Un bărbat a returnat 16.000 de lei găsiți la cumpărături într-un supermarket din Iași. Pensionarul putea să păstreze mica avere, dar n-a făcut-o. Ioan Cernușcă s-a dus direct la Poliție și a predat suma.
Bărbatul, în vârstă de 69 de ani, a povestit că a găsit suma fabuloasă în timp ce făcea cumpărături, în ajun de Sfântul Nicolae, într-un supermarket din Iași. Pentru pensionar, cei aproape 16.000 de lei puteau fi un cadou nesperat de sărbători.
Citește mai multe pe libertatea.ro.
A returnat 16.000 de lei găsiți la cumpărături
360 de oameni s-au autoblocat în subteran
Aproape 360 de mineri de la exploatările de huilă Paroșeni și Uricani, din Valea Jiului, s-au autoblocat în subteran, în cursul nopții și al dimineții de marți, nemulțumiți de faptul că nu și-au primit încă drepturile salariale cuvenite pentru luna noiembrie, plata acestora fiind întârziată cu o săptămână.
Protestul a început luni seara la Mina Paroșeni, cu minerii din schimbul 3, după care s-a extins, pe timpul nopții și marți dimineața la Mina Uricani, cu angajații din schimburile 4 și 1, a precizat, pentru AGERPRES, președintele Sindicatului „Huila”, de la Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), Laszlo Domokos.
„În total, la cele două mine de cărbune protestează în subteran un număr de 357 de mineri din schimburile 1, 3 și 4. Cu toții sunt nemulțumiți de faptul că nu am primit încă avansul la salariul pe luna noiembrie”, a explicat liderul sindical.
Potrivit acestuia, situația de criză este generată de faptul că în conturile SNIMVJ nu au fost virați încă banii pentru cărbunele livrat Complexului Energetic Hunedoara, fapt pentru care nu au existat sumele necesare pentru plata salariilor.
Citește mai multe pe agerpres.ro.
România: cea mai mare creștere economică anuală din UE
România a înregistrat o creștere economică de 4,6% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2015, acesta fiind cel mai mare ritm de creștere din Uniunea Europeană, conform unei estimări publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), arată Agerpres.
Este al doilea trimestru consecutiv în care România a avut cea mai creștere economică anuală din UE, însă ritmul de creștere anuală înregistrat de economia românească a încetinit de la 5,8% în trimestrul al doilea până la 4,6% în trimestrul al doilea.
Potrivit Eurostat, economia zonei euro a crescut cu 1,7% în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar Uniunea Europeană a înregistrat o creștere economică anuală de 1,9%, în ambele cazuri fiind vorba de o creștere similară cu cea înregistrată în trimestrul al doilea.
De asemenea, în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul al doilea al acestui an, PIB-ul României a înregistrat un avans de numai 0,6%, față de un avans de 1,5% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru. Creșteri trimestriale mai mari decât România au înregistrat Croația (1,7%), Slovenia (1,0%), Grecia și Portugalia (ambele cu o creștere de 0,8%), Slovacia, Cipru și Spania (toate cu un avans de 0,7%). În ceea ce privește economia zonei euro, aceasta a înregistrat o creștere economică trimestrială de 0,3%, în timp ce PIB-ul UE a consemnat un avans de 0,4%.
Citește mai multe pe agerpres.ro.
90% dintre internauți cumpără online cadourile de Crăciun
Peste 90 % dintre internauții români vor să cumpere online cadouri de Crăciun, iar suma medie alocată este de 190 euro, potrivit unui studiu realizat la nivel european de o companie de curierat expres, remis AGERPRES.
Bugetul românilor este identic cu cel al belgienilor și dublu față de cât și-au propus croații să cheltuiască. Topul darurilor cumpărate online pe care vor să le pună românii sub brad este dominat de produsele de beauty și îngrijire, spre deosebire de restul europenilor, care pun accent pe cărți sau jucării.
Dintre cele 21 de țări analizate, România se află la jumătatea clasamentului, după suma medie pe care vor să o cheltuiască online pe cadourile de Crăciun. România devansează, astfel, state cu economii mai puternice și e-commerce mult mai dezvoltat, precum Olanda, Polonia, Portugalia sau Ungaria, conform studiului realizat de DPDgroup.
„Sondajul reflectă clar apetitul dezvoltat al românilor pentru cumpărăturile online. 93% dintre respondenți spun că vor achiziționa online cadouri pentru cei dragi. Astfel, țara noastră este în fruntea statelor cu cea mai mare intenție de cumpărare online de Crăciun. Cifrele sunt peste așteptări, având în vedere că doar 37% dintre cei chestionați se declară cumpărători online fideli. În schimb, în Olanda, țară cu cei mai mulți e-shop-eri fideli, doar jumătate vor să achiziționeze daruri de Sărbători din e-commerce”, a explicat Lucian Aldescu, CEO DPD România.
Citește mai multe pe agerpres.ro.
Persoanele cu dizabilități au protestat de ziua lor
Peste 300 de persoane cu dizabilități au protestat pe 3 decembrie, împotriva crimei de nepăsare a autorităților. „Nu vrem genocid în România!” s-a numit protestul organizat în Piața Victoriei, de Filiala București a Asociației Distroficilor Muscular din România, al cărui președinte este Daniela Tontsch, și Sindicatul Independent al Salariaților din Domeniul Protecției Speciale a Persoanelor cu Handicap din România, relatează Agerpres.
„Coeficientul de sărăcie pentru persoanele cu dizabilități este cu 70% mai ridicat decât media, persoanele cu dizabilități supraviețuiesc practic sub limita sărăciei. Suntem subclasa. Lucrurile se vor schimba, trebuie să ne obținem drepturile, învățăm să protestăm, învățăm cum se face asta, acum autoritățile știu ce nevoi avem, nu mai pot nega că nu știau.
Mulțumim colegilor noștri cu dizabilități pentru că au ieșit în stradă să ne cerem drepturile, atât celor care au venit la București din mai multe județe ale țării, cât și celor care au protestat în Târgu Jiu și Iași. Mulțumim Sindicatului Independent al Salariașilor din Domeniul Protecției Speciale a Persoanelor cu Handicap din România și colegilor de la Consiliul Național al Dizabilității din România pentru sprijinul major în organizarea evenimentului’, a declarat Daniela Tontsch, președinta Filialei București a Asociației Distroficilor Muscular.
Trotuarul din fața Muzeului Antipa a fost ocupat de persoane cu dizabilități, aparținătorii acestora, reprezentanți ai Sindicatelor Asistenților Personali, furnizori de servicii destinate persoanelor cu dizabilități, care au cerut mărirea prestației sociale pentru persoanele cu dizabilități, facilități fiscale, acces la educație, acces la muncă, asistență medicală, medicamente, dispozitive medicale de calitate, accesibilizarea mediului fizic și informațional, accesibilizarea transportului public, condiții omenești de muncă pentru asistenții personali.
Citește mai multe pe agerpres.ro.
Program special de sărbători la Brukenthal
Sfârșitul anului 2016 aduce cu sine și schimbări de program pentru marile instituții ale Sibiului.
Astfel, și programul Muzeului Național Brukenthal se modifică la sfârșitul anului 2016 și începutul anului 2017. Între 25 și 27 decembrie 2016 muzeul va fi închis, la fel și între 1 și 3 ianuarie 2017.
De asemenea, Muzeul de Istorie Naturală și Muzeul de Artă Contemporană vor fi închise în perioada 1 – 15 ianuarie 2017 pentru lucrările anuale de curățenie și conservare.
Premii de excelență în valoare de 11.500 lei pentru olimpicii sibieni
Trei tineri cu rezultate extraordinare la învățătură au fost premiați și anul acesta, în cadrul unei gale, de reprezentanții Clubului Rotary Sibiu. Premiile au constat în bani (în total 11.500 lei) și tabere internaționale. Paul Drăgoiu, Radu Vințan și Sebastian Lupean sunt cei trei tineri care au fost premiați pentru rezultatele excelente pe care le-au obținut în anul școlar trecut. Elevii au participat la concursuri naționale și olimpiade unde au obținut locuri fruntașe, unul dintre ei reușind chiar și calificarea în lotul României pentru Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică din India, în luna decembrie.
Evenimentul a avut loc în sala festivă a Bibliotecii Astra, în prezența profesorilor, părinților și organizatorilor. „Acest proiect de suflet a pornit din ideea de a aduce un plus valoare în învățământul sibian și din ideea de a recompensa acești tineri pe care societatea și școlile reușesc să îi scoată în față și să ne reprezinte cu brio. Noi ne dorim să promovăm cât mai mult astfel de tineri, care ne fac mândri prin rezultatele obținute la nivel național și internațional”, a declarat Claudiu Gavrea, președintele Clubului Rotary.
Premiul III a fost obținut de Sebastian Lupean, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu. Acesta este olimpic național la chimie și Științele Pămnâtului, cu reușite notabile și la concursurile naționale de matematică.
Premiul II a fost acordat lui Radu Vințan, elev al Colegiului Național „Samuel von Brukenthal”, olimpic național la matematică, cu a treia medie din țară.
Pe locul I s-a clasat Paul Drăgoiu, tot de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”. Paul a avut calificări la trei olimpiade nationale – fizică, astronomie și astrofizică, dar și științele pământului. A obținut argintul la olimpiada națională de fizică dar și la Olimpiada natională de Astrofizică, este în lotul României și va participa, în luna decembrie, la Olimpiada Interațională de Astronomie și Astrofizică, în India. Elevul a obținut premiul pentru excelență, în valoare de 10.000 de lei.
Aşteptaţi la primărie pentru prelungirea contractelor
Primăria municipiului Mediaş prelungeşte termenele de închiriere pentru garaje şi copertine auto pentru anii 2017-2018. Posesorii de garaje şi copertine auto sunt aşteptaţi să se prezinte la sediul Primăriei municipiului Mediaş, Centrul de Informare cu Cetăţenii până pe data de 31 decembrie 2016 pentru a depune documentele necesare prelungirii contractului de închiriere. Medieşenii interesaţi de prelungirea contractelor de învhiriere a garajelor au nevoie de o copie a talonului autoturismului, o copie a cărţii de identitate, certificat fiscal eliberat de Direcţia Fiscală Locală Mediaş şi contractul de vânzare-cumpărare al garajului, dacă este cazul. Programul Centrului de Informare cu Cetăţenii este de luni până joi între orele 8-16, iar vinerea între orele 8-13.
Persoanele care nu vor solicita prelungirea contractelor de închiriere în termenul prevăzut vor fi obligaţi să dezafecteze construcţiile, în caz contrar copertinele şi garajele vor fi valorificate prin executare silită de către Direcţia Fiscală Locală sau vor fi demolate de către Primăria Mediaş, cei în cauză suportând cheltuielile de demolare.
GALERIE FOTO – Prima Gală a Voluntarilor
În data de 4 decembrie, Consiliul Local al Tinerilor a organizat prima Gală a Voluntarilor, ca apreciere a implicării în comunitate a tinerilor, eveniment dedicat recunoaşterii meritelor voluntarilor şi a celor care sprijină mişcarea de voluntariat în comunitatea locala. Membrii Consiliului Local al Tinerilor din Mediaş au acordat diplome şi cupe tuturor celor care de-a lungul timpului s-au implicat în diferite acţiuni de voluntariat, ca o recunoaştere a eforturilor depuse. Ziua Internaţională a Voluntarilor oferă, voluntarilor şi organizaţiilor, ocazia de celebra munca în folosul celorlalţi, de a împărtăşi valorile volunariatului şi de a le promova în cadrul comunităţilor, a organizaţiilor neguvernamentale, a agenţiilor ONU, a autorităţilor guvernamentale sau a sectorului privat. În această zi sunt onoraţi toţi cei care s-au implicat în acţiuni voluntare în comunitate, la nivel naţional sau global, şi au adus schimbări pentru o mai bună guvernare, pentru coeziunea socială şi dezvoltare.
Studiu IPP: Cel mai ineficient Parlament postdecembrist
Institutul pentru Politici Publice a dat publicităţii, luni, un studiu privind activitatea Parlamentului ales în 2012 în care se arată doar 14% dintre iniţiativele parlamentarilor au devenit legi, 35 de senatori şi deputaţi au avut probleme cu justiţia, iar peste o treime şi-au schimbat afilierea politică.
Studiul IPP arată un dezechilibru între iniţiativele legislative ale Guvernului şi cele ale parlamentarilor, în sensul că procentajul de adoptare ale celor din urmă este mult mai redus. Potrivit datelor Institutului, au fost depuse 2.729 de iniţiative în actuala legislatură, 1.689 (68%) având ca iniţiatori parlamentari şi 870 (32%) – Guvernul. Jumătate din proiectele senatorilor şi deputaţilor au fost respinse, peste o treime sunt încă în procesul legislative şi numai 14% au devenit legi, spre deosebire de Guvern, la care ponderea de reuşite legislative depăşeşte 80%.
De asemenea, cei mai prolifici parlamentari nu sunt şi cei mai eficienţi. Astfel, parlamentarii care au cele mai multe iniţiative legislative depuse nu se regăsesc printre cei cu cele mai mari procentaje de proiecte care au devenit legi. La Camera Deputaţilor cele mai multe proiecte de lege au fost depuse de Tudor Ciuhodaru (PSD) – 170, dintre care 8 devenite legi; Ion Melinte (independent) – 145, dintre care 21 devenite legi şi Petru Movilă (independent) – 142, dintre care 10 devenite legi. La Senat, cele mai multe iniţiative au depus Octavian Bumbu (UNPR) – 226, dintre care 30 devenite legi; Doina Federovici (PSD) – 146, dintre care 36 devenite legi şi Florian Coca (PSD) – 119, dintre care 23 devenite legi.
Clasamentul eficienţei are cu totul altă configuraţie: la Camera Deputaţilor primii sunt Victor Ponta (PSD), Eduard Martin (PSD) şi Rovana Plumb (PSD); la Senat: Gabriel Oprea (UNPR), Toni Greblă (PSD), Ilie Sârbu (PSD). La capătul a patru ani de mandat sunt şi trei deputaţi fără nicio iniţiativă legislativă: Sebastian Ghiţă (PSD), Oana – Niculescu Mizil (PSD) şi Aurel Nechita (PSD).
”După numărul de iniţiative devenite legi, rezultă o calitate precară a celor iniţiate de parlamentari, acest lucru fiind afectat, printre altele, de pregătirea insuficientă a acestor iniţiative (atunci când tematica este relevantă) inclusiv din cauza nivelului de pregătire al staff-ului grupurilor parlamentare/staff-ului de la birourile parlamentare din teritoriu care este, în continuare, foarte slab”, consideră IPP.
O altă caracteristică a actualei legislaturi este numărul mare de parlamentari care nu şi-au încheiat mandatul. Dintrei cei 588 aleşi în 2012, 64 de deputaţi şi 25 de senatori nu au avut un mandat complet, adică 15%. O parte dintrei ei au avut probleme cu justiţia, 13 fiind condamnaţi definitiv, 16 arestaţi sau anchetaţi de DNS şi şase declaraţi incompatibili. Alţi 26 de parlamentari au obţinut funcţii în administraţia locală în vara acestui an, iar patru au renunţat la mandatul de la Bucureşti în favoarea mandatului de europarlamentar. În fine, 34 senatori şi deputaţi nu se mai regăsesc acum pe lista parlamentarilor din motive de boală, deces sau demisie. În majoritatea colegiilor vancate nu s-au organizat alegeri, astfel că o parte dintre cetăţeni nu sunt reprezentaţi în Parlament.
IPP a întocmit şi o listă a celor mai longevivi parlamentari, cu 7 mandate până în prezent: Kerekes Karoly (UDMR), Marton Arpad (UDMR) şi Bogdan Niculescu Duvăz (PSD) la Camera Deputaţilor, iar la Senat: Marko Bela (UDMR) şi Verestoy Attila (UDMR). Cu 6 mandate, urmează senatorii: Crin Antonescu (PNL), Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), Varujan Vosganian (PNL), Cristian Dumitrescu (PSD), Vasile Nistor (PNL), Cristian Rădulescu (PNL).
Traseismul politic a atins un nivel record în legislatura 2012-2016 întrucât 223 parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt afiliaţi grupului parlamentar/partidului alături de care au fost aleşi în 2012. La Senat au migrat 37% dintre aleşi, iar la Camera Deputaţilor – 39%, după alegerile din 2012, 68 de parlamentari aleşi pe listele PPDD migrând la alte partide. Potrivit IPP, migraţia a afectat PSD şi PNL în aceeaşi măsură, având un număr egal de parlamentari – 74, care au părăsit grupurile lor, însă numărul acoperă inclusiv situaţiile de demisie sau încetare de drept a mandatului.
”Problema «migraţiei» parlamentarilor de la un grup parlamentar, trecând prin scurte perioade de «independenţă», la altul, rămâne o temă nerezolvată de actuala clasă politică. Pentru aleşii locali s-au grăbit să vină cu soluţii legislative, pentru ei – nu. În paralel, pentru cei care urmăresc constant activitatea aleşilor, modul în care Parlamentul ţine o evidenţă a acestor informaţii (între momentul anunţării publice a demisiei din grup şi până la cel înregistrat oficial, fiind o serioasă distanţă, în timp) este deficitar, pentru corecta înţelegere a fenomenului de către public”, se arată în studiul Institutului pentru Politici Publice.
IPP a cuantificat şi intenţia partidelor. de a-şi înnoi garnitura de parlamentari: ”48% din actualii parlamentari re-candidează, 55% de la PSD, 47% de la PNL, 78% din parlamentarii ALDE şi 60% din cei ai UDMR. Partidul cu cel mai mare număr de candidaţi în alegerile din acest an şi care nu au mai fost în Parlament – PNL (o bună parte nefiind, însă, pe locuri eligibile), iar cel cu cea mai mică rată de schimbare în alegerile parlamentare 2016 este ALDE”.
O altă descoperire a Institutului este că activele financiare ale parlamentarilor s-au diminuat, comparativ cu începutul mandatului, cu circa 35 de milioane de euro, activele financiare fiind calculate ca diferenţele nete între soldurile conturilor la intrarea în mandat, respectiv ultima declaraţie de avere actualizată, în euro, la un curs mediu anual oficial, anunţat de BNR.
Cei care au pierdut cel mai mult din conturi sunt, la Camera Deputaţilor: Sebastian Ghiţă (PSD) – 30 milioane de euro, Cristian Popescu (PNL) – 2,7 milioane euro şi Theodor Cătălin Nicolescu (PNL) – 1,5 milioane euro, iar în Senat Attila Verestoy (UDMR) – 2,7 milioane euro, Doina Tudor (PNL) – 1,9 milioane de euro, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) – 358.000 euro.
Au fost şi parlamentari care şi-au chivernisit banii mai bine, ei reuşind să acumuleze bani în conturi: deputaţii Ovidiu Ioan Dumitru (PPDD) – 882.709 euro şi Ioan Adam (PSD) – 450.000 euro, dar şi Alina Gorghiu (PNL) – 1,1 milioane euro – care s-a căsătorit pe parcursul acestui mandat şi senatorii Sorin Roşca Stănescu (PNL) – 250.000 euro, Petru Filip (PSD) – 210.000 euro şi Vasile Nistor (PC) – 182.000 euro.
În perioada 2012-2016, parlamentarii au acordat împrumuturi în nume propriu care însumează 47 de milioane de euro, cele mai mari fiind: la Camera Deputaţilor, de cătreSebastian Ghiţă (PSD) – 30 milioane de euro, Marin Anton (PNL) – 1,8 milioane de euro şi Elena Udrea (independent) – 1,1 milioane euro, iar în Senatul României, de către: Sorin Roşca Stănescu (PNL) – 6 milioane de euro, Attila Verestoy (UDMR) – 1,57 milioane de euro şi Liviu Tomoioagă (PNL) – 423.000 euro.
În plus, deputaţii şi senatorii sunt, pe final de mandat, mai puţin îndatoraţi la bănci, soldul creditelor lor însumate fiind de 22 de ori mai mic, adică de 880.000 de euro.
”În privinţa bunurilor imobile – terenuri, actualul Parlament a acumulat, în plus faţă de 2012, aprox. 2,5 milioane de mp de teren (în cea mai mare parte teren agricol), cele mai mari achiziţii de terenuri fiind făcute, în acest mandat, de către deputaţii: Vasile Iliuţă (PNL) – 527.400 m2 teren agricol, Petru Movilă (independent) – 295.000 m2 teren agricol şi Constantin Mazilu (UNPR) – 280.000 m2 teren agricol, dar şi de către senatorii: Liviu Tomoioagă (PNL) – 146.666 m2 luciu de apă şi Victor Mocanu – 75.000 m2 teren agricol”, se mai arată în studiul IPP.
De asemenea, cei mai prolifici parlamentari nu sunt şi cei mai eficienţi. Astfel, parlamentarii care au cele mai multe iniţiative legislative depuse nu se regăsesc printre cei cu cele mai mari procentaje de proiecte care au devenit legi. La Camera Deputaţilor cele mai multe proiecte de lege au fost depuse de Tudor Ciuhodaru (PSD) – 170, dintre care 8 devenite legi; Ion Melinte (independent) – 145, dintre care 21 devenite legi şi Petru Movilă (independent) – 142, dintre care 10 devenite legi. La Senat, cele mai multe iniţiative au depus Octavian Bumbu (UNPR) – 226, dintre care 30 devenite legi; Doina Federovici (PSD) – 146, dintre care 36 devenite legi şi Florian Coca (PSD) – 119, dintre care 23 devenite legi.
Clasamentul eficienţei are cu totul altă configuraţie: la Camera Deputaţilor primii sunt Victor Ponta (PSD), Eduard Martin (PSD) şi Rovana Plumb (PSD); la Senat: Gabriel Oprea (UNPR), Toni Greblă (PSD), Ilie Sârbu (PSD). La capătul a patru ani de mandat sunt şi trei deputaţi fără nicio iniţiativă legislativă: Sebastian Ghiţă (PSD), Oana – Niculescu Mizil (PSD) şi Aurel Nechita (PSD).
”După numărul de iniţiative devenite legi, rezultă o calitate precară a celor iniţiate de parlamentari, acest lucru fiind afectat, printre altele, de pregătirea insuficientă a acestor iniţiative (atunci când tematica este relevantă) inclusiv din cauza nivelului de pregătire al staff-ului grupurilor parlamentare/staff-ului de la birourile parlamentare din teritoriu care este, în continuare, foarte slab”, consideră IPP.
O altă caracteristică a actualei legislaturi este numărul mare de parlamentari care nu şi-au încheiat mandatul. Dintrei cei 588 aleşi în 2012, 64 de deputaţi şi 25 de senatori nu au avut un mandat complet, adică 15%. O parte dintrei ei au avut probleme cu justiţia, 13 fiind condamnaţi definitiv, 16 arestaţi sau anchetaţi de DNS şi şase declaraţi incompatibili. Alţi 26 de parlamentari au obţinut funcţii în administraţia locală în vara acestui an, iar patru au renunţat la mandatul de la Bucureşti în favoarea mandatului de europarlamentar. În fine, 34 senatori şi deputaţi nu se mai regăsesc acum pe lista parlamentarilor din motive de boală, deces sau demisie. În majoritatea colegiilor vancate nu s-au organizat alegeri, astfel că o parte dintre cetăţeni nu sunt reprezentaţi în Parlament.
IPP a întocmit şi o listă a celor mai longevivi parlamentari, cu 7 mandate până în prezent: Kerekes Karoly (UDMR), Marton Arpad (UDMR) şi Bogdan Niculescu Duvăz (PSD) la Camera Deputaţilor, iar la Senat: Marko Bela (UDMR) şi Verestoy Attila (UDMR). Cu 6 mandate, urmează senatorii: Crin Antonescu (PNL), Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), Varujan Vosganian (PNL), Cristian Dumitrescu (PSD), Vasile Nistor (PNL), Cristian Rădulescu (PNL).
Traseismul politic a atins un nivel record în legislatura 2012-2016 întrucât 223 parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt afiliaţi grupului parlamentar/partidului alături de care au fost aleşi în 2012. La Senat au migrat 37% dintre aleşi, iar la Camera Deputaţilor – 39%, după alegerile din 2012, 68 de parlamentari aleşi pe listele PPDD migrând la alte partide. Potrivit IPP, migraţia a afectat PSD şi PNL în aceeaşi măsură, având un număr egal de parlamentari – 74, care au părăsit grupurile lor, însă numărul acoperă inclusiv situaţiile de demisie sau încetare de drept a mandatului.
”Problema «migraţiei» parlamentarilor de la un grup parlamentar, trecând prin scurte perioade de «independenţă», la altul, rămâne o temă nerezolvată de actuala clasă politică. Pentru aleşii locali s-au grăbit să vină cu soluţii legislative, pentru ei – nu. În paralel, pentru cei care urmăresc constant activitatea aleşilor, modul în care Parlamentul ţine o evidenţă a acestor informaţii (între momentul anunţării publice a demisiei din grup şi până la cel înregistrat oficial, fiind o serioasă distanţă, în timp) este deficitar, pentru corecta înţelegere a fenomenului de către public”, se arată în studiul Institutului pentru Politici Publice.
IPP a cuantificat şi intenţia partidelor. de a-şi înnoi garnitura de parlamentari: ”48% din actualii parlamentari re-candidează, 55% de la PSD, 47% de la PNL, 78% din parlamentarii ALDE şi 60% din cei ai UDMR. Partidul cu cel mai mare număr de candidaţi în alegerile din acest an şi care nu au mai fost în Parlament – PNL (o bună parte nefiind, însă, pe locuri eligibile), iar cel cu cea mai mică rată de schimbare în alegerile parlamentare 2016 este ALDE”.
O altă descoperire a Institutului este că activele financiare ale parlamentarilor s-au diminuat, comparativ cu începutul mandatului, cu circa 35 de milioane de euro, activele financiare fiind calculate ca diferenţele nete între soldurile conturilor la intrarea în mandat, respectiv ultima declaraţie de avere actualizată, în euro, la un curs mediu anual oficial, anunţat de BNR.
Cei care au pierdut cel mai mult din conturi sunt, la Camera Deputaţilor: Sebastian Ghiţă (PSD) – 30 milioane de euro, Cristian Popescu (PNL) – 2,7 milioane euro şi Theodor Cătălin Nicolescu (PNL) – 1,5 milioane euro, iar în Senat Attila Verestoy (UDMR) – 2,7 milioane euro, Doina Tudor (PNL) – 1,9 milioane de euro, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) – 358.000 euro.
Au fost şi parlamentari care şi-au chivernisit banii mai bine, ei reuşind să acumuleze bani în conturi: deputaţii Ovidiu Ioan Dumitru (PPDD) – 882.709 euro şi Ioan Adam (PSD) – 450.000 euro, dar şi Alina Gorghiu (PNL) – 1,1 milioane euro – care s-a căsătorit pe parcursul acestui mandat şi senatorii Sorin Roşca Stănescu (PNL) – 250.000 euro, Petru Filip (PSD) – 210.000 euro şi Vasile Nistor (PC) – 182.000 euro.
În perioada 2012-2016, parlamentarii au acordat împrumuturi în nume propriu care însumează 47 de milioane de euro, cele mai mari fiind: la Camera Deputaţilor, de cătreSebastian Ghiţă (PSD) – 30 milioane de euro, Marin Anton (PNL) – 1,8 milioane de euro şi Elena Udrea (independent) – 1,1 milioane euro, iar în Senatul României, de către: Sorin Roşca Stănescu (PNL) – 6 milioane de euro, Attila Verestoy (UDMR) – 1,57 milioane de euro şi Liviu Tomoioagă (PNL) – 423.000 euro.
În plus, deputaţii şi senatorii sunt, pe final de mandat, mai puţin îndatoraţi la bănci, soldul creditelor lor însumate fiind de 22 de ori mai mic, adică de 880.000 de euro.
”În privinţa bunurilor imobile – terenuri, actualul Parlament a acumulat, în plus faţă de 2012, aprox. 2,5 milioane de mp de teren (în cea mai mare parte teren agricol), cele mai mari achiziţii de terenuri fiind făcute, în acest mandat, de către deputaţii: Vasile Iliuţă (PNL) – 527.400 m2 teren agricol, Petru Movilă (independent) – 295.000 m2 teren agricol şi Constantin Mazilu (UNPR) – 280.000 m2 teren agricol, dar şi de către senatorii: Liviu Tomoioagă (PNL) – 146.666 m2 luciu de apă şi Victor Mocanu – 75.000 m2 teren agricol”, se mai arată în studiul IPP.
Ambulanta lovita de o masina la Gara Mica
O ambulanta care nu transporta pacienti a fost lovita de o masina in urma cu cateva minute la viaductul de la Gara Mica.
O soferita care circula cu viteza neadaptata a pierdut controlul volanului si a patruns pe contrasens lovind ambulanta.
Potrivit IPJ Sibiu, nicio persoana nu a fost ranita, iar evenimentul rutier va fi tratat ca o tamponare.
Accident grav: Persoană încarcerată pe DN 14
Două persoane au fost rănite marţi dimineaţa, după ce două maşini s-au ciocnit pe Drumul Naţional 14. Accidentul rutier s-a produs între Şura Mare şi Slimnic. Potrivit Inspectoratului de Poliţie al judeţului Sibiu, accidentul rutier s-a produs din cauza neadaptării vitezei. Echipajele de prim ajutor au intervenit la locul evenimentului şi au descarcerat un bărbat, acesta fiind în stare gravă. ”Pompierii au descarcerat un bărbat în vârstă de aproximativ 44 de ani, care se afla în stare gravă. Bărbatul, inconștient și intubat , a fost transportat la Unitatea de Primiri Urgențe din Sibiu”, a declarat Ramona Nistor, purtător de cuvânt al ISU Sibiu.
Poliţiştii rutieri se află la faţa locului şi au început cercetările pentru a stabili toate condiţiile în care s-a produs accidentul.
FOTO – INFO TRAFIC jud. SIBIU
