Ministrul Imigraţiei de la Ottawa, John McCallum, a anunţat luni noaptea că autorităţile canadiene au de gând să elimine regimul vizelor pentru cetăţenii români şi bulgari începând cu data de 1 decembrie 2017. Declaraţia vine la o zi după ce Canada şi UE au semnat acordul de liber schimb CETA, depăşind obstacolul impus anterior de executivul regional valon, informează Reuters.
Acordul Economic şi Comercial UE-Canada a fost semnat duminică de premierul canadian Justin Trudeau, precum şi de liderii europeni Jean-Claude Juncker, Donald Tusk şi Robert Fico – premierul slovac asigură preşedinţia rotativă a blocului comunitar. Deşi toate cele 28 de state europene şi-au arătat sprijinul pentru Acordul Economic şi Comercial UE-Canada (CETA), executivul belgian a anunţat iniţial că nu îşi poate da consimţământul în lipsa susţinerii din partea celor cinci subunităţi federale şi a provinciei Valonia, care s-a poziţionat în opoziţie clară faţă de CETA. Însă, după mai bine de o săptămână de negocieri intense, s-a ajuns la un compromis cu valonii pentru sprijinirea CETA.
Executivul Cioloş a confirmat de duminică ridicarea vizelor pentru cetăţenii români în două etape, parţial de la 1 mai 2017 şi total de la 1 decembrie 2017. „Guvernul României salută decizia Guvernului Canadei de a elimina complet vizele pentru cetăţenii români începând cu 1 decembrie 2017. Această decizie se regăseşte în declaraţia Summitului UE-Canada şi confirmă eforturile depuse de Guvernul României pentru a ajunge la acest rezultat”, se arată într-un comunicat al Guvernului. Executivul precizează că, „în urma discuţiilor intense din ultimele luni între cei doi prim-miniştri, Dacian Cioloş şi Justin Trudeau”, Guvernul Canadei a confirmat angajamentul de elimina total regimul de vize pentru toţi cetăţenii români, începând cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parţială de la 1 mai 2017.
La 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada doar pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA).

Deputaţii din Comisiile de muncă şi buget au adoptat, la capătul a cinci ore de dezbateri, mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016 care prevede majorări salariale pentru angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, personalul din învăţământ, precum şi sporuri pentru medici, deşi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, s-a împotrivit şi i-a avertizat că acest lucru înseamnă un efort de 4 miliarde de lei anual de la bugetul de stat.
Creşteri salariale pentru angajaţii CNAS
Potrivit amendamentelor adoptate de cele două comisii, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de de bază/salariilor funcţiei de bază/îndemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se majorează cu 25 % faţă de nivelul acordat pentru luna august 2016. Salariile se vor majora efectiv începând cu 1 decembrie 2016. Secretarul de stat în Ministerul de Finanţe, prezent la dezbatere, a precizat că dacă acest amendament este adoptat, deficitul va creşte.  ”În afară de problemele de deficit bugetar pe acest  amendament avem şi următoarea situaţie. Vorbim de bugetul de Sănătate despre care astăzi am vorbit că e pe deficit. Acordăm miliarde de lei din bugetul de stat pentru echilibrarea acestui buget. Acest deficit va fi mai mare”, a spus secretarul de stat în Ministerul de Finanţe.  Cu toate acestea, comisiile reunite au adoptat amendamentul depus de social-democratul Florin Buicu prin votul majorităţii PSD-ALDE-UDMR.
Sporuri pentru cadrele medicale
Totodată, deputaţii au stabilit ca sporurile pentru cadrele medicale să fie calculate la baza salarială din anul respectiv, nu la nivelul din 2009.  Acest amendament, propus de cei de la Sanitas şi care reprezintă practic motivul pentru care cadrele medicale se află în grevă, a încins spiritele în cadrul comisiei între reprezentanţii PSD şi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru. ”Practic se deblochează sporurile la salariile în plată în acest moment. E vorba de impactul bugetar pe care o are această măsură (…) În momentul în care spui că sporurile se aplică la salariul în plată asta înseamnă că automat faci o derogare de la legea de salarizare anuală şi toate celelate categorii care au aceeaşi îngheţare la salariul din 2009 se vor uita la soare. Vorbim de un impact de 1,125 miliarde de lei numai această dezgheţare (…) Înţelegem că aceasta e cel mai important element din întreaga propunere în materie de impact bugetar? (…) Sporurile medicilor sunt la fel cu sporurile asistentelor din 2009. Deci nu s-a modificat nimic legat de sporuri”, a spus Pîslaru în cadrul dezbaterilor.  Fostul ministru al Muncii, social-democratul Rovana Plumb, a precizat că nu este de acord ca sporurile pentru cadrele medicale să fie calculate la salariul din 2009 şi cel pentru gărzi la baza salarială din 2016.  ”Noi nu suntem de acord. Noi vrem ca sporurile şi gărzile să fie raportate la salariul în plată”, a spus Rovana Plumb.  Replica de la actualul ministru al Muncii a venit rapid. ”Sigur, doamna parlamentar. Şi eu îmi doresc pace în lume, dar ne costă 1,1 miliarde. E o chestiune de responsabilitate”, a replicat Pîslaru. Preşedintele de şedinţă, social-democratul Adrian Solomon a cerut să se facă linişte în sală după ce parlamentarii au început să vorbească între ei. ”Linişte în sală. Deodată se vorbeşte de pace şi război şi punem mâna pe microfon. Domnule ministru, nu mai vorbiţi de pace”, i-a spus Solomon lui Pîslaru.
Deputatul PNL, Eugen Nicolăescu, a atras atenţia că aceste sporuri nu vor putea fi plătite şi că dau ”oamenilor o iluzie”. ”Aceste lucruri nu vor putea fi plătite pentru că nu aveţi de unde  şi le daţi oamenilor o iluzie şi peste câteva luni le-o luaţi. Eu cred că noi nu trebuie să fim părtaşi la acest lucru demagogic”, a sous Nicolăescu, fost ministru al Sănătăţii.  În replică, Rovana Plumb i-a spus: ”PNL nu doreşte să corecteze aceste discreptanţe din OUG 20”. ”Domnul Nicolăescu spunea că vrem să le aducem modificări cu mâinile altora. Suntem într-o comisie parlamentară în care toţi suntem parlamentari, mai ales  că amendamentul e de la 1 decembrie 2016. E vorba de responsabilitatea pe care o avem (…) Dacă de la începutul anului ar fi intrat în vigoare legea salarizării nu am fi în această situaţie astăzi”, a spus Plumb.  Social-democratul Adrian Solomon i-a îndemnat pe colegi să fie curajoşi şi să adopte amendamentul. ”Haideţi să fim curajoşi să dăm Cezarului ce e al Cezarului. Ceea ce ne spuneţi că într-un an de zile această ţară nu-şi permite să plătească în Sănătate 300 milioane de euro înseamnă că această ţară nu mai  are sistem de sănătate publică. Ne asumăm acest lucru? Găsim 300 de milioane de euro. Şi dumneavoastră şi toţi cei care vor veni să guverneze această ţară. Vorbim tot timpul într-o tehnocrată ideală, să nu spunem nimic. Chiar începe să mă doară capul”, a spus Solomon.  Cu toate că PNL a părăsit sala, majoritatea PSD-ALDE-UDMR a adoptat şi acest amendament.
Majorări pentru angajaţii din învăţământ
Un alt amendament adoptat de cele două comisii se referă la un spor de 10-25% din salariul de bază proporţional cu timpul efectiv lucrat şi calculat în funcţie de numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi pentru personalul didactic desemnat să conducă şi să realizeze practică pedagogică pentru pregătorea educatorilor şi învăţătorilor, institutorilor şi profesorilor.  De asemenea, se va acorda un spor de 7%, 10% şi 15% din salariul de bază pentru personalul didactic care asigură predarea simultană la două, trei sau patru clase de elevi. Totodată, a fost aprobată o indemnizaţie de până la 20% din salariul de bază pentru personalul didactic calificat şi personalul didactic de conducere care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate. ”Spor de 15% din salariul de bază pentru personalul didactic care desfăşoară activitate de predare-învăţare-evaluare în sistemul penitenciar.  Spor de până la 15% din salariul de bază, în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea – condiţii periculoase sau vătămătoare, corespunzător timpului lucrat la locul de muncă la locul respectiv”, mai prevede amendamentul. Totodată, un alt amendament adoptat în cadrul Comisiilor reunite de muncă şi buget din Camera Deputaţilor prevede ca începând de la 1 ianuarie salariile de bază ale personalului din învăţământ, existente în plată la 20 decembrie 2016, se majorează în medie cu 15%.  Totodată, angajaţilor din sistemul de asistenţă socială li se vor mări salariile în medie cu 15%, potrivit unui alt amendament adoptat.
Spre finalul dezbaterilor asupra OUG 20/2016, Plumb l-a întrebat pe Pîslaru care este costul implementării Ordonanţei fără amendamentele adoptate la comisii.  Reprezentantul Ministerului de Finanţe a sous că e vorba de 342 de milioane de lei pentru patru luni, ministrul Muncii completând că  la această sumă se adaugă şi impactul pe o altă Ordonanţă care prevede creşteri salariale pe alte domenii precum Apărare.  ”Am făcut un calcul premiliminar şi discutăm aici deci pe lângă cei 2,6 miliarde, între 3-4 miliarde ce am făcut astăzi de la 1 decembrie. Doar ca să nu fie aici discuţie că nu am discutat  asta. Puteţi să le adoptaţi mâine şi succes. 3-4 miliarde peste cei 2,6 din OUG 20. Sunt 3-4 miliarde plus ceea ce urmează să se implementeze OUG 20 din 2017.  Noi nu am ajuns să plătim sumele astea. Ajunge la 5,6 miliarde creştere masă salarială decisă anul ăsta. Noi aveam 14 miliarde pe prognoza pe cinci ani. Evident  un premiu Nobel pentru cel care o să facă deficitul pe zona asta”, a conchis Pîslaru.
Dezbateriile la Comisiile reunite de Muncă şi Buget din Camera Deputaţilor asupra OUG 20/2016 vor fi reluate marţi dimineaţă, întrucât  trebuie discutate grilele de salarizare, urmând ca proiectul de Lege de adoptare a OUG 20/2016 să primească raport de la Comisia Juridică. Proiectul urmează să ajungă apoi în plenul Camerei Deputaţilor care e for decizional în acest caz.

Biroul Electoral de Circumscripție Numărul 34 Sibiu informează că miercuri, 2 noiembrie 2016, de la ora 12, va avea loc completarea biroului cu membrii partidelor neparlamentare, care au depus liste de candidaturi, altele decât cele parlamentare.
Judecătorul Dumitru Șomandră este președintele Biroului Electoral Județean constituit pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc în 11 decembrie. Tribunalul Sibiu a desemnat în 30 seprembrie, prin tragere la sorți, cei trei judecători care vor face parte din Biroul Electoral Județean. Au fost aleși Liviu Anchidin, Ilie Verza și Dumitru Șomandră, care au ales apoi, prin vot secret, președintele și locțiitorul. Ilie Verza este locțiitorul președintelui și va avea atribuții specifice în cadrul BEJ.
În 3 octombrie s-a constituit oficial Biroul Electoral Județean, iar în data de 6 octombrie a avut loc, la sediul Biroului Electoral în incinta Prefecturii Sibiu, completarea biroului electoral de circumscripție cu reprezentații partidelor politice parlamentare și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minoritaților naționale care au un grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului.