult decât un simplu obiect – utilitarian ori decorativ –, adică, devine o metaforă a banalizării lucrurilor esențiale din viață. Așadar, hidrantul roz, pe care l-am putea trece cu vederea în realitate, devine în poezie o adevărată poartă simbolică spre un alt fel de înțelegere a lumii.
Poetul pare a se inspira aici din Edgar Lee Masters cu a sa Spoon River Anthology, și, implicit, și din Marin Sorescu cu cele două volume din La Lilieci. Atâta doar că, spre deosebire de satul tradițional al lui Sorescu, cel al lui Crețu este unul forțat-urbanizat, iar aici poemele sale capătă o tentă politică, în sotto voce, desigur. Întocmai ca Edgar Lee Masters, Petre Ioan Crețu își creează un cast cu personaje inedite, desprinse parcă dintr-un film de-al lui Tarantino, așa cum ar fi fostul soldat din Legiunea Străină, ajuns patron de cârciumă, dar și cerșetorul satului ori iubita.
Cârciuma, deși are un aspect de saloon, e totuși un topos atopos, așa că ea ar putea fi lesne plasată într-un sat din S.U.A, dar și într-unul din România. Cârciuma, așa cum remarcă Gheorghe Grigurcu în cronica sa din România literară, „ia forma tuturor decorurilor din Univers”. Eros și Thanatos sunt și ei personaje ale acestor poezii insolite, în care cârciuma capătă accente soteriologice: „femeie cu trupul mirosind a iarbă/ femeie cu degetele umbră/ înfășurată în giulgiul umed al ploii/…/ să-mi acoperi privirea te rog/ cu bănuți de aramă/ ca nu cumva să rătăcesc/ așa fără de seamă/ între lumea de aici și lumea ailaltă“.
Umorul acestor poeme este, totuși, destul de amar, iar concetismul lor – atâta cât e – este (auto)ironic, fără însă a fi și cinic, ca la unii dintre optzeciști ori nouăzeciști. Disponibilitatea pentru retorică, prozaism și confesiune îl deosebește pe poet și de douămiiști, prin aceea că Petre Ioan Crețu nu se sfiește a se plimba pe muchia prăpastiei semantice. Efectul e fulgurant, pentru că hazardul hermeneutic pe care și-l asumă Petre Ioan Crețu îl ferește de șabloane.
Versul său devine astfel electrizant: locurilor așa-zis „banale” ale realului li se dă culoare (și la propriu și la figurat!), iar puseurile sale insurgente ne amintesc de Dimitrie Stelaru și Constant Tonegaru, dar și de poeții americani ai generației Beat (cuvântul poate fi citit aici și pe românește!), în special de Jack Kerouac cel din Mexican City Blues. Din suferința sufletului se naște o bizară corporalitate a suferinței care își are propria butaforie. Materialitatea e apăsătoare pentru că ea conține totodată germenul aspirației salvifice, chiar dacă ea e ascunsă sub o armură pictată în culoarea lui Barbie.
Calea mânturii poetului duce însă la cârciuma din sat, singurul loc în care poezia poate fi oficiată, drapând în faldurile – neapărat de culoarea roz! – ale unui vocabular poetic care îl face pe Petre Ioan Crețu deopotrivă autoscopic și autoparodic: „de cum s-a făcut dimineață/ m-am apucat să vărs/ fluturi și alte chestii deștepte/ îmi ieșeau pe gură aburi groși/ și aburii se loveau apoi de oglinda murdară/ tot încercând să pătrundă în rostul lumii/ în rostul întunericului și al luminii/ eram în același local/ de data asta chiar lângă hidrantul roz/adormisem cumva cu mâna răsucită pe masă/ și cu fruntea sprijinită de halba/ în care mai era bere”.
Poeziile sunt locuite de imagini pregnante, uneori minimaliste, alteori explozive, ca o gură de aer proaspăt într-o încăpere încinsă. Într-un univers profund relativiza(n)t, în care clădirile par a deveni cetăți medievale, iar luminile semafoarelor heralzi ai unei lumi ce pare să nu se oprească niciodată din alergare, Petre Ioan Crețu devine un Don Quijote, iar hidrantul roz rămâne punctul fix, axis mundi-ul unui topos ce își devorează locuitorii.
Hidalgo-ul nostru surprinde indignat această alienare și se revoltă împotriva ei printr-un joc al imaginilor care ne amintește de suprarealismul lui Gellu Naum, atâta tot că Petre Ioan Crețu evită automatismele lingvistice: „încerc să pun în cuvinte bătăile inimii/ în timp ce urc pe muntele sânilor tăi/ mă cațăr pe sfârcuri apoi citesc/ versurile abia scrise și mă rușinez”. În astfel de versuri, ironia nu poate fi decât la ea acasă: „de cele mai multe ori stau singur la masă/ cu sticla cu vodcă în față/ fumez mult de obicei țigări rulate/…/ la masa vecină beau rachiu/ seară de seară trei tractoriști/ și care de obicei vorbesc/ despre Basho și alte nimicuri”.
Ca protagonistul din A șaptea pecete, capodopera lui Ingmar Bergman, poetul invită moartea, nu la o partidă de șah, ci la una de dans: „azi noapte la bar a venit și moartea/ și-a luat o bere și s-a așezat lângă mine și nu-mi mai amintesc cum de-am ținut-o de mână o oră întreagă/ o oră de/ desfăț și de multă plăcere/ am băut amândoi bere în pahare albăstrite/ de zgomot și fum și priviri lascive/ i-am șoptit toată noaptea la ureche/ cuvinte porcești de bețiv până când luminat am pus la tonomat/ o melodie de-a lui Tom Waits/ Hell Broke Luce (sic!)/ că atât aveau/ și-am invitat-o la dans”.
Lectura volumului Blues pentru un hidrant roz lasă cititorul suspendat într-o stare de dulce melancolie, cu întrebarea nerostită: care este rolul nostru într-un univers atât de absurd și totuși atât de viu? Poezia lui Petre Ioan Crețu nu oferă răspunsuri, dar nici nu le caută – ea creează punți fragile între suflet și lume, între individual și colectiv, între realitate și fantezie. Este un volum ce se cere lecturat cu sufletul larg deschis, pentru că doar astfel poate cititorul să „înțeleagă” hidrantul roz care, deși aparent inutil, continuă să fascineze prin simpla lui prezență.
Astfel, Blues pentru un hidrant roz devine mai mult decât o colecție de poezii; este o experiență sinestezică, o meditație, ca la reprezentanții de frunte ai curentului Beat, asupra frumosului ascuns în cotidian și o invitație la introspecție, ambalată într-o cromatică pe care nu știm dacă să o plângem sau să o aplaudăm.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Potrivit unui studiu recent, berea își menține și în timpul sărbătorilor de iarnă popularitatea și rolul de liant al întâlnirilor cu cei dragi. Astfel, 78% dintre români declară că o consumă în această perioadă fie frecvent – în special bărbații (36%) și segmentul de vârstă 35-44 ani (35%) –, fie ocazional. Cele mai importante contexte de consum sunt petrecerile (56%), mesele festive (49%) și momentele cu prietenii (40%), dar și activitățile casnice, precum gătitul (31%). Studiul a fost realizat de Reveal Marketing Research, la solicitarea Centrului de Studii despre Bere.
84% dintre români consideră că berea contribuie la o atmosferă relaxatăde sărbători
„Iată că aducem dovezi suplimentare că berea nu este doar o simplă băutură, ci este un simbol al socializării și al bucuriei de a fi împreună, indiferent de sezon. Studiul arată că românii o integrează firesc inclusiv în tradițiile moderne din perioada sărbătorilor de iarnă, când dorința de a petrece timp cu familia și prietenii este mai puternică decât oricând. Grație variantei fără alcool, românii se pot bucura de gustul berii în orice situație, inclusiv dacă urmează să se urce la volan sau vor pur și simplu să evite consumul de alcool”, a declarat Corina-Aurelia Zugravu, PreședinteCentrul de Studii despre Bere.
În plus, berea este percepută ca parte a tradițiilor moderne de aproape doi din trei români. Ea este integrată în numeroase tradiții moderne cum sunt — grătare sau petreceri în familie (70%), mese de sărbători (43%), festivaluri (39%), evenimente de familie (27%).
„Rezultatele cercetării confirmă faptul că berea contribuie la crearea unei atmosfere relaxate și autentice. Fie că vorbim despre masa festivă, petreceri sau momente simple de zi cu zi, berea rămâne un liant care aduce oamenii împreună și întărește sentimentul de apartenență”, a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.
În ceea ce privește tradițiile, acestea joacă un rol central în identitatea românilor, fiind considerate importante sau foarte importante de 89% dintre ei, în special de către femei (93%). Legătura cu tradițiile este resimțită mai ales în perioada sărbătorilor (57%) și în momentele petrecute în familie (30%).
În concordanță cu acest trend, inclusiv planurile de sărbători ale românilor rămân predominant casnice și orientate către petrecerea timpului cu familia (76%).
Despre Cercetarea de Piață
Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online, în luna noiembrie 2025, pe un eșantion reprezentantiv național de 1.005 respondenți, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban și rural, utilizatori de internet.
Despre Centrul de Studii despre Bere
Centrul de Studii despre Bere este o inițiativă interdisciplinară care explorează profunzimea socială, culturală și istorică a consumului de bere din România. Activitatea sa se concentrează pe rolul berii ca liant social – o băutură care de secole aduce oamenii împreună în jurul poveștilor, tradițiilor și momentelor comune. Obiectivul centrului constă în investigarea și promovarea modului în care berea contribuie la bunăstarea socială, la formarea relațiilor interumane și la construirea comunităților, atât în context tradițional, cât și modern.
Centrul de Studii despre Bere este rezultatul demersului celor trei membri fondatori: dr. Corina – Aurelia Zugravu, profesor universitar doctor în cadrul UMF „Dr. Carol Davila”, căreia îi revine şi calitatea de Preşedinte în cadrul Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie, dr. Alin Popescu, medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţie, deţinând calitatea de Secretar general, şi dr. Mihaela Begea, doctor în ştiinţe inginereşti.
Centrul de Studii despre Bere a fost cunoscut anterior sub titulatura de Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie, entitate care timp de 12 ani a derulat o activitate de cercetare susținută și relevantă pe teritoriul României, concentrată asupra evaluării efectelor consumului moderat de bere asupra organismului din perspectivă nutrițională. Noua titulatură exprimă însă interesul științific curent al celor trei membri fondatori pentru a explora o altă valență importantă a berii: ingredient important pentru o viață adultă echilibrată.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
UPDATE 2: Asistenta medicală și femeia care și-a omorât mama în vara anului trecut pentru moștenire au fost arestate preventiv.
După audierile din noaptea de sâmbătă spre duminică, magistrații au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile în cazul celor două femei.
„În baza art. 226 şi art. 223 alin. 2 CPP, raportat la art. 202 alin. 1 şi 3 CPP, admite propunerea de arestare preventivă a inculpatelor P.A. şi P.C.M., formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 185/85/P/2025 şi, în consecinţă: Dispune arestarea preventivă a inculpatelor: 1. P.A., şi 2. P.C.M, pe o durată de 30 de zile, fiecare, cu începere de la data de 28 decembrie 2025 şi până la data de 26 ianuarie 2026, inclusiv.
Respinge cererea inculpatei P.C.M. de luare a măsurii arestului la domiciliu.
În baza art. 275 alin. 3 CPP, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. În baza art. 275 alin. 6 CPP, cheltuielile privind avocatul din oficiu, în sumă de 974 lei, rămân în sarcina statului şi vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei în favoarea Baroului Sibiu.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare.
Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 28 decembrie 2025, ora 02:25″, se arată în soluția pe scurt a Parchetului ide pe lângă Tribunalul Sibiu.
UPDATE: Procurorii au relatat filmul crimei. Asistenta medicală a ajutat o femeie de 38 de ani, procurându-i o cantitate mare de sedative pe care i le-a administrat mamei.
După ce femeia de 59 de ani a adormit, fiica acesteia a chemat-o pe asistenta medicală, care o-a injectat victimei în picior o cantitate mare de substanță sedativă pentru a o omorî, iar pentru a si sigure că femeia moare, au asfixiat-o cu o pernă.
După ce mama a murit, fiica a intrat în posesia moștenirii, pe care a vândut-o și a plecat în Dubai. Ambele femei, atât fiica victimei cât și asistenta, au fost reținute în cursul zulei de sâmbătă.
„În cursul lunii iunie 2024, după ce a premeditat fapta o lungă perioadă de timp, o persoană de sex feminin în vârstă de 38 de ani, beneficiind de ajutorul unei asistente medicale în vârstă de 46 de ani, care i-a procurat o cantitate mare de substanțe cu efect sedativ, i-a strecurat mamei sale substanțele în ceaiul pe care îl consuma.
Fapta s-a petrecut la domiciliul acesteia din Sibiu. După ce victima, în vârstă de 59 de ani a adormit, autoarea a chemat-o pe asistenta medicală care o aștepta, iar apoi i-a injectat victimei în picior o altă cantitate de substanță cu efect puternic sedativ, suficientă pentru a îi provoca acesteia decesul.
Ulterior, dorind să fie sigure de moartea victimei, cele două au asfixiat-o cu o pernă.
După deces autoarea a intrat în posesia bunurilor moștenirii, pe care le-a vândut și s-a relocat în Dubai.
Cele două inculpate au fost reținute în data de 27.12.2025 și s-a formulat propunere de arestare preventivă pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.
S-au reținut ca circumstanțe care califică infracțiunea de omor premeditarea și săvârșirea faptei din interes material, având în vedere că fapta a fost săvârșită pentru ca inculpata să intre în posesia moștenirii lăsată de victimă.
Pe tot parcursul procesului penal persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar punerea în mișcare a acțiunii penale sau luarea unor măsuri preventive nu afectează acest drept”, spune procurorul Simion Dan, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Două persoane, dintre care una este asistentă medicală, au fost reținute pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.
Potrivit unor surse, una dintre persoanele acuzate de omor ar fi asistentă medicală.
În aceste momente, cele două persoane sunt reținute și vor ajunge în fața instanței cu propunere de arestare preventivă.
Vom reveni cu detalii.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Un anticiclon din zona Groenlandei va pătrunde în România și va aduce un val de aer extrem de rece în perioada Revelionului.
De asemenea, în aceeași perioadă va ninge pe arii extinse din toată țara și va fi zăpadă troienită.
„Având în vedere că, în această perioadă, sunt prognozate intervale cu ninsori în regiunile nordice, centrale și estice, precum și la munte, în aceste zone vom vorbi și de ninsori viscolite, cu un impact mai mare în zonele montane înalte ale Carpaților Meridionali și de Curbură, unde vizibilitatea va fi extrem de redusă și zăpada troienită.
De asemenea în funcție de evoluția și intensitatea fenomenelor meteorologice, ANM va putea actualiza prezentele mesaje inclusiv prin avertizări pentru fenomene severe imediate (now-casting).
Conform rulării modelelor din dimineața zilei de 27 decembrie 2025, pentru noaptea de Revelion (31 decembrie 2025 / 1 ianuarie 2026) sunt estimate temperaturi minime negative în toată țara, de la -10…-9 grade în depresiunile din estul Transilvaniei, până spre -2 grade în zona costieră a Dobrogei, și cu valori cuprinse între -19 și -13 grade la munte, la peste 2000 metri altitudine, iar îndeosebi regiunile intracarpatice și la munte probabilitatea de ninsoare va fi ridicată.
Cel mai geros Revelion din ultima perioadă de timp, datează din noaptea de 2014 spre 2015, când în condițiile unui strat de zăpadă existent în cea mai mare parte a țării, temperaturile au scăzut sub pragul gerului în toate regiunile, astfel minimele s-au situat de între -32 de grade la Întorsura Buzăului și -10 grade la mai multe stații meteorologice din vestul țării, în timp ce în Capitală s-au înregistrat între -20 și -16 grade Celsius”, arată prognoza ANM.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Nu mai puțin de 400 de radare inteligente vor fi montate pe drumurile naționale și autostrăzile din România începând din 2026.
CNAIR a transmis către ANAP documentația necesară pentru achiziția sistemului electronic e-SIGUR, care prevede montarea a 400 de camere video dotate cu radar, precum și a echipamentelor aferente pentru supravegherea traficului rutier.
Proiectul are o durată de implementare estimată la 22 de luni, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027.
Noul sistem integrat de management al traficului va permite monitorizarea vitezei de deplasare, recunoașterea automată a numerelor de înmatriculare, verificarea deținerii rovinietei și procesarea automată a datelor privind abaterile de la regulile de circulație.
Potrivit lui Cristian Pistol, directorul CNAIR, obiectivul principal al sistemului e-SIGUR nu este sancționarea șoferilor, ci descurajarea comportamentelor agresive și periculoase în trafic.
Deși autoritățile locale nu sunt obligate să instaleze camerele, primăriile care aleg să participe la acest sistem vor încasa direct la bugetul local amenzile generate pe raza localităților respective.
Monitorizarea se face în timp real, iar sistemul poate identifica automat numărul de înmatriculare și proprietarul vehiculului, astfel încât sancțiunile să fie expediate în doar câteva zile către cei care încalcă prevederile Codului rutier.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
O reclamă de Crăciun, ce redă povestea unui lup vegetarian, realizată de Agenția Romance, a înregistrat un succes uriaș în lumea întreagă și a cucerit întreg internetul.
În ciuda faptului că utilizarea inteligenței artificiale (AI) este tot mai des utilizată, chiar și de către firme mari, această reclamă, făcută pentru un lanț de supermarketuri, ce redă povestea animate a unui lup vegetarian, este realizată, integral, de o echipă de artiști. Iar succesul ei a explodat, devenind virală, cu peste un miliardde vizualizări, până în prezent.
Primul spot publicitar francez ce obține 5 stele pe platforma System 1
System1 este o plaformă ce măsoară potențialul de construire al brandului, în funcție de răspunsul emoțional al publicului. Un scor de 5.0 sau mai mare este considerat „excepțional”. În general, potrivit Little Black Book, media scorurilor pentru televiziunea franceză este de doar 2.4 stele.
Noua creație Intermarché, care prezintă povestea unui lup singuratic care devine vegan pentru a câștiga prietenia celorlalte animale din pădure, este primul spot publicitar francez care obține un rezultat de 5 stele pe platforma System1.
Reclama a devenit memorabilă
Reclama de Crăciun a Intermarche combină povestirea unică și emoționantă, comedia și caracterizarea personajelor pentru a aduce bucurie audienței.
În timp ce multe branduri de supermarketuri folosesc reclamele de Crăciun pentru a stimula vânzările pe termen scurt, Intermarché a mers mai departe, creând un spot memorabil.
Despre ce este reclama cu succes uriaș
Reclama de Crăciun a Intermache a devenit virală la nivel global datorită profunzimii poveștii, potrivit Trend Hunter.
Povestea începe cu un băiețel care s-a speriat de o jucărie în formă de lup. Pentru a-l calma, tatăl său inventează o poveste cu un lup singuratic, ce încearcă să devină sociabil. La un moment dat, lupul își descoperă pasiunea pentru gătit și face un preparat din legume. La Cina de Crăciun, toate animalele din pădure au apreciat rețeta preparată de lup, iar finalul poveștii este unul fericit, în care lupul își face noi prieteni.
80 de persoane au muncit un an la această reclamă
Agenția Romance, creatoarea reclamei, cu animații realizate de Illogic Studios și Wizz din Paris, a muncit un an la această povestire, iar echipa a fost formată din 80 de persoane. Povestirea s-a bucurat de un succes enorm datorită autenticității sale și a diferențelor vizibile dintre ea și cele realizate cu AI.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Căsuţa lor era ultima din sat. Cum ieşeai, spre pădure. Dar cine mai ieşea spre pădure, acum, pe ger cumplit? Auzeau noaptea cum trosneau lemnele de ger. Sigur, şi-ar fi dorit s-audă plesnetul, ca un călcat de arici pe lemne uscate în soba lor, un godin găunos de-atât ne-foc. Căci doar focul gerului ardea lemnele pădurii de când miliţienii căutau să-i facă pe oameni să înţeleagă că pădurea lor, a lor din moşi strămoşi, era de-acum a Sfatului Popular, adică tot a lor, da` nu a lor.
Pe tatăl lor aşa-l văzuseră ultima oară: luat pe sus de către Chiştoc şi Ţoi, nume căpătate în birt de către văcarii satului ajunşi peste noapte „putere populară“, cum se lăudau ei. Îmbrăcaţi în hainele albastre ale Miliţiei, veniseră să-l lege pentru că, în multe rânduri, aflaseră că el, om mai mult decât inimă decât trup, cărase cu spatele legături de lemne către câteva familii din sat, sărace, ele însele având între cei ai casei arestaţi. L-au văzut numai plecând…
Părintele Dimitrie
Trecuseră şapte ani, dar copiii nu puteau să-l uite pe tata. Nu numai pentru că mama plângea mereu, cu ochii mereu ca zarea înnorată. Nici că foamea le intrase-n oase ca niciodată pe vremea când tatăl era cu ei. Din când în când la casa lor, a Arestatului, poposea Părintele Dimitrie, preot bătrân şi inimos. Cobora din cer, credeau copiii, cu o tolbă plină de glume şi poveşti, una mai minunată ca alta.
În noaptea de Ajun Părintele, ocrotit de viforul de-afară, se strecurase la casa lor. Pădurea vuia, ca o prăpastie de vânturi, iar apa iazului trosnea ca toporul pe butuc. Îi luase teama de noaptea aceasta care, pentru ei, de la plecarea forţată a tatălui, nu mai aducea bucurie. Doar acum, intrarea bătrânului preot, cu bradul în spinare – când l-au văzut le-a fost teamă să nu-l fi observat Chiştoc sau Ţoi, dar ştiau că Părintele nu se teme decât de Dumnezeu –, cu aerul lui de Moş Crăciun adevărat, îi înviorase parcă, dându-le un licăr de bucurie. Cum nu l-ar iubi pe Părintele? Toţi copiii din sat, chiar şi cei ai primarului, om aşezat de altfel, ba chiar şi puradeii lui Chiştoc şi Ţoi se bucurau de dragostea Părintelui Dimitrie şi răspundeau dragostei lui cu dragostea lor. Aşa, copilăreşte, cu zâmbete albe ca zăpada ce cădea de sus, sfârşind noaptea.
Ce mai, venirea Părintelui în casa lor era sărbătoare. Dintâi colindă, cu vocea fără seamă, cum numai el ştia să cheme îngerii Duminica la Liturghie. Şi îngerii veneau, căci şi ei, şi toţi ceilalţi copii îi vedeau strecurându-se pe razele de aur ale soarelui pe geamul dinspre cântăreţ al micuţei lor biserici. Atât de bine le era acolo! Nimeni nu-i batjocorea şi, unde mai pui, primeau un ban de la Părintele şi câte-o bucată de prescură. Dar nu pentru astea-l iubeau ei pe Părintele Dimitrie. Erau încântaţi de tot ce atingeau mâinile părintelui: undiţele de alun, sticleţii ascunşi în poala sutanei, pelteaua de fructe numai de el ştiută, praştiile înalte, dar de nefolosit, puştile de soc sau arcurile…
Atât de bine acorda arcurile, încât copiii zvoniseră-ntre ei că sigur Părintele-i urmaşul haiducilor de-şi făcuseră locaşul dincolo de Coama Dintelui, spre Stânca lui Dumnezeu sau Degetul Haiducului, cum le spuneau ei, localnicii. „A lui Dumnezeu“, cei ce-o vedeau la Răsărit, când soarele urca peste ea ca de peste o catapeteasmă, şi „a Haiducului“ ceilalţi, ce-o vedeau de la Apus, de unde ştiau că trebuie să vină „americanii să-i libereze de comunişti“, cum ziceau gurile ştirbe ale bătrânilor. Iar dacă te uitai la Părintele Dimitrie, omul lui Dumnezeu şi braţ de haiduc… multe se împăcau de minune.
„Acolo era satul sat, pentru că acolo era Dumnezeu”
După ce-a colindat, Părintele scoase doi cozonaci din buzunarele totdeauna pline de bunătăţi. Unul lui Nicolae şi altul lui Alexandru. Frumoşi ca două icoane din cele vechi, de-adumbreau paturile lor. Mai şopti ceva femeii, mama lor, şi-apoi plecă, binecuvântându-i. din spate-i ieşeau aburi ca dintr-un armăsar din cel încercat de alergare. Ei erau ultima casă…
Bătăi de inimă le crescuseră-n urechi toată noaptea. Mai ales Nicuşor, cel mic. Tremura tot. dacă Alex nu se va putea abţine şi-i va mânca cozonacul… Căci primiseră poruncă de la mama să nu mănânce până după Liturghie. De când se oprise colindatul în sat – Doamne, ce bătăi şi umiliri trăise Părintele Dimitrie! –, întâlnirea de la Liturghie, în prag de Crăciun, era totul. Acolo n-aveau curajul să-i tulbure, acolo era satul sat pentru că acolo era Dumnezeu.
Nici Ţoi nu făcea altfel şi nici bocciul de Chiştoc care, chiar de nu-ţi venea a crede, de Crăciun călcau pragul. De gura bulibaşei, nea Zamfirache, care-i punea la punct doar din încărunţeală. Şi pe el îl luaseră la tăbăcit cei de la Judeţ, dar omului n-aveau ce-i mai face. Făcea pe prostul cu perfecţiunea unui bufon de altă dată. Cine-ar fi stat însă să-l audă cum punea ţara la cale cu Părintele, cu Ilie a lui Mincu şi cu Jenică birtaşul – oameni cu ani grei de temniţă-n spate – s-ar fi minunat. De el, aşadar ştiau şi-aceştia de frică…
Cozonacii din geam
La un ceas de noapte, lui Nicuşor i se păru că-l aude pe Alex dându-se jos din pat, furişându-se spre cozonacul pe care-l pusese pe pervaz. Durere. Numai îngheţă ca de olanul de afară. Şi-l luă un somn adânc, cu febra uitării ascunsă-ntr-însul.
În zori, primul lucru pe care-l făcu fu să-şi caute cozonacul. Şi… minune! În geam erau doi în locul unuia. Alex dormea liniştit, zâmbind bucuros în somn cine ştie cărei arome de plăcintă şi Rai. Şi-adormi iar.
Minunea umpluse însă casa. Când se gătiră de Liturghie şi priveau complici unul la altul, îşi aruncaseră ochii pe pervaz. Lângă cozonacii lui Nicolae de-acum, două cămeşi noi, albe, înflorate… Alergară să-i spună mamei. Aceasta-i opri. Cu degetul încă pe buze şi ochii lucitori ca un Răsărit de Crăciun le-arătă patul în care, ostenit de-atâta moarte înfruntată, se-odihnea tata.
Sub nea, mormântul Părintelui colindă, colindă, colindă…
De cum intrase alergând în Biserică înţelesese că se eliberaseră mai mulţi. Băieţii şi fetele celor săltaţi de Securitate purtau cămăşile albe şi-nflorate ale unei Învieri ce-avea să răsară…
Mă uit la nenea Nicolae. Mângâie cămăşuţa de pici la vreo zece ani cu dragostea unor amintiri pline de lumină. Acum, acum înţeleg de ce, pe pânza de borangic ce străjuie uşile împărăteşti, Chipul lui Hristos, aduce atât de mult cu chipul Părintelui Dimitrie. Cel ce-a adus cozonacii Crăciunului… şi cămeşile pline de lumină ale nădejdii.
Sub nea, mormântul Părintelui colindă, colindă, colindă…
