Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat joi că îi trimite o solicitare preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Ionuţ Mişa, să îi spună ce acţiuni au fost întreprinse în privinţa locuinţei pierdute în instanţă de soţii Iohannis şi, în cazul în care acesta nu îi va răspunde în cursul zilei de vineri nu va mai avea calitatea de subordonat al său.
„În primul rând nu există niciun conflict. Nu există schimburi de replici între ANAF şi ministrul de Finanţe pentru că eu nu am replici sau contre cu subordonaţii mei. Dacă ar fi aceste schimburi sau contre nu ar mai fi subordonaţii mei. Eu o să trimit o solicitare domnului preşedinte al ANAF. Obligaţia domniei sale este să răspundă până mâine, să spună care au fost acţiunile întreprinse şi dacă are un temei legal să nu facă ce eu am spus. Dacă nu răspunde cerinţelor mele nu mai are calitatea de subordonat al meu”, a declarat Teodorovici la Antena 3.
Anterior, acesta afirmase că a cerut ANAF să dovedească că s-a solicitat la Cartea Funciară înscrierea acelui imobil ca fiind al statului şi a primit de fapt o solicitare de radiere a soţilor Iohannis din Cartea Funciară.
„Am cerut ANAF să-mi dovedească sau să-mi spună dacă s-a cerut în mod clar către Cartea Funciară înscrierea acelui imobil ca fiind al statului. Mi s-a trimis un document prin care: „Da, s-a trimis”. M-am uitat. Am văzut că au trimis de fapt o solicitare de radiere a familiei Iohannis din Cartea Funciară, nu ceea ce am cerut eu. Vor trebui acum să facă o solicitare oficială către Cartea Funciară în care să ceară practic ca acel imobil să fie al statului. Şi dacă ei vor răspunde că nu, măcar vom şti că această cale nu poate fi urmată. Dacă spun ca da, în ziua doi: notificarea sumei de plată, cu dobânzi…”, a spus ministrul Finanţelor.
În replică, Ionuţ Mişa a declarat la Antena 3 că, pentru a executa o creanţă, ANAF trebuie să aibă titlu, care să ateste că statul român este proprietarul acelui imobil.
„ANAF este organ de executare silită. ANAF pentru a executa o creanţă trebuie să aibă un titlu şi până în momentul de faţă ANAF nu a primit de la Ministerul de Finanţe un titlu pe care ulterior să îl execute, un titlu care să ateste că statul român este proprietarul acelui imobil. Când ANAF va primi o adresă scrisă şi un mandat de la Ministerul de Finanţe să execute vă asigur sută la sută ca va îndeplini toate cerinţele legale”, a afirmat Mişa.
Pe 5 iulie, Eugen Teodorovici a declarat că acţiunea de recuperare a sumelor încasate de familia Iohannis din chiria pentru imobilul pierdut în instanţă a fost începută de Fisc.
„Obligaţia domnului preşedinte Ionuţ Mişa (preşedintele ANAF n.r) este de a face imediat orice demers legal pentru a recupera orice fel de sumă, că e de la domnul Iohannis, că e o altă persoane fizică sau juridică… Este obligat să facă, eu sper să fi făcut, tot ce trebuia să facă conform legii. Vorbim de un fost ministru de Finanţe şi actual şef al Fiscului. Mai ales că eu am cerut ca şi ministru de Finanţe acest lucru. Această acţiune a fost începută de Fisc. Imediat ce primesc aceste date o să le prezint public”, a spus Teodorovici.
El a subliniat că, încă de la propunerea lui Ionuţ Mişa ca şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală i-a cerut acestuia ca legea să primeze şi să recupereze toate obligaţiile către stat.
„De la propunerea pe funcţia de şef al ANAF a domnului Ionuţ Mişa am cerut foarte clar acestuia ca legea să fie singura care să primeze, unu. Doi la mână, aici, în categoria celor care sunt datori faţă de stat sunt mai multe persoane fizice, persoane juridice, faţă de care statul va acţiona în sensul de a recupera toate obligaţiile. După această declaraţie (a preşedintelui PSD Liviu Dragnea n.r), am cerut şefului ANAF să îmi prezinte o situaţie clară cu acţiunile pe care le-a întreprins pentru ca statul să-şi recupereze de la datornici, inclusiv de la preşedintele Iohannis, sumele respective”, a precizat ministrul Finanţelor.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Curţii Constituţionale a României (CCR) sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
„Prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, legea menţionată încalcă prevederile art.1 alin.(5), ale art.61 alin.(2) coroborate cu cele art.66 alin.(2) şi (3), ale art.64 alin.(4) şi ale art.147 alin.(4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor contravine normelor şi principiilor constituţionale, pentru motivele prezentate în cele ce urmează”, se arată în sesizarea trimisă la CCR.
În legătură cu aspectele de neconstituţionalitate extrinsecă, Iohannis susţine că Legea 303/2004 a fost dezbătută şi adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art.61 alin.(2), coroborate cu cele ale art.66 alin. (2) şi (3) din Constituţie, întrucât, pe de o parte, această lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunite, iar pe de altă parte, într-o sesiune extraordinară pe a cărei ordine de zi iniţiativa legislativă nu putea fi înscrisă la momentul convocării Camerei Deputaţilor.
Preşedintele arată că Legea 303/2004 a fost dezbătută şi adoptată de către Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunite, deoarece: niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituţie, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară s-a realizat de un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituţie.
În legătură cu aspecte de neconstituţionalitate intrinsecă, preşedintele arată că, prin decizia nr. 45/2018, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea unui număr de 12 puncte din legea de modificare a Legii nr. 303/2004 şi a unui număr important de dispoziţii şi sintagme aflate în strânsă legătură cu acestea.
„Cu toate acestea, o serie de dispoziţii din legea transmisă la promulgare ridică în continuare probleme, unele dintre modificări fiind, prin ele însele, neclare şi contradictorii, aspect cu consecinţe grave asupra exigenţelor calităţii legii, impuse de Legea fundamentală, de natură să genereze un puternic impact negativ asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar”, mai spune preşedintele.