Premierul Viorica Dăncilă a declarat marţi seară că nu intenţionează să demisioneze din funcţie, infirmând în acest sens o informaţie care i-a fost prezentată la un post de televiziune.
„Nu demisionez şi nici nu am intenţia să demisionez. Cum aţi spus şi dumneavoastră, este o informaţie falsă. Cineva care ar avea de gând să demisioneze nu ar avea un program încărcat şi nu ar avea în program puncte din programul de guvernare sau întâlniri în perioada următoare cu impact pe plan extern. Deci, categoric nu, nu am de gând să demisionez, iar dacă aş fi avut un gând în acest sens, sigur aş fi ieşit în public şi aş fi spus acest lucru’, a declarat Viorica Dăncilă într-o intervenţie la Antena 3.
Ea a răspuns astfel întrebată fiind dacă are în intenţie să demisioneze din funcţie sau şi-a dat demisia, urmare a unei informaţii prezentate de moderatorul emisiunii ca fiind acreditată în acest sens.

Moţiunea simplă depusă de PNL la adresa ministrului de Interne, Carmen Dan, intitulată „Bastoanele PSD peste obrazul democraţiei româneşti”, va fi supusă votului miercuri în plenul Camerei Deputaţilor.
Grupul parlamentar al PNL de la Camera Deputaţilor solicită demisia ministrului de Interne, menţionând că aceasta „a coordonat represiunea din 10 august”.
„Din perspectiva Partidului Naţional Liberal, demisia ministrului Carmen Dan, care a coordonat de facto intervenţia de pe 10 august, şi a întregii conduceri a Jandarmeriei este o prioritate de siguranţă naţională: aceşti oameni au dovedit că nu vor şi nu sunt capabili să asigure ordinea şi să respecte legea, inclusiv o serie de documente esenţiale, cum ar fi Strategia Naţională de Apărare a Ţării – care subliniază faptul că garantarea siguranţei cetăţenilor reprezintă un interes naţional de securitate. Zeci de mii de protestatari paşnici au fost loviţi şi atacaţi cu gaze lacrimogene din cauza unui grup provocator care nu a putut fi identificat şi izolat ore în şir. Şi ne putem gândi la premeditare, amintindu-ne că recent Liviu Dragnea şi Carmen Dan voiau să ofere Jandarmeriei atribuţii de cercetare penală, dar şi pază şi protecţie pentru demnitari. Stimaţi colegi, nu este permis şi generaţiei noastre să accepte încă o mineriadă fără ca vinovaţii să plătească. Nu trebuie să mai tolerăm niciodată imaginea cetăţenilor români nevinovaţi, paşnici, loviţi peste cap cu bastoane de cauciuc. Nu aceasta este ţara pe care am ales să o construim la Revoluţia din 1989. Fiecare lovitură ilegală din 10 august a fost una peste obrazul democraţiei româneşti, iar cei vinovaţi trebuie să plătească. Carmen Dan trebuie să plece azi din fruntea Ministerului Afacerilor Interne”, se arată, printre altele, în textul moţiunii.
Moţiunea simplă a fost dezbătută în plenul Camerei marţi.

Curtea Constituţională a României discută miercuri cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională cu prim-ministrul Viorica Dăncilă, în cazul concediului premierului.
Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministrul României, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, cerere formulată de Preşedintele României.
Pe 3 august, preşedintele Klaus Iohannis a transmis la CCR o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională în relaţia cu prim-ministrul, şeful statului motivând că Viorica Dăncilă nu l-a informat că intră în concediu şi că a desemnat un alt membru al Guvernului să exercite atribuţiile sale.
În cererea adresată Curţii este invocată Decizia nr. 247/2018 semnată de Viorica Dăncilă, potrivit căreia, în perioada 6 – 13 august, Paul Stănescu, viceprim-ministru şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, exercită atribuţiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activităţii Guvernului.
„Prin omisiunea prim-ministrului României de a aduce la cunoştinţa preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile în perioada 6 – 13 august 2018 şi acţiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuţiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depăşirea competenţelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi. (…) Procedând în acest mod, prim-ministrul României se situează în afara cadrului constituţional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituţie”, se arată în cererea lui Iohannis către CCR.
Conform aceleiaşi surse, premierul Viorica Dăncilă a încălcat şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremaţia Constituţiei, precum şi principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
„Rolul constituţional şi specificul atribuţiilor prim-ministrului presupun ca acesta să îşi exercite atribuţiile permanent şi neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanţă. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, chiar şi cu acest prilej, devin incidente prevederile constituţionale referitoare la interimatul funcţiei de prim-ministru”, se precizează în cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională.
Preşedintele invocă o serie de argumente cu privire la admisibilitate, pornind de la jurisprudenţa CCR conform căreia conflictele juridice de natură constituţională nu se limitează numai la conflictele de competenţă – pozitive sau negative – care ar putea crea blocaje instituţionale, ci vizează orice situaţii juridice conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct în textul Constituţiei.
În opinia preşedintelui, conduita imputată reprezintă o problemă de constituţionalitate prin ea însăşi.
„Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea prim-ministrului de a desemna un alt membru al Guvernului în vederea exercitării cu caracter temporar a atribuţiilor de prim-ministru, în condiţiile în care preşedintele României are, potrivit art. 107 alin. (3) din Constituţie, competenţa de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, în situaţia în care prim-ministrul se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, aspect ce se subsumează unui raport de drept constituţional pur”, susţine Iohannis.
Preşedintele se referă şi la existenţa unui blocaj instituţional, considerând că, prin emiterea deciziei premierului, funcţionarea Guvernului României este plasată în afara cadrului constituţional, consecinţa fiind imposibilitatea şefului statului de a-şi îndeplini competenţa constituţională privind desemnarea unui prim-ministru interimar.
„Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către prim-ministru se aduce la cunoştinţa preşedintelui României, care desemnează un prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului. Prim-ministrul interimar va exercita toate atribuţiile prim-ministrului, Legea fundamentală neconţinând vreo dispoziţie din care să rezulte o limitare a exercitării acestora, o asemenea ipoteză fiind prevăzută numai în ceea ce priveşte atribuţiile preşedintelui interimar al României. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, procedura interimatului este compatibilă cu mandatul acordat de Parlament prin votul de învestitură, fiind menită să asigure buna funcţionare a Guvernului, în vederea realizării atribuţiilor acestuia”, se menţionează în cerere.
Conform sursei citate, din coroborarea dispoziţiilor constituţionale rezultă că preşedintele este singura autoritate competentă să constate imposibilitatea exercitării de către premier a atribuţiilor, caz în care desemnează un prim-ministru interimar dintre ceilalţi membri ai Guvernului.
„Prim-ministrul nu are un drept de a propune persoana ce va fi desemnată în calitate de interimar, Constituţia recunoscând un drept exclusiv al preşedintelui României de a alege dintre membrii Guvernului persoana ce va fi desemnată prim-ministru interimar. Interimatul nu poate dura mai mult de 45 de zile. Legea fundamentală nu îl obligă pe prim-ministru să justifice motivul ce generează imposibilitatea exercitării atribuţiilor, astfel că ori de câte ori intervine o împrejurare care face imposibilă exercitarea atribuţiilor de către prim-ministru, se aplică procedura interimatului”, susţine preşedintele.
În opinia sa, conducerea Guvernului nu poate fi exercitată de către o persoană desemnată printr-un act subsecvent acordării votului de încredere de către Parlament, în cazul de faţă un act emis de prim-ministru, ci numai de o persoană desemnată printr-un decret al preşedintelui, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale.
Referitor la sfera atribuţiilor ce vor fi exercitate de către vicepremierul Paul Stănescu, respectiv „conducerea operativă a activităţii Guvernului României”, conform textului deciziei semnate de Viorica Dăncilă, preşedintele atrage atenţia că noţiunea de „conducere operativă” nu se regăseşte în Constituţie şi nici nu beneficiază de o definiţie legală.
„Statutul constituţional al prim-ministrului de a conduce Guvernul şi de a coordona activitatea membrilor acestuia îi conferă o autoritate de necontestat în interiorul Guvernului, legiuitorul stabilind că atunci când în Cabinet nu se poate ajunge la consens, deciziile sunt luate de către prim-ministru. (…) Această prerogativă are consecinţe în planul răspunderii politice şi juridice a membrilor Guvernului. Decizia prim-ministrului de a renunţa temporar la exercitarea atribuţiilor de conducere a Guvernului, fie ele şi operative – noţiune incertă sub aspect juridic – poate duce şi la situaţii conflictuale între prim-ministru şi membrii propriului Cabinet, în ceea ce priveşte funcţionarea Guvernului şi legalitatea actelor sau măsurilor promovate”, precizează Iohannis în cererea adresată CCR.