Peste 43.000 de tone de deseuri au fost colectate în zona 1 – cea care cuprinde si municipiul Sibiu – de catre SC Soma din noiembrie pana acum. 
Potrivit datelor oferite de către reprezentanții ADI Eco, s-au strâns:

• Deşeuri reziduale: 37,916,04 tone, reprezentând 86,60% din cantitatea total colectat
• Deşeuri reciclabile: 2360,90 tone, reprezentând 5,40 % din cantitatea total colectată
• Deşeuri biodegradabile: 3511,02 tone, reprezentând 8% din cantitatea total colectată

Cantitatea de deșeuri este mult sub ceea ce s-a preconizat la dimensionarea proiectului de colectare selectivă a deșeurilor din județul Sibiu.
De asemenea, este mult sub ceea ce ar trebui să fie cantitatea de deșeuri pe care le rciclăm. Potrivit UE, în 2017, în România ar trebui să reciclăm 25% din cantitatea totală de deșeuri care se produc.
Așa cum rezultă din cifre, ceea ce reciclăm la Sibiu este mai puțin de 15%, adică cu mult mai puțin decât ținta națională impusă de UE.
Până în 2020, în România ar trebui să reciclăm 50% din cantitatea totală de gunoi care se produce autoritățile căutând soluții pentru a atinge aceste praguri, astfel încât să nu ajungem să plătim Comisiei Europene amenzi de peste 220.000 de euro pe zi.
 
 

Canicula dă peste cap activitatea tuturor, iar comitetele locale pentru situații de urgență trebuie să se asigure că oamenii scapă cu bine de perioadele de căldură și disconfort termic.

Prin ordina al prefectului de Sibiu, a fost stabilit Planul de intervenție în caz de caniculă, iar mai jos sunt obligațiile comitetelor locale pentru situații de urgență, dar și câteva recomandări ale autorităților în caz de COD GALBEN, PORTOCALIU si ROŞU de caldură:

1. Activarea punctelor de distribuire a apei potabile amenajate în special în zonele aglomerate şi activarea punctelor de prim ajutor în spaţiile identificate şi semnalizate vizibil; asigurarea personalului medical şi a dotării necesare pentru punctele de prim ajutor.

2. Asigurarea funcţionării continue a sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă şi asigurarea necesarului de apă ;

3. Luarea de măsuri pentru adaptarea programului serviciilor publice astfel încât deplasarea populaţiei către acestea să se facă în afara intervalelor orare cu temperaturi extrem de ridicate;

4. Intensificarea acţiunilor de informare preventivă a populaţiei prin afişarea în locuri vizibile şi comunicate în mass-media locală a recomandărilor medicale pentru prevenirea afecţiunilor datorate caniculei şi protejarea stării de sănătate prevăzute în anexa 1.

5. Informarea organizatorilor de evenimente sportive, culturale, comerciale, etc. cu privire la durata şi intensitatea caniculei pentru luarea de măsuri adecvate;

6. Monitorizarea persoanelor aflate în dificultate, a căror stare de sănătate poate fi influenţată negativ de caniculă pentru acordarea sprijinului necesar pentru asigurarea nevoilor zilnice cu alimentaţia de bază şi tratamentul medical a persoanelor vulnerabile a căror stare de sănătate se poate agrava pe perioada cu temperaturi ridicate.

7. Pe timpul introducerii codurilor Portocaliu şi Roşu de caniculă, se va institui obligatoriu la sediul primăriei serviciul de permanenţă.

MĂSURI DE PREVENIRE PENTRU PERIOADELE CANICULARE – POPULAŢIE

– Deplasările sunt recomandate în primele ore ale dimineţii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternând deplasarea cu repausul, în spaţii dotate cu aer condiţionat (magazine, spatii publice);

– Evitaţi aglomeraţiile, expunerea la soare, efortul fizic intens între orele 11.00- 18.00; – Purtaţi haine lejere, subţiri, deschise la culoare, pălării şi ochelari de soare;

– Consumați 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apă, sucuri naturale din fructe şi ceaiuri călduţe (soc, muşeţel, urzici);

– Mâncaţi fructe şi legume (pepene, prune, roşii) sau iaurt (echivalentul unui pahar cu apă); mâncaţi echilibrat şi variat insistând pe produsele cu valoare calorică mică;

– Evitaţi băuturile ce conţin cofeină (cafea, ceai, cola) sau zahăr (sucurile carbogazoase) în cantitate mare;

– Evitaţi alimentele cu un conţinut sporit de grăsimi, în special de origine animală;

– Nu consumaţi alcool – vă deshidratează şi vă transformă într-o potenţială victimă a caniculei;

– Menţineţi legătura cu persoanele în vârstă (rude, vecini, persoane cu dizabilităţi), interesându-vă de starea de sănătate a acestora şi oferiţi-le asistenţă ori de câte ori au nevoie; – Nu lăsaţi copiii/animalele de companie singuri/singure în autoturisme;

– Cereţi sfatul medicului de familie la cel mai mic semn de suferinţă, manifestat de dumneavoastră sau copilul dumneavoastră;

– Persoanele care suferă de diferite afecţiunii îşi vor continua tratamentul, conform indicaţiilor medicului. Este foarte util ca în perioada caniculară să se consulte medicul curant, în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente;

– Pentru ameliorarea condiţiilor la locul de muncă se va reduce intensitatea si ritmului activităţilor fizice, se va alterna efortul dinamic cu cel static şi alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus, în locuri umbrite ori ventilate corespunzător.

PREVENIREA INCENDIILOR

– Identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi a lipsei de precipitaţii, urmând a se stabili măsurile de protecţie specifice.

– Asigurarea şi verificarea zilnică a instalaţiilor de stingere şi a rezervelor de substanţe stingătoare.

– Asigurarea protejării faţă de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbră.

– Verificarea utilajelor agricole folosite la recoltarea cerealelor păioase astfel încât să nu constituie surse de aprindere, şi dotarea acestora cu mijloace de primă intervenţie.

– Restricţionarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive.

– Intensificarea activităţilor cu scop preventiv în zonele cu culturi agricole şi în locuri cu vegetaţie forestieră, mai ales cele frecventate pentru agrement.

– Este interzisă utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu, în zonele afectate de uscăciune avansată, precum şi pe timp de vânt; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicţie, se stabilesc şi se marchează de persoanele în drept.

– Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităţilor, în zonele de agrement şi în gospodăriile populaţiei se face numai în locuri special amenajate, în condiţii şi la distanţe care să nu permită propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii sau la alte vecinătăţi.

– Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie; gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare.

– Prevenirea jocului copiilor cu focul în condiţii şi în locuri în care se pot produce incendii, aceasta constituind o obligaţie a persoanelor care răspund, potrivit legii, de creşterea, educarea şi îngrijirea copiilor.

PREVENIREA INCENDIILOR DE VEGETAȚIE

1. In condiţiile în care se obţin aprobările cerute de legislaţia în vigoare, arderea miriştii se face cu respectarea următoarelor măsuri:

a) condiţii meteorologice fără vânt;

b) parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 10 ha, prin fâşii arate;

c) izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate;

d) desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;

e) asigurarea până la finalizarea arderii a personalului de supraveghere şi stingere a eventualelor incendii;

f) asigurarea pentru suprafeţe de ardere mai mici de 5 ha a substanţelor şi mijloacelor de stingere necesare;

g) asigurarea, în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire.