Sibiul se alătură altor peste 100 de orașe din România și Republica Molodva ce organizează sâmbătă, 26 martie, Marsul pentru Viata 2016. Acesta va avea loc începând cu ora 13.00, pe urmatorul traseu: Catedrala ortodoxa Sfanta Treime (str. Mitropoliei), parcul Astra, str. N. Balcescu, str. Al. P. Ilarian, str. Cetatii, str. Gh. Lazar, Maternitate, str. Gh. Lazar, str. Cetatii, Piata Schiller, Piata Mare. Un astfel de Marș va avea loc și în municipiul Medias, tot sâmbătă, 26 martie, de la ora 16:00, cu pornire de la Catedrala ortodoxa Sfintii Arhangheli. Manifestatia se va incheia cu o conferinta sustinuta de parintele Constantin Necula.
Anul acesta, luna martie este considerată luna pentru viață – pentru viață, pentru femeie, pentru familie. În acest scop, în peste 100 de orașe din România se organizează sâmbătă, 26 martie, Marșul Vieții, un eveniment ce își propune să atragă atenția asupra unei statistici înfiorătoare – din 1958 până în 2014, în țara noastră au fost avortați 22.638.755 de copii. În condițiile în care la rencesământul din 2014, numărul populației României a fost de 19,9 milioane de locuitori, cifra avorturilor efectuate timp de 56 de ani este de 116%. Acest procent plasează România pe locul 2 în lume, doar Rusia având o rată a avorturilor mai mare – 147% față de populația actuală.
În 2008, la 18 ani după căderea comunismului în Europa de Est, la 4 ani de la intrarea în NATO și la un an după intrarea României în Uniunea Europeană, rata avorturilor raportate la nașteri era cea mai mare din Europa: 578 de avorturi la 1.000 de nașteri; media UE era de 228. în România, media națională este de trei avorturi în viața unei femei, pe când în țările occidentale este de cel mult un avort.În prezent se fac circa 220 de avorturi pe zi doar în spitalele de stat.La aceste cifre trebuie adăugate avorturile care se efectuează în clinicile particulare, care nu sunt raportate, și avorturile făcute de persoanele tinere și mature plecate la muncă în străinătate, care reprezintă o parte însemnată din populația României aflată în perioada de fertilitate; dacă s-ar avea în vedere și aceste date, pentru care nu există cifre exacte, probabil numărul avorturilor s-ar dubla. Numai în 1990 au fost avortați 992.265 de copii. Astfel, cele 22,6 milioane de avorturi realizate în decurs de 56 de ani au fost făcute astfel: 7.521.100 avorturi în perioada de liberalizare 1958–1966 (9 ani); 7.298.402 avorturi în perioada de restricționare 1967–1989 (24 ani); 7.819.253 avorturi în perioada de liberalizare 1990–2014 (25 ani). În 1965, anul anterior restricționării, au fost 1.115.000 copii avortați și 278.362 copii născuți vii, iar în acest an, România a avut cea mai mare rată a avorturilor la 1.000 de femei înregistrată vreodată pe plan mondial: 252 avorturi/1.000 femei.
În Republica Moldova, a cărei populație actuală este de circa 3.600.000 de locuitori, statisticile arată că din 1960 până în 2014 au fost înregistrate 2.098.099 avorturi. Și pentru Basarabia, în statistica reală ar trebui adăugat numărul de avorturi făcute de către persoanele tinere și mature plecate în străinătate.
„Mesajul pe care dorim să îl transmitem prin tema acestui an, „Pentru viață, pentru femeie, pentru familie”, este că binele femeii însărcinate nu este opus binelui copilului pe care îl poartă, ci se construiesc unul pe altul, și că familia și societatea au de câștigat dacă sprijină femeile în perioada de sarcină, în general, și femeile aflate în criză de sarcină, în particular. De aproape șase decenii, un astfel de sprijin lipsește ”, au transmis organizatorii.
Aceștia mai precizează că prin Marșul Vieții nu se solicită interzicerea prin lege a avortului, însă consideră că răspunsul la criza de sarcină nu este avortul, ci sprijinirea femeii. Printre cerințele Marșului Vieții se numără:
– crearea posibilității legale ca femeia însărcinată care consideră că nu poate crește copilul să îl încredințeze spre adopție imediat după naștere, după modelul adopției începute în perioada de sarcină care este utilizat în SUA, Marea Britanie, Australia;
– acordarea unei indemnizații pentru femeia însărcinată care să o sprijine în acoperirea nevoilor speciale care apar în perioada sarcinii (indemnizație acordată după 14 săptămâni de sarcină).
– necesitatea consilierii și sprijinirii femeilor aflate în criză de sarcină la nivel instituțional și necesitatea înființării de Centre de Sprijin pentru Femeia Însărcinată, ca centre specializate pentru consiliere și sprijin în criza de sarcină.
Iată în ce măsură văd autoritățile sibiene realizabilă ideea înființării de Centre de Sprijin pentru Femeia Însărcinată:
„Serviciul de Asistență Socială monitorizează gravidele în situații de risc prin intermediului personalului angajat pentru prestarea de servicii de asistență medicală comunitară. Asistentele medicale și mediatorii care prestează acest tip de servicii țin legătura cu Direcția de Sănătate Publică și asigură gravidelor provenite din medii defavorizate sau neacceptate de familie consiliere și îndrumare în îngrijirea sănătății. Practic, angajații SPAS, împreună cu medicii de familie, îndrumă gravidele în monitorizarea corespunzătoare a sarcinii și, ulterior, în îngrijirea corespunzătoare a noului născut. Administrația locală oferă servicii de asistență medicală comunitară din 2012 ”, a declarat Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului.
„Arhiepiscopia Sibiului, prin Departamentul Social, este alături de famillile ce întâmpină diverse probleme, atât financiare, cât și morale. Avem în vedere familiile monoparentale, familiile cu mulți copii, mamele abuzate, dar și femeile însărcinate aflate în momente de criză. Pentru aceste categorii, Departamentul Social lucrează momentan la proiecte ce vor avea ca finalitate înființarea unor centre maternale de tip familial și a unor centre de protejare a mamelor abuzate, centre ce vor înființate atât în județul Sibiu, cât și în județul Brașov”, a declarat Pr. Ciprian Cândea, consilier social în cadrul Arhiepiscopiei Sibiului.
„Referitor la necesitatea înfiinţării de Centre de Sprijin pentru Femeia Însărcinată, ca centre specializate pentru consiliere şi sprijin în criza de sarcină, vă informăm că Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Sibiu nu are atribuţii în înfiinţarea şi susţinerea unui astfel de centru. În schimb, specialiştii în sănătate publică din instituţia noastră au răspuns şi vor răspunde de fiecare dată la orice solicitare a acestor centre, precum şi a organizaţiilor nonguvernamentale, implicate în promovarea natalităţii. De asemenea, DSP finanţează prin programul naţional de sănătate a femeii şi copilului cabinetul de planificare familială (planning familial) din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu; cabinetul acordă asistenţă de specialitate persoanelor de sex feminin, atât celor care vor să prevină o sarcină, cât şi celor care au nevoie de sprijin pentru păstrarea unei sarcini, chiar şi neplanificate”, a declarat Gabriel Budescu, director Direcția de Sănătate Publică Sibiu.
„Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu (DGASPC) conform atribuţiilor legale în vigoare, furnizează servicii sociale copiilor şi tinerilor aflaţi cu măsură de protecţie în cadrul centrelor de plasament (CP), la asistent maternal profesionist (AMP) precum şi în cadrul Centrului Maternal (CM). În prezent Centrul Maternal din cadrul Complexului de Servicii „Prichindelul” are în atenţie cuplul mama-copil care temporar nu are locuinţa sau se confruntă cu mari dificultăţi, mame cu copii nou-născuţi cu risc de abandon, gravide aflate în ultimul trimestru de sarcina sau mame cu vârstă sub 18 ani, mame şi copii aflaţi pe stradă sau tinere foste copii ai străzii cu copii, cuplul mama-copil inclus într-un program de restabilire a legăturii familiale după ce copilul a beneficiat de o măsură de protecţie. Acesta are o capacitate de 8 locuri. Beneficiare ale Centrului Maternal pot fi inclusiv mame minore aflate într-o stare de vulnerabilitate, cărora le este oferit tot sprijinul necesar pentru menţinerea sarcinii şi îngrijirea copilului nou-născut, în cele mai bune condiţii, urmând că în perioada de rezidenţă să se identifice soluţiile pentru integrarea socio-profesională şi familială a beneficiarilor.
Totodată, DGASPC Sibiu promovează în toate acţiunile importantă creşterii copiilor în própria familie, sănătatea, educaţia igienică şi sexuală adecvată vârstei şi capacităţii de înţelegere a beneficiariilor aflaţi cu o măsură de protecţie specială. Responsabilitatea primordială, în conformitate cu prevederie legale în vigoare (L. 272/2004), referitoare la prevenirea situaţiilor de risc, de separare a copilului de familie, precum şi de dezvoltarea serviciilor sociale integrate la nivel comunitar precum şi derularea unor programe de sprijin pentru femeia însărcinată revine în sfera de competenţă a primăriilor prin Serviciile Publice de Asistenţă Socială (SPAS) locale şi prin reţelele de asistenţă medicală comunitară/ mediatorii sanitari rromi, pe care le pot înfiinţa/dezvoltă în colaborare cu Direcţiile de Sănătate Publică. DGASPC Sibiu manifestă toată deschiderea pentru dezvoltarea de parteneriate cu societatea civilă, instituţii publice de la nivelul local sau instituţii medicale, pentru promovarea familiei şi copilului, a educaţiei, precum şi acordării sprijinului necesar în vederea prevenirii/ameliorării situaţiilor care pot periclita în vreun fel viaţă şi drepturile copiilor”, a transmis directorul DGASPC Sibiu, Laura Vîlsan.