Angajații obosesc mult la locul de muncă iar stresul la care sunt supuși zilnic le scade puterea de concentrare și de motivare. Nu, somnul nu însemnă lene, atunci când se apelează la el într-un mod înțelept.
Citeşte mai multe aici
România trece la sfârșitul acestei săptămâni la ora de iarnă. Trecerea la ora de iarnă 2018 se face în noaptea dintre 27 octombrie şi 28 octombrie 2018, sâmbătă spre duminică, schimbarea orei făcându-se astfel încât ora 4 a dimineţii de 28 octombrie 2018 devine ora 3. Asta înseamnă că ne vom putea bucura de o oră în plus de somn iar duminică, 28 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, cu 25 de ore.
Ora de iarnă este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume. Motivul ar fi acela că organismul beneficiază de o oră de somn în plus, dar și de lumina naturală din timpul zilei. Se știe că, odată instalată toamna astronomică, zilele se scurtează, iar nopțile devin mai mari și mai geroase.
Curtea Constituţională a României ar putea pronunţa, marţi, o decizie cu privire la sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea ordonanţei de urgenţă privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede că maşinile de poliţie cu radar trebuie presemnalizate.
Şeful statului invocă, în sesizare, neclaritatea textelor cu privire la presemnalizarea maşinilor de poliţie.
„Considerăm că această soluţie legislativă se îndepărtează de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere. (…) Apreciem că activităţile poliţiei rutiere de aplicare a legii privind respectarea vitezei legale de circulaţie nu trebuie să se rezume la acţiuni vizibile şi presemnalizate, în caz contrar aceasta urmând a se afla în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile şi atribuţiile prevăzute de lege”, spune Iohannis.
El subliniază că norma potrivit căreia procesul verbal de constatare a contravenţiilor este lipsit de nulitate, iar poliţistul este sancţionat dacă radarul nu este presemnalizat corespunzător este lipsită de previzibilitate, întrucât poliţia rutieră are, potrivit legii, numai obligaţia de a solicita instalarea de panouri, iar sancţionarea poliţistului este relaţionată de un aspect ce nu are legătură cu atribuţiile sau conduita acestuia.
Preşedintele Iohannis precizează că legea criticată adaugă noi cazuri de nulitate a procesului verbal de constatare a contravenţiei, distinct de cele prevăzute de cadrul general în materie.
Şeful statului spune că prevederea conform căreia „constatarea contravenţiilor cu privire la faptele care încalcă dispoziţiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenţiei”, constituie un paralelism legislativ, având în vedere că toate cazurile de sancţionare a contravenţiilor săvârşite prin depăşirea limitelor de viteză prevăd că depăşirea limitelor de viteză este „constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic”. În acest context, el arată că aceste dispoziţii încalcă standardele de claritate şi predictibilitate a legii ce reprezintă o cerinţă de rang constituţional.
De asemenea, preşedintele Iohannis consideră că prevederile referitoare la posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în cel mult două zile lucrătoare încalcă dispoziţiile referitoare la standardele de claritate şi predictibilitate a legii, în contextul în care a intrat în vigoare legea care stabileşte acest termen la 15 zile.
El susţine că legea nu este clară cu privire la destinaţia sumelor încasate din amenzile privind circulaţia pe drumurile publice, neindicând dacă este vorba despre bugetul local al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în care domiciliază contravenientul ori despre cel al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în care a fost aplicată sancţiunea contravenţională.
Preşedintele Iohannis critică şi prevederea potrivit căreia „agentul constatator eliberează contravenientului chitanţa reprezentând contravaloarea amenzii, în care se menţionează data, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită, actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, numele, prenumele şi semnătura agentului constatator, nemaifiind necesară încheierea procesului verbal de constatare a contravenţiei dacă nu se dispune şi o sancţiune contravenţională complementară”, susţinând, între altele, că aceasta contravine legislaţiei în vigoare.
El atrage atenţia că legea supusă controlului de constituţionalitate nu conţine dispoziţii referitoare la intrarea sa în vigoare la o dată ulterioară publicării sale şi, ca o consecinţă, conducătorii auto ar putea înţelege că pe segmentele de drum fără panouri de avertisment pot depăşi viteza legală fără a fi sancţionaţi.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa, marţi, la Strasbourg, la dezbaterea organizată de Parlamentul European (PE) privind viitorul Uniunii Europene, unde va susţine o alocuţiune referitoare la viziunea României pe această temă.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, participarea preşedintelui la acest eveniment are loc în contextul seriei de dezbateri privind viitorul UE, la care sunt invitaţi şefii de stat şi de guvern din statele membre. Această iniţiativă a fost lansată în ianuarie şi va continua până la sfârşitul mandatului actualului Parlament European, în mai 2019.
În cadrul dezbaterii din plen, vor mai susţine intervenţii preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi liderii grupurilor politice din PE.
Cu ocazia vizitei la Strasbourg, Klaus Iohannis va avea, marţi, o întrevedere cu Antonio Tajani, alături de care va susţine o declaraţie comună de presă.
Şeful statului mai are programată participarea la o întâlnire de lucru alături de preşedintele Parlamentului European, preşedintele Comisiei Europene, reprezentantul Preşedinţiei austriece la Consiliul UE şi liderii grupurilor politice din PE.
De asemenea, şeful statului va avea o întâlnire cu preşedintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.
Colonelul Cătălin Paraschiv, care a coordonat intervenţia Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei la protestul din 10 august, a fost propus pentru acordarea gradului de general de brigadă cu o stea, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
„Pe data de 10 mai CSAT a aprobat participarea ofiţerului la examenul pentru trecerea în corpul generalilor, iar la data de 11 octombrie acesta a susţinut şi promovat examenul pentru acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Ca urmare a promovării acestui examen, a fost înaintată către Administraţia Prezidenţială propunerea de a acorda ofiţerului gradul militar de general de brigada cu o stea”, se arată într-o informare a MAI.
Colonelul Cătălin Paraschiv a fost audiat pe 13 septembrie, aproximativ două ore, de procurorii militari în dosarul privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august.
La ieşirea din sediul Parchetului, Paraschiv a fost întrebat de jurnalişti dacă a fost pus sub acuzare. „Nu am fost pus. Am calitatea de martor. Am declarat efectiv ce s-a întâmplat în acea seară şi atâta tot”, a spus Paraschiv.
Procurorii militari au deschis un dosar în care s-a început urmărirea penală in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu în legătură cu modul în care au intervenit jandarmii în timpul protestului din 10 august.
FOTO – G4Media.ro
Curtea Constituţională a României discută, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii privind prescrierea faptelor mai vechi de trei ani ce determină conflictul de interese.
Pe 2 august, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru completarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.
„Prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie”, arată şeful statului în sesizarea către CCR.
El menţionează că legea supusă controlului de constituţionalitate prevede că „faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor”.
Iohannis susţine că legea supusă controlului de constituţionalitate instituie un paralelism legislativ, deoarece în cuprinsul său se regăsesc două dispoziţii contradictorii cu privire la momentul până la care Agenţia Naţională de Integritate poate evalua diferenţele semnificative de avere, existenţa unor conflicte de interese sau a unor stări de incompatibilitate.
Potrivit preşedintelui, una dintre dispoziţii conduce şi la imposibilitatea ANI – instituţie cu competenţă unică în materia evaluării declaraţiei de avere, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, precum şi cea de evaluare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, urmată de confirmarea/ infirmarea instanţelor de judecată – să mai evalueze şi să sancţioneze nerespectarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese.
Şeful statului afirmă că dispoziţiile legii contravin principiului statului de drept consacrat de Constituţie, afectând în mod direct activitatea de prevenire şi sancţionare a averilor nejustificate, a conflictelor de interese sau a incompatibilităţilor.
Preşedintele adaugă că norma nou introdusă conform căreia „faptele (…) se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor” este lipsită de claritate şi precizie, întrucât conduce la concluzia că faptele se prescriu, când, în realitate, ea ar trebui să expliciteze că este vizată prescripţia răspunderii.
De asemenea, potrivit lui Iohannis, dispoziţiile legii se suprapun cu prevederi din Codul penal.
În opinia sa, dacă legiuitorul nu a intenţionat reglementarea unui termen al răspunderii pentru încălcarea dispoziţiilor referitoare la conflictele de interese sau incompatibilităţi cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie de 3 ani, respectiv „de la data săvârşirii” faptelor ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, norma este impredictibilă sub cel puţin două aspecte ceea ce contravine prevederilor din Legea fundamentală, în componenta privind calitatea.
Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru completarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative este neconstituţională.
Circulaţia rutieră pe Transalpina, DN 67C, între Rânca și Obârșia Lotrului, a fost închisă astăzi, de la ora 18, pentru toate categoriile de autovehicule, din cauza căderilor abundente de zăpadă înregistrate în ultimele trei nopți.
“Având în vedere specificul drumului – curbe foarte strânse și pante – există riscul ca utilajele care acționează pe acest sector de drum să fie implicate în evenimente rutiere care pot pune în pericol viața deservenților. Atenționăm participanții la trafic că distrugerea elementelor care asigură închiderea drumului se constituie faptă penală și se pedepsește conform legilor în vigoare. Facem apel la conducătorii auto să respecte indicațiile Poliției Rutiere, restricțiile și semnalizarea rutieră temporară instituită”, spun reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Luni, pe Transalpina s-a acționat cu un utilaj multifuncțional cu lamă și răspânditor de material antiderapant.
Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360.
FOTO – Meteoplus
Marți și miercuri, 23 și 24 octombrie, poliţiştii rutieri împreună cu cei din cadrul Biroului Transporturi Sibiu vor supraveghea modul în care sunt respectate regulile de trecere la nivel cu calea ferată pe raza judeţului Sibiu.
Principalele obiective ale acţiunilor se referă la reducerea numărului accidentelor rutiere soldate cu victime omeneşti şi pagube materiale însemnate, ce au loc pe drumurile publice în zona trecerilor la nivel cu calea ferată și sancţionarea conducătorilor de autovehicule care nu respectă regulile de trecere la nivel cu calea ferată. În zona de acţiune se vor utiliza autospeciale dotate cu aparatură video de supraveghere a traficului rutier.
Conducătorul de vehicul poate traversa calea ferată curentă prevăzută cu semibariere sau bariere, dacă acestea sunt ridicate şi semnalele luminoase şi sonore nu funcţionează, iar semnalul cu lumină albă intermitentă, cu cadenţă lentă, este în funcţiune.
Conducătorul de vehicul este obligat să oprească atunci când:
a) Barierele sau semibarierele sunt coborâte, în curs de coborâre sau ridicare;
b) Semnalul cu lumini roşii şi / sau semnalul sonor sunt în funcţiune;
c) Întâlneşte indicatorul „Trecere la nivel cu cale ferată simplă fără bariere”, „Trecere la nivel cu cale ferată dublă, fără bariere” sau „Oprire”.
„În cazul imobilizării unui vehicul pe calea ferată, conducătorul acestuia este obligat să scoată imediat pasagerii din vehicul şi să elibereze platforma căii ferate, iar când nu este posibil, să semnalizeze prezenţa vehiculului cu orice mijloc adecvat.
Participanţii la trafic care se găsesc în apropierea locului unde un vehicul a rămas imobilizat pe calea ferată, sunt obligaţi să acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru semnalizarea prezenţei lui.
Nerespectarea prevederilor legale referitoare la circulaţia autovehiculelor la intersecţia cu calea ferată duce la sancţionarea contravenţională a conducătorului auto cu 9 – 20 puncte amendă şi suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 90 de zile. Dovada se eliberează fără drept de circulaţie”, spune Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Jucători de tenis din cinci județe au venit în weekend la Sibiu să concureze la „Cupa Centenar Transilvania”. Evenimentul s-a desfășurat sâmbătă, 20 octombrie, adunând în Sala Transilvania 38 de pasionați de tenis de masă.
Un jucător din Sibiu, pe podium
„Cupa Centenar Transilvania” a fost un turneu de categoria B și s-a desfășurat pe holurile Sălii Transilvania. Pasionați de tenis de masă din Sibiu, Șelimbăr, Cisnădie, Agnita, Săliște, Ocna Sibiului, Cristian, Mediaș, Târgu Mureș, Alba Iulia, Aiud, Craiova și Deva au participat la turneu, la categoriile Începători+Avansați / Open+Elite. Cei 38 de participanți au fost împărțiți în 6 grupe.
„Am avut 38 de participanți care au fost împărțiți în 6 grupe. S-au calificat primii 4 în grupele superioare, de acolo primii 2, după care s-au jucat meciurile eliminatorii”, au declarat organizatorii.
Turneul a debutat la ora 9:30 și s-a încheiat în jurul orei 20. Pe locul 1 s-a clasat Radu Suflețel din Alba Iulia, pe locul 2 Cezara Boeriu din TG. Mureș, podiumul fiind completat de un jucător din Sibiu, Ioan Todârcea, care a terminat pe locul 3. Organizatorii au pregătit cupe, medalii și diplome pentru câștigători, fiind premiate primele 8 locuri.
Un nou turneu în Sala Transilvania
Organizatorii anunță desfășurarea unui nou turneu în Sala Transilvania, în luna noiembrie. „Lumea s-a simțit bine sâmbătă. S-a jucat tenis de calitate, au fost niște seturi foarte disputate. A fost un turneu foarte bun, de aceea ne dorim să mai facem încă unul, în luna noiembrie. Este vorba de Top8, la care vor participa cei mai buni 8 jucători din Sibiu la Open/Elite și cei mai buni 8 la Începători/Avansați”, a declarat Adonis Filea, organizator local.
Până atunci, iubitorii de tenis de masa din Sibiu își dau întâlnire în fiecare săptămână la Sala Transilvania. În fiecare zi de miercuri are loc „Turneu de antrenament”, unde se joacă grupe și probe eliminatorii și se ține un clasament local.
Turneul B „Cupa Centernar Transilvania”a fost organizat de AmaTur împreună cu organizatorii locali Adonis Filea, Călin Anton și Marius Barac.
Cristian Lupeş este directorul artistic şi dirijorul Bucharest Festival Orchestra, fiind considerat cel mai nonconformist dirijor român al momentului, cu o ascensiune surprinzătoare și atipică, fascinând prin ineditul interpretărilor personale și prin concepte de spectacol neconvenționale. Născut în Oneşti, artistul mărturiseşte că primul concert de stagiune l-a susţinut în Anul II de facultate, când i s-a oferit frumoasa şansă, spune el, de a se cocoţa pe „scena de pe scenă”, după cum numeşte pupitrul dirijoral. În opinia lui, dirijorul este prisma care „preia lumina albă și o transformă-n curcubeu” şi că pasiunea pentru muzică o are de când era mic, în scutece, când începuse să dirijeze, fără să ştie, până şi melodia de la telejurnal.
Despre profesia de dirijor, despre drumul către marile scene, despre modelele pe care le-a urmat şi despre tinerii care îşi doresc o carieră în domeniul muzicii ne-a povestit şi nouă, în cadrul unui interviu acordat Sibiu 100%.
Cristian Lupeş se va afla sâmbătă, 27 octombrie, de la ora 19, pe scena Sălii Thalia, unde va susţine un concert în cadrul turneului naţional „100 x Enescu”, organizat de dirijor şi Bucharest Festival Orchestra.
Rep: Ce v-a determinat să alegeţi să fiţi dirijor de orchestră?
Cristian Lupeş: Așa cum am mai spus, nu cred că am ales ci, dacă-mi permiteți o mică infatuare, aș putea spune că am fost ales. Biografia mea conține de la început acest fir conducător, un soi de ghidaj și susținere în același timp, care sună foarte orchestral. Sonoritatea orchestrei cu tot spectrul de frecvențe, timbre, culori și intensități suave sau isterice, în care poți detecta atacuri puternice sau agresive în contrast cu altele calde și calme, duratele infinite ale unor pedale/isonuri care provin din contrabas sau din plămânii cu aparență nesfârșită a corniștilor, contrabalansate de fragilitatea unor pizzicato asemănătoare pașilor de pisoi reprezintă pentru mine complexul sonor al unui unic instrument la care mi-am dorit îndoneauna să cânt. Este o abordare muzicală mai degrabă regizorală, cu accente strategic-dramaturgice în desenul contrucției muzicale, care trebuie să fie întodeauna bine argumentat și rezistent exact ca în cazul unei construcții, care trebuie să ne marcheze vizual și, în acelși timp, să nu se clatine la prima zbatere tectonică.
Rep: Cum a fost prima experienţă la bagheta unei orchestre?
C. L.: În casă asistam la pregătirile de repetiții sau concerte ale mamei, dirijoare de cor la acea vreme, apoi îi simțeam tracul sau emoțiile în culisele scenelor; am ajuns în facultate și am trecut prin cursurile de dirijat coral, m-am emoționat mai mult decât era cazul într-o astfel de situație, pe scena Universității de Muzică și apoi am ajuns să fac primul an de dirijat, iar prima orchestră a fost a secției de pedagogie. Acest prim impact a fost mult mai sec decat mă așteptam. M-am dus cu toată energia, simțind că, în sfârșit, visul devine tangibil și cu aparență tactilă. Desigur, experiența de moment s-a dovedit mult mai frustă. Impresiile sonore semănau cu senzația pe care o ai când auzi zgomotele exterioare, fiind scufundat total în apă, fără nici un control sau putere de analiză fină. În plus, eram plasat pe un podium supradimensionat, într-o sală ce părea mult prea scundă, iar în fața mea, la vioara a doua, se așezase o prea blondă colegă, pe care o priveam oarecum din creștet, descoperindu-i încurcat și total neproductiv un expresiv decolteu, chiar în momentul celui mai căutat extaz muzical de până atunci. Depre a doua experientă nu vă mai spun acum.
Rep: Sunteţi în continuă ascensiune. Care a fost drumul către marile scene?
C. L.: Ascensiunea și orice metaforă cu conotație fizică este întodeauna relativă. Eu cred că dirijatul îmi oferă șansa să mă pot dezvolta permanent. Pregătirea necesară întâlnirii cu ansamblul simfonic și apoi experiența de lucru cu muzicienii te pun în situația unui perpetuu școlar. Studiezi inițial pentru propriul amor intelectual, apoi îți pregăteşti o strategie de lucru cu orchestra, în tot acest timp încercând să stai așezat în scaunul celui din public, sondând posibilitățile prin care ai putea să-l surprinzi și să-l seduci. Asta înțeleg eu prin continuă ascensiune.
Rep: Aţi întâmpinat dificultăţi?
C. L.: Ca orice drum făcut de cineva care abordează o preocupare elitistă, așa cum este dirijatul de orchestră, dificultăți sunt mai multe decât momente ușoare. Primele greutăți ti le faci singur, ca apoi să fii extrem de judecat pentru erorile inerente de început – primii zece ani. Eu am avut primul concert de stagiune în anul 2. Mi se judeca și vârsta atunci, dar am fost bucuros că cineva mi-a oferit șansa de a mă cocoța pe „scena de pe scenă”, cum îi spun eu podiumului dirijoral. Există desigur și naturalele simpatii și antipatii, există invidia și multitudinea de persoane din jur despre care gândești întodeauna că sunt mult mai sprijinite decât tine. Cred că toate aceste instanțe sociale le recunoașteți ca făcand parte din traseul profesional al multora dintre noi, indiferent de profesie. Oricum, ce se spune este adevărat. Cu cât vrei să faci mai bine un lucru și cu cât abordarea personală e mai diferită de a celorlați, împreună cu grozavele satisfacții intelectuale și artistice, vin și piedicile naturale ale mediului în care te desfășori.
Rep: Cum este meseria de dirijor?
C. L.: Mă feresc să-i spun meserie. Dirijorul este un medium între orchestră și public. Aș mai putea spune că mai este un prelat care traduce mesajul compozitorului transmis de orchestră, îl încarcă cu un tip de energie ca apoi să se desfășoare spre public, exact ca în coperta albumului Dark Side of the Moon al lui Pink Floyd. Dirijorul este prisma care preia lumina albă și o transformă-n curcubeu.
Rep: Aţi avut vreun model în domeniu când v-aţi ales această cale?
C. L.: Când mi-am ales acestă cale am auzit că dirijam scoțând mâna din scutece, până și melodia de la telejurnal, dar nu aș vrea să se creadă că emisiunea de știri a avut ceva influență. Văd modelele ca pe niste vârfuri stâncoase și îndepărtate pe care vrei să ajungi, iar după ce le consumi, uitându-te în urmă, le vezi ca pe treptele unei scări parcurse. E o imagine destul de daliniană în această metamorfoză, dar e foarte motorică și energetică. Așadar, nu cred că e bine să enumăr nume de dirijori sau profesori, mai ales că am fost un student dificil, dar modelele există cu siguranță nu numai în lumea muzicală. Am fost format și de logica lui Kant sau Călăuza lui Tarkovsky, m-au marcat în liceu poeziile lui Apollinaire și apoi instalația lui Damian Hirst sau multitudinea de galerii și muzee contemporane văzute în Europa. Toate acestea atașate de o natură muzicală excesiv de sensibilă.
Rep: Care este cel mai de preţ lucru pentru dumneavoastră?
C. L: Sinceritatea cu care îmi doresc să comunicăm artistic, muzical. Consider că abilitatea muzicii de a ne intra în suflet este atât de profundă încât e o mare tragedie să cântăm publicului încărcați cu gânduri negative, detașati de fenomen, să ignorăm această dimensiune paralelă în care avem șansa să traim aventuri fantastice împreună cu toți eroii abstracți care iubesc, zboră, se luptă, se transformă în acestă biosferă unică numită muzica. Mă influențează această nevoie și în viața noastră comună, acasă sau chiar cu colegii. Cred că această magie e o bijuterie de mare preț, pe care cu cât o împărtășești și o oferi mai mult, se dezvoltă și se împlinește. Impostura o sărăceste și o anulează.
Rep: Ce mesaj aveţi pentru tinerii care, astăzi, îşi doresc o carieră în domeniul în care activaţi şi dumneavoastră?
C. L.: Cred în autenticitate, iar o carieră vocaţională ne obligă să ieșim din turmă. Asta nu ne va face social prea iubiți, dar cu siguranță ne va releva traseele artistice personale pe care le căutăm uneori acolo unde nu trebuie. Succesul de grup nu are nici o legătură cu carisma scenică, chiar dacă, uneori, revistele de gospodine afirmă acest lucru.
Rep: Consideraţi că România oferă muzicienilor un mediu de dezvoltare favorabil?
C. L.: Nu, dar acum există multe alte șanse. Sper, totuși, să înțelegem că, dacă vrem ca aici să se întâmple ceva, trebuie să schimbăm totul cu mâna noastră. Cum să fie un mediu propice când, în secolul 21, în acest an, Universitatea Națională de Muzică București a refuzat să pună în hol afişul turneului nostru, care-l prezintă pe Enescu tanăr în tricou și blugi, pe motiv că ”standardele academice nu permit așa ceva”? Afișul fusese postat în Filarmonici din țară – la Bacău, Stau Mare, Oradea, Cluj – Academia de Muzică, Craiova, Muzeul Cotroceni și inclusiv aici, la Sala Thalia din Sibiu. Vă las să concluzionați, dar vă sugerez să o faceţi cu umor.
Rep: Care este cea mai frumoasă amintire de pe scenă?
C. L.: Nu am amintiri urâte de pe scenă. De fapt, nu prea am aminitiri din scenă. Am senzația că e o altă realitate.
Rep: Cum a fost, până acum, anul 2018 pentru dumneavoastră?
C. L.: Mă bucură acest Turneu national 100 x Enescu, în care abordăm celebrul și spectaculosul Octuor op. 7 al lui Enescu. Am coordonat artistic ediția cu numărul 32 a festivalului Zilele Muzicii Contemporane de la Bacău, pregătesc un Concert în Memoria compozitorului și profesorului meu, Liviu Dănceanu, la Ateneul Român, în 31 octombrie, iar de Ziua Națională am să dirijez Simfonia a 4-a de Enescu. După cum vedeți, multă muzică românească în partea a doua a anului.
Rep: Ce mesaj aveţi pentru publicul sibian?
C. L.: Îmi place să fac muzică la Sibiu. Prima dată am dirijat tot un Enescu, Suita 1 pentru orchestră apoi, în 2012, am realizat, împreună cu Filarmonica, concertul de Ziua Natională, în care am cântat numai muzică românească: Enescu, Paul Constantinescu, Concertul pentru pian, și Tiberiu Olah, Suita simfonică Mihai Viteazul. Anul trecut am invitat orchestra să mă însoțească la București pentru un conert în Piata Festivalului George Enescu, iar la anul avem o mare realizare comună, participăm în cadrul Festivalului George Enescu 2019, cu două concerte, unul la Sala Thalia și celălalt la București, la Sala Radio, un conert eveniment pentru Filarmonica de aici dar și pentru oraș și juteț. Pe lângă Festivalul de Teatru din Sibiu, Festivalul Enescu pune România pe harta culturală mondială. Așadar, Sibiul se reprezintă în cele două manifestări de marcă ale României.
Le mai spun sibienilor că pentru noi, Turneul național 100 x Enescu are rolul de a ne trezi energiile pentru viitoarea sută de ani, considerând că astfel ar fi normal să sărbătorim Centenarul și nelăsându-ne influențați de cei care cred că Centenarul este un parastas al României, în care ne reamintim ce s-a întâmplat în răposații 100 de ani. Așa că vă așteptăm la concertul de la Sala Thalia, din 27 octombrie, la ora 19, să vă dorim încă o sută de ani cu multă muzică bună în România.
Secțiunea Alei, trotuare și zone pietonale – 5 proiecte
© Sibiu 100
