În plină epidemie de rujeolă, care afectează România din septembrie 2016 şi care a totalizat, până în 31 martie, 4.025 de cazuri, dintre care 18 decese, stocurile de vaccin vor fi epuizate, cel mai târziu, la sfârşitul lunii aprilie, scrie www.news.ro.  Deja, în februarie, zece direcţii judeţene de sănătate publică nu mai aveau nicio doză, iar în Ilfov nu mai era vaccin nici în cabinetele medicilor de familie, potrivit datelor centralizate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).  La sfârşitul lunii februarie, pe lângă problemele cu vaccinul împotriva hepatitei B, cu vaccinul hexavalent şi cu vaccinul tetravalent, era semnalată şi lipsa vaccinului ROR, utilizat împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei, potrivit reprezentanţilor CNSCBT. Astfel, la acea dată, stocurile de vaccin ROR erau epuizate în zece dintre direcţiile judeţene de sănătate publică, respectiv Ilfov, Vrancea, Tulcea, Satu Mare, Mehedinţi, Hunedoara, Gorj, Caraş-Severin, Botoşani şi Argeş. La 28 februarie, la nivel naţional mai erau 86.749 doze de vaccin ROR, dintre care 17.445 la direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi la 69.304 la cabinetele medicilor de familie. Potrivit statisticilor, în intervalul 31 ianuarie-28 februarie au fost consumate 44.219 doze de vaccin ROR. În acest ritm, stocul din 28 februarie, de 86.749 doze, se va epuiza până la sfârşitul lunii aprilie.
Potrivit specialiştilor, din vaccinurile care se aflau în depozitele direcţiilor de sănătate publică judeţene se puteau face redistribuiri către zonele deficitare, dar vaccinurile care se află în cabinetele medicilor de familie nu mai pot fi redistribuite. „Oricum, cu un consum de aproape 45.000 de doze lunar, la 1 mai stocurile vor fi epuizate”, a explicat, pentru News.ro, un medic de familie.  Cele mai multe cazuri de îmbolnăviri erau înregistrate, la 31 martie, în opt judeţe, respectiv: Caraş-Severin – 854,  Timiş – 754,  Arad – 714,  Mureş – 337, Dolj – 244, Bistriţa-Năsăud – 129, Hunedoara – 109, Satu Mare – 104. La sfârşitul lunii februarie, stocurile de vaccin împotriva rujeolei se prezentau astfel în aceste judeţe: la DSPJ Caraş-Severin – zero, iar la cabinete 224 de doze, la DSPJ Timiş – 497 doze, în cabinete – 298, DSPJ Arad – 54 , în cabinete  – 3.103, DSPJ Bistriţa-Năsăud – 1.010, în cabinete – 1.004, DSPJ Dolj – 422, în cabinete – 1.067, DSPJ Hunedoara – zero , în cabinete 1.293, DSPJ Satu Mare – 1.035, în cabinete – 1.973.
Peste 110 cazuri noi de rujeolă şi un deces au fost înregistrate în ultima săptămână a lunii mertie, numărul deceselor ajungând la 18, din totalul de 4.025 de cazuri confirmate în 37 de judeţe, cele mai multe în Caraş-Severin – 854, Timiş – 754, Arad – 714, Mureş – 337, Dolj – 244, Bistriţa-Năsăud – 129, Hunedoara – 109 şi Satu Mare – 104. Cele 18 decese au fost raportate în judeţul Arad – cinci, în judeţele Timiş şi Dolj câte patru, în judeţul Caraş-Severin – trei, iar în judeţul Satu Mare şi în Bucureşti, câte unul. Toate decesele au survenit la persoane nevaccinate, iar majoritatea îmbolnăvirilor a fost raportată tot la persoanele neimunizate.  Potrivit autorităţilor, ca măsură de limitare a extinderii rujeolei a fost organizată şi se desfăşoară la nivel naţional o campanie de vaccinare a copiilor cu vârste cuprinse între nouă luni şi nouă ani. „Campania se va încheia curând din lipsa vaccinului, ceea ce este o gravă problemă”, spun medicii.
Rujeola (pojarul) este o boală infecţioasă care adesea duce la complicaţii. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare. Pentru unul din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei protejează copiii împotriva acestei boli. În România, nouă din 10 părinţi îşi vaccinează copiii, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică. Potrivit datelor prezentate pe site-ul CNSCBT, singurele vaccinuri care nu ridică, încă, probleme sunt BCG – împotriva tuberculozei (295.630 de doze, la 28 februarie) şi diftero-tetanic (43.813, la 28 februarie).

Mai puţin de jumătate (44%) dintre românii cu vârste peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% obezi şi 5% subponderali, relevă un sondaj de opinie recent realizat la nivel naţional de compania de cercetare de piaţă ISRA Center.
„Deşi datele la nivel european reflectă o situaţie relativ bună pentru români în ceea ce priveşte normoponderalitatea, realitatea arată că, în conformitate cu distribuţia populaţiei în funcţie de Indicele Masei Corporale (IMC), doar 44% dintre românii peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% obezi şi 5% subponderali. Numărul persoanelor cu o greutate normală scade dramatic după vârsta de 35 de ani. Se observă astfel că peste vârsta de 55 de ani doar 3 din 10 români au o greutate normală, în timp ce două treimi sunt supraponderali sau obezi”, se arată într-un comunicat de presă transmis marţi de ISRA Center.
Potrivit sursei citate, există o corelaţie „evidentă” între educaţie şi obezitate. Astfel, dacă în cadrul populaţiei cu educaţie scăzută ponderea persoanelor obeze este de 21%, în rândul celor cu studii superioare procentul acestora scade până la 12%.
Acelaşi studiu arată că majoritatea românilor (51%) cred că au o greutate normală, în timp ce 4 din 10 consideră că greutatea lor este mai mare decât ar trebui.
Percepţia asupra propriei condiţii fizice nu este întotdeauna obiectivă, relevă cercetarea. Astfel, 23% dintre românii ce îşi descriu propria greutate între limitele normale sunt, de fapt, supraponderali sau obezi conform Indicelui de Masă Corporală.
„Doar 39% dintre români verifică de fiecare dată aportul caloric atunci când aleg un nou produs. Condiţia fizică a unei persoane nu modifică acest comportament, rezultatele fiind similare în cazul populaţiei supraponderale sau obeze. De altfel, 3 din 10 români nu verifică niciodată descrierea calorică a unui produs cumpărat pentru prima oară şi 2 din 10 verifică acest aspect în mai puţin de jumătate dintre ocazii”, mai indică studiul.
Totodată, cercetarea ISRA Center relevă că 3 din 10 români au crescut consumul de fructe sau legume şi 4 din 10 au diminuat consumul de zahăr sau dulciuri.
Conform sondajului, 9% dintre cei chestionaţi au renunţat la zahăr şi alte alimente – carnea de porc nu mai face parte din alimentaţia a 5% dintre români, la alimentele prăjite au renunţat 9%, iar 5% nu mai consumă sare.
„Se observă aşadar că 18% dintre persoanele obeze au renunţat la zahăr, în timp ce doar 5% dintre cei din grupul normoponderal au luat aceeaşi decizie. (…) În ultimii 3 ani alimentaţia a 18% dintre români s-a schimbat şi în privinţa includerii mai multor alimente bio/eco în meniu. 37% dintre români cumpără produse din agricultura ecologică cel puţin o dată pe săptămână şi doar 16% exclud aceste produse din coşul de cumpărături. Procentul include produsele ambalate sau neambalate, indiferent de sursa cumpărăturilor, supermarket, piaţă agroalimentară sau alţi furnizori”, arată aceeaşi sursă.
Studiul a fost realizat în perioada 17 februarie – 8 martie pe un eşantion de 1.005 respondenţi, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia din România, cu vârsta peste 15 ani. Marja de eroare este de ą3,1% la un nivel de probabilitate de 95%. Datele au fost culese prin intermediul unui chestionar cantitativ, prin metoda interviurilor telefonice.
Agerpres