În cursul zilei de joi, poliţiştii Postului de Poliţie Hoghilag au identificat autorul a două furturi din locuinţă săvârşite pe raza localităţii Hoghilag în noaptea de 7/8 februarie 2017. Este vorba despre un localnic în vârstă de 17 ani faţă de care s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea a două infracţiuni de furt calificat. Tânărul a fost reţinut 24 de ore, urmând a fi prezentat în faţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaş cu propunere de arestare preventivă. Cercetările continuă în vederea identificării şi documentării activităţii infracţionale a persoanei în cauză.
CSU Sibiu joacă astăzi pe terenul echipei BC Timişoara
Baschetbaliştii sibieni luptă pentru a termina pe podiumul Ligii Naţionale de Baschet Masculin, sezonul regulat, faza I. Astăzi, de la ora 18,00, elevii pregătiţi de către Dan Fleşeriu vor juca pe terenul echipei BC Timişoara. Meciul nu va fi televizat. În acest moment, gazdele se află pe poziţia a treia în clasament, cu 12 victorii şi 7 înfrângeri, pe când oaspeţii se situează o poziţie mai jos, cu 12 victorii şi 6 înfrângeri. În cazul unui succes, CSU Sibiu îşi va asigura terminarea pe locul III în campionat. „Suntem destul de bine din punct de vedere fizic, având în vedere că, săptămâna viitoare este și Cupa României. Ne așteaptă un meci foarte important la Timișoara, la capătul căruia se decide dacă putem termina pe locul 3 sau abia pe 4. Spun „abia”, deși obiectivul nostru deja a fost îndeplinit prin intrarea în primele 6. Deocamdată mai jos de locul 4 nu putem coborî, indiferent de ce vom face cu Timișoara, dar vom face această deplasare determinați să facem un joc foarte bun și să putem lua o opțiune pentru clasarea unui loc mai bun decât locul 6 chiar și la finalul fazei a doua. Este un joc foarte dificil. Timișoara a pierdut acasă doar în prima etapă, cu Clujul. În rest, n-a reușit nimeni să-i bată acolo, nici Oradea, nici Steaua, așa că și pe noi ne așteaptă un meci dificil. Să sperăm că ceea ce a făcut Clujul la Timișoara vom reuși și noi”, a declarat Dan Fleșeriu.
Prejudicii de peste 7 milioane produse în județ, în 2015
Curtea de Conturi a publicat recent raportul privind finanțele publice locale în anul 2015. Potrivit documentului, până în 25 noiebrie 2016, au fost efectuate controale la 79 de entități din județul Sibiu, majoritatea ordonatori principali de credite – primării și Consiliul Județean, dar și la regii autonome sau societăți comerciale aflate în subordinea instituțiilor publice.
„Din verificările efectuate s-au constatat abateri și nereguli financiar-contabile care au condus la stabilirea de venituri suplimentare în sumă totală de 9.862 mii lei și prejudicii în sumă totală de 7.012 mii lei”, se arată în raport.
Pe lângă acestea, s-au constatat „abateri de la legalitate și regularitate care nu au determinat producerea de prejudicii, dar care au avut impact asupra realității și acurateței situațiilor financiare, în valoare totală de 35.308 mii lei”.
Primăria Mediaș – cel mai mare prejudiciu
Potrivit oficialilor Curții de Conturi, mai mult de o treime din prejudiciul înregistrat în anul 2015 – 2.838.000 – s-a constatat la Primăria Mediaș, fiind înregistrate mai multe probleme.
Aproape 2 milioane din prejudiciul total a fost constatat în cadrul contractului de „Management şi întreţinere bazat pe performanţă a infrastructurii rutiere în Ighişu Nou”, prin nerespectarea termenelor.
„Antreprenorul nu a asigurat finalizarea lucrărilor în cadrul termenelor contractuale, neatingând nivelul de serviciu. În conformitate cu condițiile contractuale, Municipiul Mediaș a calculat și facturat daune interese în valoare de 2.020.301,60 lei, sumă care până la această dată nu a fost achitată de către constructor. Astfel, Municipiul Mediaș a demarat acțiunea judecătorească, iar primul termen de chemare în instanță este fixat în data de 02.03.2017, la Tribunalul Sibiu”, au precizat reprezentanții Primăriei Mediaș, la Solicitarea Sibiu 100%.
De asemenea, s-a constatat și faptul că a dispărut o cantitate însemnată de fir de contact din cupru, parte componentă a rețelei de contact troleibuze, fiind creat astfel un prejudiciu total de aproape 90.000 de lei. Primăria Mediaș a anunțat că banii au fost deja recuperați de la societatea de transport în comun din oraș.
Curtea de Conturi mai arară că Primăria Mediaș a efectuat plăți de peste o sută de mii de lei către o societate comercială pentru „servicii de montare ornamente pentru iluminatul festiv”, lucrări care nu au fost executate, dar și pentru alte lucrări pentru iluminatul de sărbători.
Un alt prejudiciu, de peste 700.000 de lei, s-a produs la lucrarea „Modificarea rețelei contact Șoseaua Sibiului – str. Ighișului – str. Vidraru”.
„O parte din lucrarea de investiții (cca 1.800 m), care constă în extinderea unei linii de troleibuze, nu a fost dată în exploatare, deși investiția a fost finalizată încă din anul 2009”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
Oficialii Primăriei Mediaș precizează că „au fost prevăzuți în proiectul de buget pentru anul 2017 bani pentru amenajarea unui sens giratoriu pe Șoseaua Sibiului, care să permită extinderea circulației”.
Plăți pentru lucrări neefectuate – la Primăria Vurpăr
Peste 1,2 milioane de lei din totatul prejudiciului constatat de reprezentanții Curții de Conturi în județul Sibiu s-a înregistrat la Primăria Vurpăr, unde au fost identificate mai multe probleme. Aproape 900.000 de lei a fost prejudiciul produs prin faptul că „au fost achitate nejustificat lucrări neefectuate și materiale nepuse în operă”. De asemenea, la școala din localitate, s-au „achitat nejustificat materiale (țiglă, gresie, burlane, caramidă, glafuri) care nu au fost încorporate în lucrare, nu au fost recepționate și nu se regăsesc în gestiunea școlii”, fiind produs un prejudiciu de aproape 200.000 de lei.
Peste 270.000 de lei, prejudiciu la Consiliul Județean
Mai multe entități controlate au înregistrat, de asemenea, prejudicii, potrivit reprezentanților Curții de Conturi. Sume mai mari de 200.000 de lei s-au constatat la Ocolul Silvic „Valea Frumoasei” – 453.000 de lei, Primăria Agnita – 289.000 de lei, Consiliul Județean – 271.000 de lei, Aeroportul Sibiu – 254.000 de lei și Primăria Ludoș – 205.000 lei.
La Consiliul Județean, s-a constatat că au fost efectuate plăți către o societate comercială din Sibiu pentru „servicii de monitorizare foto/video a evenimentelor culturale, sportive, fără a exista documente justificative care să ateste prestarea unor astfel de servicii”, prejudiciul estimat fiind de 101.000 lei. De asemenea, au fost efectuate plăţi de 159.000 de lei către o firmă din Mediaș pentru „achiziţionarea, instalarea şi întreţinerea unei aplicaţii software necesară implementării proiectului «Păltiniş 2030 – Prezentare virtuală a zonei de dezvoltare şi investiţii», fără a se asigura furnizarea și funcționabilitatea întregului compex al aplicaţiei”.
Reprezentanții Consiliului Județean Sibiu au precizat, la solicitarea Sibiu 100%, că au solicitat prelungirea termenului de realizare a măsurilor dispuse, până în luna iunie 2017.
„Solicitarea de prelungire este fondată pe împrejurarea că, la data de 1.08.2016, cu ocazia percheziţiilor efectuate de DNA Alba Iulia, în dosarul nr 178/P/2015, s-au ridicat toate documentele legate de aceste firme, astfel încât Consiliul Judeţean Sibiu se află în imposibilitatea de a le reconstitui”, se arată în răspunsul Consiliului Județean Sibiu.
Prejudiciu de 125.000 de lei și la Primăria Sibiu
Chiar dacă nu apare pe lista cu cele mai mari prejudicii din județ produse în anul 2015, și la Primăria Sibiu, inspectorii Curții de Conturi au descoperit probleme, generatoare de prejudiciu.
„S-a constatat că o parte din lucrările efectuate pe strada Bobâlna și strada Lyon au fost deteriorate ulterior execuției sau nu au fost executate la un nivel calitativ corespunzător”, se arată în raportul Curții de Conturi, fiind produs un prejudiciu de 105.000 lei.
La toate entitățile verificate, Curtea de Conturi a dispus măsuri de remediere a problemelor dispuse.
„Din cele 14 măsuri dispuse de Curtea de Conturi Sibiu în urma controlului efectuat pentru activitatea Primăriei Sibiu din anul 2015, 12 au fost duse la îndeplinire până în prezent, fiind îndreptate erorile și încasate parțial sumele reprezentând prejudicii. În celelalte două cazuri, conducătorul instituției a dispus măsuri de remediere a deficiențelor”, au precizat reprezentanții Primăriei Sibiu.
În întreg județul Sibiu, oficialii Curții de Conturi au emis 194 de decizii de remediere a problemelor constatate.
Fotografie de nuntă – de la una la o mie de imagini
Nunta, un obicei atât de vechi ca timpul însuși, are menirea de a uni două destine și de a pune piatra de temelie a familiei, un concept pe care noi îl prețuim astăzi.
O parte din tradițiile unei nunți sunt păstrate încă din Antichitate, altele au fost adoptate pe parcurs și, cu siguranță, multe se vor naște pe viitor. Există însă ceva ce orice cuplu care decide să facă acest pas și-l dorește: să aibă amintiri de la marele eveniment. Dacă, cu mult timp înainte de a apărea fotografia, cuplurile bogate imortalizau momentul cu ajutorul unui pictor, pe pânză, astăzi mirii aleg locuri din ce în ce mai spectaculoase în care să-și creeze amintirile de nuntă.
Ne-am simțit inspirați și am decis să pornim într-o aventură a fotografiei de nuntă. Am căutat să aflăm cât de greu le era bunicilor noștri să aibă o amintire de la nuntă, cum reușeau să facă părinții noștri pozele pe care astăzi ni le arată cu atâta drag și nostalgie și cât de mult a evoluat fotografia de nuntă astăzi.
Pe 8 februarie, Ioan și Silvia Datcu au împlinit 66 de ani de căsătorie. Au făcut acest pas în ultima lună de iarnă a anului 1951, iar ultima lună a anului 2017 îi găsește tot împreună. Au o singură fotografie de nuntă, pe care au înrămat-o și o țin la loc de cinste, pe unul din pereții casei. Pe vremea aceea erau foarte puțini fotografi, îi găseai greu și erau pretențioși. Nu au reușit să facă o fotografie în ziua nunții. Nu au vrut însă ca acel an să fie uitat, așa că, peste câteva zile de la nuntă, s-au îmbrăcat în straie populare, au tocmit un fotograf și au făcut o poză, tineri și frumoși cum erau. Au trimis apoi fotografia unui „specialist”, într-un alt oraș, care a reușit, atunci în anii ‘50, ceea ce noi numim astăzi photoshop. A îmbrăcat-o pe Silvia în rochie de mireasă, i-a pus coroniță pe cap și un buchet de flori în mână. Așa și-au creat amintirea lor de nuntă.
Dumitru și Raveca Stanciu din Gura Râului, împlinesc, pe 13 februarie, 51 de ani de căsnicie. Ei au reușit să-și facă fotografia în ziua nunții, îmbrăcați în straie populare, senini și emoționați.
Cu toții la studio
Pe Vasile și Paraschiva Albu din Rășinari îi leagă 50 de ani de căsnicie. Nea Vasile povestește că, numai în vara trecută, i-a sărbătorit primarul pe toți cei care au împlinit atâția ani de când sunt împreună.
„Trebuia să țin o cuvântare și am spus că am trei mulțumiri de făcut. Una către domnul primar că ne-a chemat, una lui Dumnezeu că m-a născut și una babei mele, pentru că a stat atâta timp lângă mine”, își amintește nea Vasile.
S-au căsătorit când el avea 25 de ani și ea 20. De la nunta lor au puține poze.
Fotografii erau foarte rari în acea perioadă și nu oricine își permitea să aibă unul sau să meargă la Sibiu. Dar Nea Vasile a avut 9 fini și un prieten fotograf, de la care știe a povesti cum se făceau pozele în urmă cu 40, 50 de ani.
„Prima fotografie, cu primul fin, am făcut-o la Fleicher, în centrul Sibiului. Era vizavi de Împăratul Romanilor, nu știu dacă știți. Era acolo cel mai bun fotograf din Sibiu, iar finii mei erau îmbrăcați românește. Apoi a apărut costumul și papionul. Până prin ‘65 a fost la Sibiu. Mai târziu s-a făcut un studio aici în Rășinari și lucrurile au devenit mai ușoare”, mai spune nea Vasile.
Din câte ne-a povestit, majoritatea nunților din acea perioadă se făceau acasă, cu 40-50 de invitați, câți încăpeau. Erau două șanse să ai fotografii de la nuntă. Fie apelai la fotograful amator, care era Ion Stoica, învățătorul din sat, fie mergeai la studio.
Din câte povestește Nea Vasile nu erau peisaje sau locuri în care mirii să se pozeze. La studio era doar un paravan cu perdele care se trăgeau. Mobilier special pentru astfel de poze să găsea doar în studiorile din marile orase.
„Nu se făceau multe poze. Câteva doar la început și doar cu cei apropiați. Finii cu nașii și apoi cu familia, așa să rămână amintire”, își mai amintește rășinăreanul.
Pe parcurs ce povestea, Nea Vasile devenea tot mai nostalgic: „Mai am doi nepoți. Dacă mai trăiesc cât să le fac nuntă, vreau să o fac ca cele de altădată, nu cu toate fițele de astăzi”.
Fotografii în culori
După anii ‘80, prin amintirile de nuntă apar fotografiile color. Peisajul rămâne static și indicațiile fotografului prețioase, însă mirii nu îndrăznesc să iasă în natură.
„Ne lua fotograful și ne învârtea pe toate părțile. Stați așa, zâmbiți așa, lumina trebuie să bată așa, până era sigur că poza iese bine”, povestește nea Vasile.
Cu cât anii au trecut, cu atât mirii sunt doritori de cât mai multe amintiri. Cât mai mulți nuntați își doresc să apară în poze, iar cadrul depășește, încet-încet, stadiul de studio. În zilele noastre „Albumul de Nuntă” poate fi dus de multe ori la nivel de artă fotografică. Nu se mai respectă neapărat ziua nunții, atunci când timpul mirilor lipsește, pentru că oricum totul se derulează prea repede și, la fel ca în trecut, aleg o altă zi, după sau chiar înainte de nuntă, în care să-și creioneze amintirile, unde vor, cum vor și doar ei doi. Așa au apărut noile trenduri „After Wedding”, „Love the Dress”, „Trash the Dress” sau „Save the Date”.
Fotograful de nuntă Sebastian Sabo spune despre noile tendințe cu privire la fotografia de nuntă: „În mare parte, conceptul unui album foto pleacă de la fotografi. El este cel care își dorește, în primul rând, să iasă poza bună, pentru a-și crea un portofoliu unic. În majoritatea cazurilor, fotograful propune cel puțin două locuri, în funcție și de preferințele mirilor, apoi, de comun acord, se stabilește unul. Îi îndrumăm în funcție de lumină, elemente spectaculoase cum sunt munții, marea, copacii singuratici. Căutăm în general peisaje spectaculoase. Pentru o nună fac aproximativ 2.000 de poze, iar la miri ajung în jur de 1.000 de poze.”
Pe munte
Cătă și Lavi sunt căsătoriți din 2015, iar amintirile lor s-au transformat deja într-o poveste: „Cineva spunea: «Acolo sus, în culcuşul de argint al căldărilor însorite, acolo unde pământul îşi înalţă braţele de piatră spre cer într-o rugă astrală, acolo îţi încarci sufletul…». Nu am fi putut găsi un loc mai potrivit pentru a ne încărca sufletul la început de drum în doi”. Fotografiile au fost făcute după întoarcerea din luna de miere, în drumul spre Păltiniș, în zonă muntoasă.
Pe malul mării
Flavius și Doro căsătoriți tot în 2015 au ales malul lacului Siutghiol pentru fotografiile de nuntă.
„Credeţi în pozele «la minut»? Această şedinţă foto pe care am avut-o a fost un «After Wedding» și are o poveste amuzantă. După 4 zile de nori, vânt şi somn de-amiază pe malul lacului Siutghiol, a cincea zi cerul parcă s-a deschis şi un soare superb s-a arătat la apus zâmbindu-ne printre norii risipiţi. Nu era timp de pierdut. Ne-am trezit, ne-am îmbrăcat cu hainele de mire şi mireasă, un pic de fixativ, un fard rapid şi fuga pe pontonul din spatele hotelului. Rezultatul a fost neaşteptat de plăcut”, povestesc cei doi.
Mirii au fost iubitori şi fotogenici, cu atât mai mult cu cât li se îndeplinea visul de a avea o şedinţă foto la apus, pe litoral. Şi toate acestea „la minut”!
Pe centrul Sibiului
Andrei și Bianca s-au căsătorit în 2015. Ei sunt cei care ne arată că fotografia de nuntă poate fi astăzi și o bataie de cap, care însă, cu siguranță merită.
„Ideile fotografiilor realizate pentru albumul de nuntă reprezintă, de cele mai multe ori, lungi căutări din partea miresei, cel puțin în cazul nostru. Ele rămân imaginea nealterată de timp. Acea amintire pe care știi că o vor vedea copiii, nepoții și poate chiar strănepoții, imaginea noastră ca și cuplu, pe care o dorim a fi perfectă. Așa cum se obișnuiește mai nou, ședința noastră foto a fost realizată după nuntă și a fost una de genul «LOVE the dress» deoarece, din fericire, rochița a rămas intactă așteptând o zi pentru celebra ședința «trash the dress», o ocazie bună pentru mine de a o îmbraca din nou. Locația aleasă de noi a fost centrul Sibiului, o zonă pusă în valoare de muzee, biserici, și străduțe înguste și foarte îngrijite, aici regăsindu-se și câteva terase cochete la care te poți relaxa și energiza pentru a face față unei ședințe foto care, de altfel, poate fi destul de solicitantă, însă, în aceeași măsură frumoasă și distractivă. Rezultatul acestei ședințe a fost unul pe măsura locului deosebit pe care l-am ales și pe care îl vom avea în vedere pentru fotografii viitoare”, își amintește Bianca.
În Muzeul de locomotive
Oana și Răzvan și-au unit destinele în 2015. Au ales să facă fotografiile a doua zi după nuntă la „Muzeul de locomotive”, din Sibiu.
„Am ales acest loc, pentru că iubim călătoriile şi am considerat că ne reprezintă”, spun cei doi.
Iată cum, de la norocul de a găsi un fotograf prin sat în apropierea nunții tale sau mai târziu de a avea un membru al familiei care să aibă un aparat foto s-a ajuns astăzi la un adevărat concept gândit și simțit în ceea ce privește fotografia de nuntă. Abia aștept să văd cât de departe o să ajungă atunci când copiii noștri vor fi miri. Poate o să facem ședințele foto pe Marte, cine știe!
Județul Sibiu, la coada bugetului național
În această săptămână, Parlamentul a adoptat, cu 208 voturi „pentru” şi 105 „împotrivă”, bugetul pentru anul 2017. Niciunul dintre amendamentele depuse de parlamentarii de Sibiu nu a fost acceptat. În aceste condiții, investiții majore ca noul Spital Județean, centura ocolitoare a Mediașului sau reabilitarea Transfăgărășanului vor avea de suferit.
Bugetul pe 2017 a fost adoptat în timp record, după doar 13 ore de dezbateri în plen. Parlamentarii PNL, USR și PMP au votat împotriva bugetului, dar, cu PSD și ALDE având o majoritate confortabilă în Parlament, bugetul a trecut oricum.
Parlamentarii PNL de Sibiu au depus șase amendamente care au vizat:
– construcția noului Spital Județean;
– modernizarea drumului județean DJ 106 E, în lungime totala de 40 km, care leagă zona Mărginimea Sibiului de Transalpina;
– reabilitarea drumului turistic Transfăgărășan;
– construcția centurii ocolitoare a municipiului Mediaș;
– construcția locuințelor pentru tineri în Mediaș;
– construcția unui bazin de înot în Mediaș.
Niciunul dintre aceste amendamente nu a fost aprobat.
Bazinul de înot de la Mediaș este un proiect aflat în discuție de ani de zile. Construcţia ar trebui finanţată din fonduri guvernamentale, urmând ca municipalitatea medieşeană să se ocupe de realizarea utilităţilor, amenajarea unei parcări şi alte lucrări care se referă la echiparea tehnico-edilitară. Bazinul de înot ar trebui amplasat în curtea interioară a Şcolii Generale numărul 8, în cartierul Vitrometan. După finalizarea investiției, bugetul local al Mediaşului va suporta şi cheltuielile anuale pentru funcţionarea bazinului, estimate la aproximativ 90.000 de euro.
Construcția de locuințe ANL la Mediaș trebuie, de asemenea, să mai aștepte. Primăria și-a propus să construiască locuinţe pentru tineri pe strada Gheorghe Lazăr, în locaţia în care funcţionează târgul de vechituri. Pentru acest proiect au fost solicitate fonduri guvernamentale încă de acum 5 ani, atunci când a fost aprobat şi un Plan Urbanistic de Zonă. Între timp, a fost aprobat și studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Echipare tehnico-edilitară blocuri A.N.L.”, astfel încât, în momentul în care vor exista fonduri, proiectul să poată demara.
Complexul de patru blocuri pentru tineri de pe strada Gheorghe Lazăr va costa peste 19 milioane de lei.
„Telenovela” centura ocolitoare a municipiului Mediaș pare că nu se mai termină niciodată. Nici în acest an investiția estimată la 28 de milioane de euro nu a primit niciun leu, deși mai multe guverne de-a lungul timpului au recunoscut importanța acesteia. Atât UDMR, cât și PNL au solicitat fonduri pentru aceasta, circa 5 milioane de euro, amendamentele fiind însă respinse.
Drumul care face legătura cu Transalpina și Transfăgărășanul au fost, de asemenea, neglijate în bugetul pentru 2017, deși zonele respective sunt un magnet pentru turiștii români sau străini.
„România iese în lume cu unul dintre cele mai frumoase trasee (Transfăgărășan – n.r), unul dintre cele mai frumoase drumuri, însă constatăm că decidenții noștri nu alocă niciun ban pentru reabilitarea acelui drum. Vreau să vă rog să mergeți pe acel drum și să vedeți care sunt condițiile în care se circulă acum. Pentru turismul românesc este important și acel drum care leagă Transalpina de autostradă, coborând de la Jina înspre Săliște. Este un drum județean care, de asemenea, este foarte frecventat de către toți turiștii care merg pe Transalpina. Era iarăși o solicitare care ajuta la dezvoltarea turismului românesc și, cred eu, că fundamentarea în sensul acesta era cât se poate de clară și de neînlăturat”, a declarat Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu.
Cea mai mare „durere” însă a autorităților locale din Sibiu este nefinanțarea noului Spital Județean. Cu terenul obținut la finalul anului trecut prin Hotărâre de Guvern, avem la dispoziție cinci ani să demarăm proiectul, în caz contrar pierdem suprafafața preluată de la Administrația Domeniilor Statului.
„Simt așa o dezamăgire că Sibiul a fost vitregit. Știm cu toții care sunt problemele în sistemul sanitar. Ne-am mobilizat aici, la nivel local, împreună cu Primăria Municipiului Sibiu să demarăm acest proiect pentru edificarea unei construcții noi, care ar scuti foarte multe cheltuieli pe care, la momentul acesta, le facem cu clădirile foarte vechi pe care le are Spitalul de Urgență Sibiu. Dincolo de toate acestea, ar aduce un act medical de calitate și ne-ar scuti de foarte multe probleme legate de sănătatea sibienilor. Nu înseamnă că, dacă nu am primit bani pentru acest spital și sprijin și din partea dumnealor, proiectul nu va continua”, a mai spus Daniela Cîmpean, precizând că se vor căuta soluții pentru finanțarea investiției.
La rândulor, parlamentarii PSD de Sibiu precizează că au depus amendamente a căror sumă depășește 4,1 milioane de lei – centura Mediașului și Spitalul Județean fiind printre ele – dar și acestea au fost respinse.
„Tot ce înseamnă proiecte pentru Sibiu și Mediaș au fost susținute de membrii PSD, de senatori și deputați. Mai mult de atât, împreună cu domnul Arcaș am pus niște amendamente, care au fost respinse, dar, mă rog, așa a fost să fie. 4.100.000 de lei în ceea ce privește toate proiectele de la Sibiu și mai ales Spitalul Nou acesta era cel mai… și cu centura”, a declarat senatorul PSD, Nicolae Avram.
Acuze reciproce
Bugetul pentru 2017 a dat ocazia celor două partide mari – PNL și PSD din Sibiu – să se acuze reciproc. Dacă liberalii vorbesc despre faptul că „PSD vine în fața sibienilor cu un buget care cuprinde ZERO investiții pentru județul Sibiu”, social-democrații susțin că liberalii nu fac decât un joc de imagine.
„Parlamentarii PSD Sibiu nu au arătat nici măcar un minim act de decență prin care să se abțină de la vot și au votat împotriva acestor proiecte majore pentru Sibiu. Nu s-au gândit la interesul sibienilor, ci au votat conform cerințelor și intereselor domnului Dragnea”, susțin reprezentantii PNL Sibiu, intr-un comunicat de presa.
Liberalii au mai susținut faptul că senatorul PSD Viorel Arcaș, președintele Comisiei de Buget din Senat a votat împotriva amendamentului privind centura ocolitoare a Mediașului, deși locuiește în orașul respectiv și cunoaște foarte bine situația.
La rândul său, Viorel Arcaș îi acuză pe liberali că nu s-au dus la comisii să-și susțină amendamentele.
„Colegii din PNL care au depus amendamentele nici măcar nu s-au prezentat la Comisiile reunite de Buget Finante să le susțină, dând impresia ca a fost doar o acțiune de imagine”, a spus senatorul Viorel Arcaș, într-un comunicat de presă.
Unde ieșim 11 – 18 februarie 2017
Unde ieșim 11 – 18 februarie 2017
Sâmbătă, 11 februarie
- Atelierul de creat povești, ora 10:00, Teatrul GONG;
- Atelierul de creat povești, ora 12:00, Teatrul GONG;
- Zilele Platoșului, ediția de iarnă, ora 12:00, Arena Platoș Păltiniș;
- Muzicanții din Bremen, ora 18:00, Teatrul GONG;
- Saloanele Astrei. Arte vizuale, ora 10:00, până în 15 februarie, Casa Artelor;
- Expoziția: Insecte exotice, ora 10:00, până în 30 martie, Muzeul de Istorie Naturală;
- Expoziția: Daniel Chodowiecki, maestru al ilustrației sec. al XVIII-lea, ora 10:00, până în 1 martie, Sala Multimedia (Casa Albastră);
Duminică, 12 februarie
- Muzicanții din Bremen, ora 11:00, Teatrul GONG;
Luni, 13 februarie
- Transformări – O serie de prelegeri în limba română, ora 18:00, Casa Teutsch;
Marți, 14 februarie
- Expozitie: Reformation in Siebenbürgen / Reforma în Transilvania, ora 10:00, până în 10 martie, Casa Teutsch;
- Superbet Final Eight & Superbet ALL Star Game 2017, între 14 și 18 februarie, Sala Transilvania;
Miercuri, 15 februarie
- CINE M-A văzut la Habitus: FIVE, ora 20:00, Librăria Habitus;
Joi, 16 februarie
- Concert simfonic, ora 19:00, Sala Thalia;
- Născut în 90. prima reprezentație din 2017, ora 19:00, Librăria Habitus;
Vineri, 17 februarie
- Concert Domino – Lansare album “Haida”, ora 21:00, Liquid the Club;
Sâmbătă, 18 februarie
- Atelierul de…meșterilit, ora 10:00, Teatrul GONG;
- Atelierul de…meșterilit, ora 12:00, Teatrul GONG;
- Vrăjitorul din OZ, ora 18:00, Teatrul GONG;
3 evenimente astronomice în aceeași noapte
”Luna de zăpadă”, eclipsă de lună şi apariţia ”Cometei de Anul Nou” sunt trei evenimente astronomice care vor avea loc în noaptea de vineri spre sâmbătă şi care sunt vizibile în Europa, Africa, vestul Asiei, America de Nord şi estul Americii de Sud, arată news.ro.
Fiecare lună plină are un nume. În februarie, ea poartă numele de ”Luna de zăpadă”, titlu care poate fi regăsit în trecut la triburile amerindiene. Ca urmare a perioadei în care are loc, influenţată de căderi masive de zăpadă, ea a fost denumită astfel, iar o altă poreclă folosită este ”Luna foametei”, din cauza vremii care făcea dificilă vânătoarea şi aprovizionarea cu hrană.
Anul acesta, în aceeaşi noapte, va avea loc şi o eclipsă de lună, care va fi vizibilă de pe mai mult de patru continente, scrie space.com. La zece minute după ce luna plină va răsări, ea va intra în penumbră pentru patru ore.
Noah Petro, cercetător al NASA, a declarat pentru space.com că cel mai bun loc din care se poate urmări eclipsa ar fi ”de pe un vas aflat în Oceanul Atlantic”. Maximul acesteia va fi la ora României 02.34, la două ore după intrarea în penumbră. Luna va fi vizibil mai întunecată. Eclipsa de lună se va încheia la ora 04.55 (11 februarie).
Tot vineri noaptea, o cometă care îşi face apariţia la fiecare cinci ani şi patru luni va străbate cerul. Cometa 45P, descoperită de astronomii Minoru Honda, Antonín Mrkos şi Ľudmila Pajdušáková, în 1948, poartă numele acum de ”Cometa de Anul Nou”.
Sursa: news.ro
Geologul Mihai Ducea – Cele mai frumoase locuri din lume sunt în jurul Sibiului
Mihai Ducea este un geolog sibian, stabilit în Statele Unite ale Americii, care în prezent lucrează în mai multe locuri din lume. Te poți întâlni cu el în Cordillera Nord Americană, în Tibet sau în Munții Anzi. Are o carieră de peste 16 ani în spate, care i-a permis să lucreze pe 4 continente și în foarte multe locuri din lumea întreagă. A făcut liceul la Gheorghe Lazăr. A urmat apoi Facultatea de Geologie din București, ca absolvent al promoției 1992. După terminarea facultății a plecat în SUA unde a făcut Masteratul la „Duke University” și a obținut doctoratul la „California Institute of Technology”. De la sfârșitul anului 2000 este profesor la „University of Arizona”, în Tucson. Din 2010 a început să colaboreze tot mai mult cu fosta Universitate din București și să vină foarte des în România.
Mihai Ducea este, de asemenea, geologul sibian, care a început, acum câțiva ani, un amplu proiect de cercetate geologică a Muților Meridionali și a zonelor din îmtrejurimile Sibiului. Aceste zone nu au fost studiate cu aparatură modernă, aproape deloc. „Făgărașii, de exemplu, sunt aproape necălcați de studii geologice moderne. Evoluția lor geologică este o necunoscută. Sunt foarte multe lucruri interesante de cercetat în zonă”, este de părere geologul.
Citiți în cele ce urmează un interviu incredibil, prin care Mihai Ducea ne dezvăluie secretele munților județului nostru, bine păstrate de roci, dar și curiozități la care nu te-ai fi gândit, cum ar fi legătura dintre acești munți și pământul Africii de Nord.
Ați spun că veniți destul de des în România. Cât timp mai exact și cât alocați vizitelor la Sibiu?
Îmi petrec aproximativ 3 – 4 luni pe an în România. O bună parte din timp, în Sibiu. Aici am și predat un scurt curs de geologie la Facultatea de Științe din cadrul Universității „Lucian Blaga”, în 2013 sau 2014, nu mai știu exact. Eram în perioada de sabatic (an de studiu acordat periodic universitarilor din anumite state, în care aceștia sunt scutiți de obligațiile didactice) .
Când vin la Sibiu stau în casa părinților mei, undeva pe Octavian Goga, ai mei fiind de cele mai multe ori plecați în San Francisco unde au „jobul” de a fi bunici pentru fratele meu și soția acestuia.
Și fratele este stabilit tot în America?
Da. Fratele meu, Marius, este IT-st în Silicon Valley unde are o firmă „Opscale”. Habar nu am ce face în detaliu, dar îi merge foarte bine. Este posibil ca anul 2017 – 2018 să îl petrec din nou în România, însă, încă nu pot spune cu certitudine.
Cum ați ajuns totuși să studiați munții din împrejurimile Sibiului. Adică aveați atâtea de descoperit în America, ați mers acolo! De ce ați decis să vă întoarceți?
Pentru noi, Sibiul este centrul universului, bineînteles. Să nu credeți că am plecat de voie acolo. Ar fi minunat dacă ar exista opțiunea de a îmi face jobul și a construi laboratoare în Sibiu. M-aș întoarce într-o clipă! Nu a fost cazul până acum, dar cine știe.
Proiectul Rășinari a început în anul 2011. Studenta Lucia Profeta, de la Universitatea din Arizona și l-a ales ca proiect de doctorat. De asemenea, au mai participat doi cercetatori de la institutul de Geologie din București (Sabău și Negulescu), alți doi de la Universitatea din București (Jianu și Petrescu) și tehnicianul meu de laborator (Derek Hoffman).
Și v-ați întors să studiați munții mai mulți ani…
Studiul a început în 2011 și durat până în anul 2015. Am fost o echipă de 7 cercetători, majoritatea români. A fost pentru prima dată când s-au folosit metode moderne de datare a rocilor și alte aparaturi, la fel de moderne de investigație pe rocile care alcătuiesc munții de la Sud de Sibiu.
Este fascinant! Acest sutdiu a detectat urmele unui fost ocean Paleozoic care s-a închis acum 250 de milioane de ani. Vă dați seama… urme de roci ale crustei oceanice (ocean care a dispărut în majoritate, prin subducție) sunt vizibile pe Valea Muntelui și Valea Sibielului, prinse între două fragmente de crustă continentală, foarte diferite. Unul formează Munții Cibinului către Păltiniș, și celălalt, care e expus sub forma unei fâșii înguste, este vizibil lângă Cisnădioara și către Poplaca.
Geologii numesc această configurație „sutură”. Această „sutură” continuă către Sud, pe malul vestic al Oltului și este un element tectonic major, responabil de asamblarea fundamentului Carpatic. Și asta nu este tot! Blocul principal care alcătuiește Munții Cibin, Sebeș și Lotru are proveniență nord Africană. Cu alte cuvinte, se aseamănă foarte mult ca și vârste și compoziție geologică cu fragmente care alcătuiesc astăzi partea de Nord a continentului african. A migrat și s-a alipit Europei acum 250 milioane de ani.
Blocul mai mic expus la Nord de „sutură” este un fragment format în urma unor erupții vulcanice submarine acum 460 – 500 milioane de ani într-o locație care nu este încă rezolvată.
Zona Sibiului a fost aleasă pentru că era acasă?
Nu neapărat. A fost aleasă pentru că, de peste 40 de ani, se presupune că în văile de la Sud de Rășinari există niște fracturi de scară foarte mare, dată fiind deformarea extremă la care au fost supuse rocile din zone. Acest lucru era cunoscut geologilor români încă de prin anii ’60 – ’70. De asemenea, această linie de deformare continuă și către Olt în jos.
Care a fost totuși scopul acestui studiu?
Studiul acesta, ca și altele pe care le vom începe, posibil în Făgăraș sau altundeva în Carpați, are scopul principal de a înțelege succesiunea de evenimente geologice care au dus la asamblarea Carpaților de-a lungul celor peste 800 milioane de ani, de când există roci în această zonă. Foarte puține asemenea studii au fost efectuate aici, în special din lipsa aparaturii moderne.
Odată rezolvat acest „puzzle”, care e mai degrabă unul de știință fundamentală, soluțiile noastre îi ajută pe geologi să caute și să descopere resurse utile. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că, pentru persoane ca mine, este foarte atractiv să știe că pot da răspunsuri fundamentale legate de evoluția Carpaților. Aceste întrebări există de când mi-am început cariera ca student în România și, cu siguranță, și cu mult timp înainte.
De ce credeți că geologii nu mai cercetează acești Munți, în ultimii ani? Credeți că lipsa tehnologiei este singurul motiv?
Nu știu dacă vă pot răspunde concret la acestă întrebare. Munții Făgăraș sunt, ca și aspect, cei mai inpresionanți din întreaga Românie. Dat fiind relieful glaciar sunt bine „expuși” (adică avem multe roci la care avem access, nu sunt acoperite de păduri etc). Făgărașii sunt următorul pas logic în studiul rocilor din Carpații Meridionali. De ce nu îi studiază altcineva în România? Sincer, nu știu! Probabil pentru că nu prea mai există o comunitate științifică în geoștiințe.
Una din intrebările mele principale, din necunoscutele legate de Făgăraș, este de ce stau ei așa de ridicați astăzi, în condițiile în care scoarța terestră este mai puțin adâncă decât în zonele învecinate.
Aveți idee cât ar costa un astfel de studiu asupra Munților Făgăraș?
Un studiu la scare mare ar costa undeva între 300.000 și 500.000 de dolari. Ca să-l poți începe, trebuie mai întâi finanțat.
De ce nu vă întoarceți? Puteți încerca să găsiți finanțare, la stat sau în altă parte.
Întoarcerea unuia ca mine depinde de disponibilitate (eu o am cu siguranță), de dorința celor din România de a te reintegra (și aici cred că sunt ok, deși nu e o problemă simplă) și de existența resurselor necesare. Acestea din urmă trebuie să fie asemănătoare (probabil nu la același nivel financiar, dar cât de cât asemănătoare) cu cele de afară. Cu alte cuvinte, trebuie să fii împăcat cu ideea că o să trăiești mai modest. Apoi trebuie să fie cineva care să îți scoată un post. Din păcate, posturile academice avansate, gen profesor ,în România nu sunt scoase la bătaie, în concursuri libere și, de asemenea, trebuie să te convingi că există pârghii financiare românești și/sau europene la care poți apela pentru a-ți desfășura activitatea știintifică.
Ultima problemă este și cea mai grea parte, pentru că România ultimilor 10 ani a fost cu multe urcușuri și coborâșuri, în funcție de guvern. Nu ai niciodată garanția că, și dacă ai adus ceva bani pentru un proiect, banii respectivi vor ajunge la tine, pentru că un guvern nou cu alte priorități s-ar putea să îți taie fondurile. Eu am experiență la prima mâna cu aceste fluctuații, fiind asociat cu Universitatea București, din 2011. Altminteri, Agenția Națională de Finanțare a Cercetării (UEFISCDI) este refromată, modernizată și transparentă. Problema este că, de câte ori vine un prim ministru nou, s-ar putea ca persoana să taie la sânge fondurile cercetării. Așa s-a întâmpalt între 2012 și 2015. Iar în clipa în care România nu investește în cercetare, UE taie și ei fondurile pe care, de altfel le-ar da. Deci, după cum vedeți, sunt nisipuri mișcătoare care încă nu s-au rezolvat din păcate. În ceea ce privește lipsa laboratoarelor, nu o văd a fi o problemă. Acestea pot fi construite de o persoană ca mine, cu fonduri structurale europene.
Cum ați ajuns să vă apucați de geologie? Pasiune sau…
Nu mai țin minte exact de ce m-am apucat de geologie. Cred că, datorită faptului că mergeam pe munte. Fiind sibian, mergeam pe coclauri ca elev de liceu și chiar și înainte. Ce vă pot spune cu siguranță este că nu regret! Am apucat să văd toată lumea și să studiez zone din Alaska până în Anzi și din Tibet până în Hawaii, din Australia în Norvegia și înapoi.
Dacă tot ați văzut toată lumea, unde v-a plăcut cel mai mult?
Poate suna a clișeu, dar o spun cu mâna pe inimă. Cele mai frumoase locuri din lume, tot pe o rază de 200 km în jurul Sibiului sunt. De la Munții Făgăraș, Parâng, Cindrel, Apusenii, podușul Hârtibaciului, până la Alba Iulia. Sibienii sunt cei mai mari patrioți locali pe care i-am întâlnit în viața mea și uite că și eu sunt în această categorie.
Peste 14,6 milioane de apeluri la 112, in 2016
Ţara noastră face parte dintre cele 5 state membre care reprezintă exemple de bună practică şi este una dintre puţinele ţări membre UE în care 112 este număr unic e urgenţă.
Eurobarometrele Comisiei Europene, referitoare la numărul unic european de urgenţă 112, arată că România a făcut progrese remarcabile în administrarea şi dezvoltarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă şi se află pe primele locuri în ceea ce priveşte informarea şi educarea populaţiei în UE.
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale este organul central al statului, care administrează, exploatează, întreţine şi dezvoltă Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU).
Statistica pe anul trecut realizată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) arată că la Numărul Unic de Urgenţă 112 au fost primite şi tratate peste 14.600.440 apeluri. Dintre acestea 8.552.087 (58,57%) au fost false şi 6.048.353 (41,43%) reale. Cele mai multe au fost transferate către Ambulanţă – 3.781.205 (60,28%), Poliţie – 1.364.808 (21,76%), ISU – SMURD – 933.62 (14,88%) şi Jandarmerie – 184.606 (2,94%).
Timpul mediu de răspuns al Centrului 112 este de 3,94 secunde şi a fost înregistrat în cazul a 93,6% din totalul apelurilor, la care timpul de răspuns a fost sub 10 secunde, situându-se la nivelul performanţelor europene în materie.
Din punct de vedere al apelurilor false, judeţele Covasna, Mureş si Gorj ocupă primele locuri ca procent din din totalul apelurilor.
Pe luna ianuarie 2017, din totalul de 1.199.680 apeluri, 552.256 (46.03% ) au fost reale şi 647.424 (53.97%) false.
Urmare constatărilor făcute de către autorităţile statului, 15.847 de cetăţeni au fost sancţionaţi conform legii pentru apeluri false şi abuzive către numărul 112 (anul 2016 şi ianuarie 2017). Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate în Teleorman, Bucureşti şi Prahova.
În urma campaniilor de educare şi informare desfăşurate de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, numărul de apeluri false a scăzut în ultimii ani cu aproximativ 30 % şi se situează la circa 58 de procente, înscriindu-se în media înregistrată la nivel european.
Anul trecut, de Ziua 112, specialiştii STS au colaborat cu responsabilii pentru programele ERASMUS din toate centrele universitare şi au postat afişe în spaţiile publice din facultăţi iar studenţii au primit materiale de informare.
În contextul programului educaţional ”Şcoala altfel”, care s-a desfăşurat în vacanţa elevilor din luna aprilie 2016 (dar şi în alte date calendaristice), centrele de primire apeluri de urgenţă din Bucureşti şi din ţară au fost, din nou, gazdă pentru sute de copii şi părinţi dornici să se informeze cu privire la utilitatea şi corecta apelare a Numărului Unic 112.
În colaborare cu IGSU, SMURD, serviciile de ambulanţă şi inspectoratele şcolare judeţene, STS a fost partener în proiectul de educaţie medicală de prim-ajutor în şcoli din Bucureşti, Cluj şi Sibiu,
Vara trecută, pentru al şaselea an consecutiv, în Tabăra Năvodari, operatoarele Centrului de Primire Apeluri de Urgenţă Constanţa au desfăşurat activităţi de educare-informare 112.
Au fost realizate şi distribuite materiale informative cu privire la utilitatea şi corecta apelare a Numărului Unic 112 şi, în mod special, cu privire la existenţa şi modalitatea de utilizare a noului serviciu de anunţare a urgenţelor de către persoanele cu dizabilităţi de auz şi/sau vorbire, înregistrate în SNUAU, prin mesaje scurte de tip SMS la numărul 113. Acestea au fost distribuite cetăţenilor în toată ţara.
STS a transmis comunicate şi informaţii de presă privind modul de funcţionare a Sistemului 112, statistici de apeluri, sancţiunile date pentru apelare abuzivă dar şi alte date publice solicitate de jurnalişti.
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale continuă acţiunile de informare-educare pe tema 112, organizarea de vizite ale elevilor şi studenţilor în centrele de primire apeluri de urgenţă din Bucureşti şi din ţară, diseminarea de noi informaţii de interes public şi materiale de promovare, inclusiv prin intermediul reţelelor sociale.
Informaţii de background
Numărul pan-european de urgenţă 112 a fost creat în 1991.
În aprilie 2005, Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) 112 a devenit operaţional în toată România.
Începând cu anul 2008, 112 este singurul număr care poate fi folosit de pe orice telefon fix sau mobil pentru a beneficia, gratuit, de serviciile de urgenţă (ambulanţă, pompieri şi poliţie) în orice ţară a Uniunii Europene.
Din luna octombrie 2014, prin SNUAU, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale sprijină programul de prevenire a tăierilor ilegale – pentru controlul provenienţei, circulaţiei şi comercializarii materialelor lemnoase intitulat “Radarul pădurilor”, prin punerea la dispoziţie a numărului 112, pentru semnalarea si verificarea înregistrării în baza de date a acestor tipuri de transporturi şi transmiterea celor neînregistrate către autoritaţile cu competenţe în domeniu. De la darea în folosinţă au fost primite 40.534 de astfel de sesizări.
Din octombrie 2015, în România, este funcţional serviciul de anunţare a urgenţelor prin SMS pentru persoanele cu dizabilităţi de auz şi/sau vorbire, prin mesaje scurte la numărul 113, păstrând caracteristicile serviciului 112 de voce: gratuitate şi accesibilitate. Pentru a putea utiliza acest număr este obligatorie înscrierea în baza de date a Serviciului 112. Până acum, au fost validate ca şi înregistrate 2367 de persoane iar activitatea continuă. De la darea in folosinţă a facilitaţii SMS 113, au fost primite 94 solicitări.
Numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112 trebuie folosit doar atunci cînd este necesară intervenţia agenţiilor specializate de urgenţă, pentru asigurarea asistenţei imediate în situaţii în care este periclitată viaţa, integritatea ori sănătatea cetăţeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul.
Apelarea abuzivă a numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112 sau transmiterea de mesaje false la numărul 113 constituie contravenţii iar faptele sunt sancţionate cu amendă de la 500 la 1000 de lei.
Dr. Claudia Podia: Afecțiunile glandei tiroide
Tot mai multe persoane află, de la o zi la alta, că suferă de afecțiuni ale glandei tiroide. De buna funcționare a acesteia depind, printre altele, inima, muşchii, oasele și metabolismul, așa că este important să nu fie neglijate deloc simptomele care ar putea ascunde o astfel de afecțiune. Care sunt aceste simptome, care este conduita în momentul în care afli că suferi de o boală a tiroidei, ce investigații sunt necesare, dar și cum se poate ține boala sub control, ne explică dr. Claudia Podia, medic specialist endocrinolog.
Ce este glanda tiroidă și care este rolul ei în organism?
Glanda tiroidă este o glandă endocrină situată la baza gâtului, care produce hormonii tiroidieni, importanţi pentru întreaga funcţionare a organismului, având un rol special în dezvoltare şi creştere. Influenţează inima, muşchii, oasele, metabolismul, reglarea temperaturii corporale şi multe altele.
Care sunt simptomele care ar trebui să te facă să mergi la doctor?
Scăderea semnificativă şi într-un interval scurt de timp a greutăţii, palpitaţiile, stările nejustificate de nervozitate şi agitaţie, transpiraţiile excesive sau dimpotrivă pielea uscată şi intoleranţa la frig, tulburările de atenţie şi concentrare, modificarea tranzitului intestinal (scaune frecvente sau constipaţie), modificările ciclului menstrual la femei sunt o parte din simptomele afecţiunilor tiroidiene, determinate de excesul sau deficitul hormonilor tiroidieni.
Care sunt tipurile de afecțiuni ale glandei tiroide?
Pot exista modificări ale funcţiei tiroidiene de diferite cauze, respectiv hiper- sau hipotiroidismul şi modificări de structură ale glandei tiroide, care pot fi însoţite sau nu de disfuncţii ale glandei tiroide, respectiv guşile nodulare, lipsa unui lob tiroidian şi bineînţeles localizări ectopice ale glandei tiroide, adică prezenţa ţesutului tiroidian în alte locuri decât în poziţia normală în regiunea cervicală anterioară. Ţesutul tiroidian poate fi situat la baza limbii, în torace, ovar.
Cine este mai predispus la problemele glandei tiroide, bărbații sau femeile? De ce? Există o vârstă sau situații standard în care se pot declanșa problemele glandei tiroide?
Femeile sunt mai predispuse la apariţia bolilor tiroidiene. Una dintre explicații ar fi efectul sarcinii asupra tiroidei la femeile care trăiesc în zone cu deficit de iod. În timpul sarcinii, necesarul de iod este mai mare, iar în zonele cu deficit de iod riscul de apariţie a guşii la femeile gravide este mai mare. O altă explicaţie ar fi proporţia mai mare de boli autoimune la femei. Pare să fie implicat cromozomul X în apariţia mai frecventă a bolilor tiroidiene la femei.
Există însă complicaţii severe ale afecţiunilor tiroidiene care apar mai frecvent la bărbaţi cum ar fi fibrilaţia atrială în hipertiroidism.
Stresul emoţional sever, aportul excesiv de iod, perioada postpartum care se caracterizează printr-o exacerbare a imunităţii, fumatul, expunerea la substanţe poluante din mediu, expunerea la radiaţii ionizante sunt câteva situaţii care pot determina decompensarea funcţiei tiroidei. Desigur că vârsta are un rol în apariţia sau evoluţia bolilor tiroidiene.
Care sunt testele care se fac pentru depistarea afecţiunilor glandei tiroide?
Sunt analize de sânge care determină funcţia tiroidei (TSH, FT4, FT3), prezenţa anticorpilor pentru bolile autoimune (anticorpi antitireoperoxidază, anticorpi antitiroglobulină, anticorpi antireceptor de TSH), prezenţa unor markeri tumorali (calcitonina, tiroglobulina), investigaţii care evaluează structura tiroidei cum ar fi ecografia tiroidiană şi scintigrafia tiroidiană. În unele cazuri sunt necesare şi alte investigaţii, computer tomografie, imagistică prin rezonanţă magnetică sau puncţia tiroidiană. Ecografia tiroidiană este cea mai importantă şi simplă investigaţie pentru că evaluează foarte bine structura glandei tiroide fiind în acelaşi timp o metodă neinvazivă şi reproductibilă.
Cum tratăm eficient aceste probleme? Medicamentația trebuie luată pe viață în cazul acestor afecțiuni?
Există tratamente medicamentoase pentru disfuncţiile tiroidiene şi tratament chirurgical pentru anumite cazuri de guşi nodulare şi pentru cancerul tiroidian. Doar în cazul hipotiroidismului permanent medicaţia este necesară pe tot parcursul vieţii. Sunt şi cazuri de hipotiroidism tranzitoriu care nu necesită tratament de lungă durată. În 50% din cazurile de hipertiroidism, tratamentul cu durată de 18-24 de luni poate duce la vindecarea afecţiunii. În cealaltă jumătate din cazuri este necesar un tratament radical, respectiv operaţia sau tratamentul cu iod radioactiv. În aceste cazuri instalarea hipotiroidismului face necesar tratamentul permanent de substituţie cu hormoni tiroidieni.
Ce se întâmplă dacă nu ne tratăm corespunzător problemele la glanda tiroidă?
Lipsa tratamentului poate duce la apariţia complicaţiilor, probleme cardiace, articulare, musculare, respiratorii şi chiar deces.
Sunt cazuri în care la ecograf apar disfuncționalități ale glandei sau chisturi, dar analizele ies în norme sau invers (analizele sa nu fie bune și glanda să arate normal la ecograf?) De ce?
Există situaţii în care structura tiroidei este modificată dar funcţia este normală. În aceste cazuri, observăm ecografic aceste modificări, dar analizele vor fi în limite normale. De asemenea, în unele cazuri de defecte enzimatice, în care este afectată producţia hormonilor tiroidieni, glanda tiroidă are aspect normal ecografic. În producţia hormonilor tiroidieni intervin o serie de enzime, iar anumite defecte genetice afectează sinteza hormonilor fără a determina modificări de structură ale glandei.
Nodulii tiroidieni se pot asocia cu funcţie normală a tiroidei pentru că în aceşti noduli sinteza hormonilor tiroidieni nu se produce ca în ţesutul tiroidian normal, ei neavând tot echipamentul enzimatic necesar pentru sinteza hormonilor.
Există restricții – de alimentație, de medicație, de efort, atunci când suferi de glandă?
În anumite cazuri trebuie restricţionat aportul de iod, din alimente şi medicamente. În alte cazuri este necesară creşterea aportului de iod. Alimentele cu conţinut bogat de iod sunt peştele oceanic, fructele de mare, nucile verzi, produsele de panificaţie, sarea iodată. Medicamentul cu conţinutul cel mai ridicat de iod este amiodarona, un medicament folosit pentru tratamentul fibrilaţiei atriale. De aceea, pacienţii care primesc un astfel de tratament trebuie evaluaţi periodic din punct de vedere al funcţiei tiroidiene. Suprasolicitările fizice si psihice trebuie evitate în cazurile de hipertiroidism pentru că agravează evoluţia bolii sau determină un răspuns neadecvat la tratament. Un alt factor agravant este fumatul.
Când și cum se ajunge la cancerul tiroidian?
Există anumiţi factori de risc pentru apariţia cancerului tiroidian, iradierea gâtului în copilărie sau adolescenţă, factorii genetici, sexul masculin, vârsta sub 20 de ani sau peste 70 de ani. Anumite forme de cancer tiroidian se pot transforma în timp în forme mai agresive, cu prognostic mai prost. Majoritatea cancerelor tiroidiene sunt însă tratabile, cu evoluţie bună sub tratament.
Sunt problemele de glandă o afecțiune gravă?
Orice afecţiune netratată poate deveni o problemă. Există cazuri uşoare care se vindecă şi spontan, cum ar fi tiroidita subacută, dar desigur există şi cazuri grave cum ar fi anumite tipuri de cancer tiroidian, hipertiroidismul sau hipotiroidismul de lunga durată netratate. Este indicat ca pacienţii să consulte medicul pentru orice problemă de sănătate şi să nu recurgă la automedicaţie.
Un Tată avea doi fii… (Luca XV, 11-32)
Așa începe Evanghelia Duminicii acesteia, numită a Fiului Risipitor. Și pentru că o cheamă așa, stăm cu ochii doar pe el, Rătăcitul. Mântuitorul Hristos ne descoperă însă o altă realitate. Că unui tată îi este greu să aleagă între fii săi și că e periculos să te crezi fiul cuminte al tatălui dacă nu ești atent și la fratele tău, pe care îl numești frate numai cu jumătate de gură. Povestea pare simplă. Un fecior cere tatălui său să-i dea partea de avere. Celălalt nu intervine, pare chiar că îi convine plecarea fratelui său. În fond dându-i celui dintâi partea de avere ce crede că i se cuvine, și lui trebuie să-i dea. Ba chiar, muncind, mai mare i se face partea. E în logica minții tinere că i se cuvine totul. Ba mi-e teamă că nici bătrânii nu gândesc altfel. Ce uită este că pentru a-l moșteni pe tată, acesta trebuie declarat mort. Iar tatăl moare de dragul lor. Se lasă cuprins de moartea necesară împrăștierii averii lui. Nu vă grăbiți să-l judecați, cam așa facem toți când e vorba de copiii noștri. Ne grăbim să le lăsăm locul, ne grăbim să murim. Risipind averea tatălui fiul cel dintâi nu este fericit ci rob la porci. Celălalt nu pare nici el foarte fericit ci ros de invidie. Deși departe, fratele său pare să-i locuiască în suflet ca un nepoftit. Îi strică bucuria întorcându-se acasă. Doar tatăl, tatăl se bucură de întoarcerea celui dintâi și se simte obligat să se scuze dinaintea celui de-al doilea care, întreținându-l, căpătase aere de stăpân al tatălui său. Iar tatăl din pildă mai are o supărare ce îl încearcă. Se stricase relația lui cu Dumnezeu, de aceea junghie vițelul cel gras, ca să se împace, nu ca să facă ospăț și-atât.
De la citirea minunatelor texte ale lui Constantin Noica sunt atins mereu de imaginea fratelui fiului risipitor. Poate că nu ar strica să vedem anual piesa Mitropolitului Bartolomeu Anania intitulată „Hoțul de mărgăritare”, poem parabolă la parabolă. Poate că ne-ar prinde bine rebrenduirea rostirii la Evanghelia aceasta prin recursul la textele lui Nicolae Steinhardt, minunatul Monah de la Rohia. Poate atunci am înțelege că Hristos ne vorbește aici cum năruie în noi ura orice urmă de omenie. Orice urmă de compasiune ori de așteptare a întoarcerii celuilalt, fratele nostru. Poate că am înțelege că, fiind fii aceluiași tată, n-avem a-l omorî pentru a-i câștiga averea și nici a ne invidia pentru ceea ce ne-a îngăduit Dumnezeu să fim. Am înțelege că a fi cuminte nu exclude riscul de a fi neatent la bucuria aproapelui și invidios la schimbarea lui în viață. Și că prietenii pe care vrem să-i ospețim cu un ied, nu sunt mai presus decât fratele pentru care tatăl sacrifică vițelul cel gras să se împace cu Dumnezeu. Amândoi fii sunt în ochii tatălui la fel de prețioși. atât că cel care se întoarce, trecut prin greutățile căderii, devine pentru noi, creștinii, semnul că smerirea ucide păcatul și te face părtaș învierii.
Am fost și am văzut. Pe stradă România are doi fii. Dinaintea Tatălui Ceresc la fel de prețioși. Cel căruia i se pare că i se cuvine totul va ști oare să aștepte, umăr lângă umăr cu Tatăl, întoarcerea celui risipit? Vor mai putea trăi împreună minunea comuniunii? Pentru astfel de momente grele a murit Iisus Hristos, ridicând păcatele lumii. Și pentru vindecarea lor a înviat. Suntem deja pe cale spre Golgota. În zorii Învierii mireasma urii și a morții s-a transformat în primăvară. Vom ști să facem iarăși Primăvară? Pe stradă România are doi fii…
Explozie la o centrală nucleară din Franța
O explozie a avut loc joi, în jurul orei locale 10:10, la centrala nucleară din orașul francez Flamanville, potrivit publicației locale Ouest-France.fr. „Nu există niciun fel de risc nuclear”, asigură autoritățile, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Cinci persoane au suferit intoxicaţii uşoare cu fum în urma unei explozii produse joi la centrala nucleară din Flamanville, din nord-vestul Franţei.
Serviciile de securitate de la mai multe centre de urgență din departamentul Manche au fost mobilzate la locul incidentului.
Explozia s-a produs în sala mașinilor de la centrala nucleară din Flamanville (Manche), în nord-vestul Franței.
Potrivit primelor informații, ar putea exista răniți. Planul de intervenție specială (PPI) nu a fost declanșat pentru că nu există niciun fel de risc nuclear, potrivit Prefecturii.
Citește mai mult pe realitatea.net
