Numărul tururilor de scrutin la alegerile locale a fost subiectul care a antrenat forțele din cele două tabere politice în această săptămână. Mingea deciziei a fost pasată spre premierul așa-zis apolitic Dacian Cioloș, iar în arbitru s-a autopropus președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean. Totul a pornit de la cererea liberalilor către Guvern, solicitând emiterea unei ordonanțe de urgență prin care să se revină la alegerea primarilor și conducerii consiliilor județene în două tururi. Legislația electorală a fost modificată în timpul guvernării PDL, însă în 2015 organizarea unui singur tur de scrutin a fost menținută în legea electorală, fiind votată atât de social-democrați, cât și de liberali. Acum însă, după ce și-a evaluat prin sondaje șansele de câștig, PNL și-a dat seama că această lege îi defavorizează. Cam toate studiile și sondajele electorale arată că la primul tur cele mai multe voturi le va da electoratul candidatului care este deja în funcție. Iar cum în acest moment PSD are cele mai multe posturi de primari în țară, este previzibil ca situația să fie reconfirmată și în acest an. Pentru că, psihologic vorbind, la primul tur cam de fiecare dată au mers să voteze cei mobilizați de partide și abia la al doilea tur procentul prezenței la vot a fost în creștere, fiind atrasă o masă neimplicată politic mai mare. La fel s-a întâmplat și la ultimele alegeri prezidențiale, când în primul tur candidatul PSD a avut un număr mai mare de voturi, însă în al doilea tur a pierdut alegerile. Și, de asemenea, tot în al doilea tur de scrutin se formau alianțele, astfel încât, în special partidele de dreapta și-au îndemnat electoratul să îl voteze pe candidatul care să aibă cele mai mari șanse să îl învingă pe candidatul de stânga. Treziți în al douăsprezecelea ceas, învăluindu-se în mantia dorințelor societății civile, care prin protestele organizate după momentul Colectiv a cerut inclusiv alegeri în două tururi, liderii PNL și-au încercat șansa de a obține schimbarea legislației. Cioloș însă, invocând umbrela tehnocrației, s-a detașat de luarea unei decizii, considerând că dacă parlamentarii au votat o dată legea, nu are sens să o anuleze printr-o ordonanță de urgență cu numai 4 luni înainte de alegeri, mai ales că modificarea ar putea fi declarată neconstituțională. A ieșit public însă președintele Curții Constituționale, care a infirmat această posibilitate, cu o declarație potrivit căreia „Constituţia nu spune că alegerile se fac într-un tur sau două, în câte tururi, ci că trebuie să fie alegeri libere, corecte şi periodice”. Cum însă Guvernul refuză să emită ordonanța de urgență în acest sens, singura șansă a liberalilor pentru modificarea legii electorale ar fi ca un nou proiect să fie supus la vot în Parlament. Deocamdată, nu există o majoritate care să voteze noua lege, social-democrații fiind împotriva acestui demers, așa că lucrurile vor rămâne la fel. Vom avea alegeri locale într-un singur tur, iar candidații sunt „condamnați” să își seducă electoratul dintr-o singură încercare.
Timpuri aproximative
Valul de aer polar ce se încăpățînează să stăruie asupra României nu ne-a adus doar un ger crunt, ci și o stare de lipsă de atenție surprinzătoare. Ne oprim îndulung asupra unor banalități sau fapte minore, căutăm cu atenție nodul în papură și privim îndelung și prostește la dezastrele ce ne stau sub nas.
Partidul Național Liberal se joacă de-a populismul și guvernul tehnocrat al României se joacă de-a corectitudinea. Liberalii au reîncălzit ciorba alegerilor locale și discută razant modificările aduse legii electorale. Guvernul Cioloș refuză să rezolve o problemă de imagine când edificiul susținerii guvernamentale se sprijină pe consensul PNL-PSD-UNPR din parlament. Exercițiul de imagine al doamnei Gorghiu a fost bifat, lumea discută partizan pro și contra, iar lucrurile rămân conform tradiției românești „ca-n gară”.
Domnul președinte a ragușit de atâtea tăceri asurzitoare după considerabilul efort de a consuma cel de-al nouălea concediu. Domnul prim-ministru, acest eurotehnocrat simpatic își construiește cu atenție imaginea de Stolojan reîncarnat călătorind cu avionul la clasa economic, iar noul Cod Fiscal, acest tiribombeu exploziv pentru antreprenori a intrat în vigoare cu obișnuitele creșteri de taxe și impozite locale.
Simona Halep din eroina României a ajuns ținta disprețului patrioților de carton autohtoni. Cei douăzeci de centimetri de zăpadă ne-au băgat în niște fibrilații jenante cu breaking news. S-au închis școli și drumuri, aventurile feroviare întârziate ne-au amintit de privatizările strategice cu Gruia Stoica și am ignorat semeț cetățenește oamenii degerați de frig pe străzile orașelor noastre.
Am fost atât de înflăcărați să îi înjuram pe norvegieni încât am pierdut total din vedere dezastrele sociale locale și autentice.
Între timp spațiul Mării Negre a devenit o baltă fierbinte în care dezinteresul manifestat la București pare de o iresponsabilitate vecină cu cea mai autentică prostie. Pentru că nu ne ajungeau bombele de la Istambul și minirăzboiul civil ascuns turco-kurd, timorații georgieni și statul ratat ucrainean, Republica Moldova și-a dat foc la valiză în cel mai oligarhic mod cu putință. Români ca și noi, moldovenii și-au înfipt sănătos cuie în talpă la Chișinău. Oligarhi cu nume slave și fărâma de cetățeni ce nu au emigrat la vest de Prut, se joacă de-a politica ca în Kievul anului 2013. Sictirul bucureștean e de înțeles când liniștea furtunii de la noi acumulează râul de flegme și invective ce se va revărsa la startul prematur al campaniei electorale ce stă oficial să înceapă.
Amorțeala hibernală de la noi, plictisită și aparent neinteresată, ascunde furiile viitoare ale partizanatului politic. Când goana după ciolan se aliniază la linia de start, acest respiro derutant e la fel de necesar ca și ignoranța noastră sănătoasă.
Românul surprins
An de an, românul se lasă luat prin surprindere de iarnă, de tradiţionalele 13 grade din apartament de frica facturilor, de lipsa apei calde şi de oroarea care se numeşte transport înzăpezit în comun la ora de vârf, de bezna ce se lasă peste şoselele blocate la prima zăpadă, de trenurile frigorifice care întârzie cu nepăsare jumătăţi de zi, de utilajele de dezăpezire gonind pe străzi cu lama ridicată 20 de centimetri de la asfalt, de tele-isteria codurilor portocalii şi a „comandamentelor” incompetenţei naţionale. An de an, indiferent dacă iarna vine în noiembrie sau în ianuarie, avem parte de aceleaşi expirate comentarii care încep cu „această iarnă neaşteptată, care ne-a luat prin surprindere …”, de aceleaşi reportaje cu oameni furioşi care povestesc despre cât le sunt de îngheţate caloriferele, de aceiaşi şefi de centrale termice, cu feţe de acum europenizate de foşti activişti şi care „ au speranţa că …” şi vor „lua toate măsurile să …”. Şi mai avem parte de aceiaşi primari uluiţi că n-au bani – doar pentru comunitatea de care răspund – că de pe propria turtă au grijă să nu lipsească, fără a fi moştenire de familie !
An de an i se înfundă românului peste urechi, cu o mişcare sigură, de sus în jos, faimoasa căciulă cu care tătâne-su avea dreptul ca să intre în primărie – vorba cântecului „Cu căciulile pe frunte”- iar el, românul, în loc să dea cu ea şi cu toţi batjocoritorii naţiei de pământ, în semn de: „până aici !”, şi-o fură singur. E mult mai comod, iar indolenţa este o stare de-a dreptul plăcută, dacă ştii să-ţi faci cuib în ea.
Trebuie să recunoaşteţi că: dincolo de impotenţa statului român de a-şi împlini un rol istoric în situaţia din România de peste Prut; dincolo de forţarea graniţelor ţării de zeci de emigranţi, peste cotele pe care le-am înghiţit ca peştele cârligul; dincolo de ticăloşia occidentului în gestionarea problemei – ceea ce va scoate întreaga civilizaţie creştină la mezat – şi dincolo de spectrul războiului, toate nişte „fleacuri” în ochii imobili ai unui preşedinte de ghiaţă, în ton cu iarna, trebuie să recunoaşteţi, repet, că două au fost cele mai tari „românisme” ale săptămânii. Bătrâna telecabină din secolul trecut de la Bâlea a îndrăznit să se defecteze după 40 de ani iar un chelteu de specialişti de secol XXI nu au reuşit să-i dea de cap, şi, bunicuţa de 93 de ani, care a dat clasă contractelor de milioane cu hoţii dezăpezirilor din marile oraşe. Cum i-a umilit ea cu „utilajul” ei, cu care a reuşit să-şi croiască drum prin nămeţi: farfuria de pe credenţ!
România profundă să trăiască ! Cât despre cea a „lucrului bine făcut”, slabe speranţe.
Produs in Sibiu: Familia inovativă wenglor
Este o companie originară din Tettnang, Germania, cu activitate în Sibiu din anul 2001, fiind una dintre primele firme de producţie cu capital german din Sibiu. Pe plan local, wenglor activează cu o capacitate de producţie de aproximativ 1.000.000 de senzori pe an, susţinută şi de către departamentele de proiectare/dezvoltare, mentenanţă/construcţie şi vânzări. De-a lungul timpului, a demostrat ce înseamnă simţul calităţii, respectul faţă de clienţi și nu în ultimul rând, faţă de mediile în care se dezvoltă.
„Si pentru că de 15 ani Sibiul înseamnă pentru wenglor „acasă”, ne-am hotărât să ne extindem activitatea prin construirea unei noi hale de producţie în 2016, hală care va cuprinde spaţii de asamblare, depozitare şi birouri” afirmă administratorul firmei, Herbert Oprea.
wenglor, soluţii inovative pentru cele mai mari companii
Pentru că pretenţia de a te număra printre cei mai buni se clădește cu dedicare și inovaţie, am decis să ridicăm ştacheta wenglor. Portofoliul nostru de produse se află într-o permanentă extindere, din acesta făcând parte mii de produse, pe lângă senzori fotoelectrici, inductivi de proximitate, senzori ultrasonici, sistemele Vision, cititoarele de coduri de bare 1D şi 2D, tehnica de siguranţă, senzori de curgere, de presiune și de temperatură, începând de anul acesta am introdus şi nouă gama de senzori de mare precizie, wenglor – MEL.
Fiecare produs în parte a pornit de la o idee inovativă. Cât anume cântărește o astfel de idee? Răspunsul este între 4 și 3.080 de grame, în funcţie de modelul senzorului.
Scopul wenglor este de a furniza clienţilor săi soluţii de înaltă calitate, în orice moment și în orice împrejurare. De aceea, renumite companii din industria producătoare de automobile, industria produselor alimentare, a produselor farmaceutice, dar și producători de utilaje se bazează pe produsele wenglor.
wenglor este, cu siguranţă, una dintre companiile de seamă ale Sibiului. O bună parte din produse sunt fabricate la Sibiu, fiind senzori de ultimă tehnologie pentru automatizări industriale. Acești senzori produși la Sibiu asigură calitatea și siguranţa produselor de consum din întreaga lume. wenglor și cei 230 de angajaţi din Sibiu se mândresc cu această realizare. Fie că produc cauciucuri, motoare, mașini, bere, iaurt sau ciocolată, liniile de producţie din întreaga lume folosesc acești senzori.
Angajaţii companiei wenglor proiectează și produc senzori cu tehnologie mondială de vârf și sunt, cu certitudine, o mare familie inovativă.
„Familia inovativă este unită printr-un cod genetic comun: pasiunea pentru inovaţie care ne ţine uniţi, acesta fiind motivul pentru care noi nu numai că discutăm despre noţiunea de familie, ci ne și numărăm printre membrii acesteia”, spune asociatul firmei, Rafael Baur.
Gama completă de produse şi soluii pentru industrie
CONTACT: wenglor electronic innovation lito SCS, str. Căprioarelor nr. 4, Sibiu, tel: 0269-207700, fax: 0269-207788, [email protected], www.wenglor.com
Interviu/ Expert contabil Raymonda Hagiu explică noutățile Codului Fiscal
Noul Cod Fiscal, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016, a creat deja o mulțime de întrebări și nelămuriri, prin măsurile pe care le-a impus în general persoanelor care desfășoară și alte activități din care obțin venit. Într-un interviu acordat Sibiu 100%, expert contabil Raymonda Hagiu, explică noile norme fiscale valabile din acest an.
Cea mai arzătoare controversă ce rezultă din intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal se referă la modalitatea de impozitare a persoanelor fizice care desfășoară activități independente. Ce îi sfătuiți pe cei care dețin un PFA – este mai avantajos să îl închidă și să își deschidă o microîntreprindere sau per ansamblu contribuțiile datorate într-un an întreg ar ajunge cam la aceleași valori și în acest caz?
Este dificil de dat sfaturi la modul general, pentru că avem de-a face cu baze de impozitare diferite. Consider că numai o analiză individuală poate aduce alegerea potrivită, eu pot doar să subliniez unele aspecte care ar fi bine de luat in calcul. Începând cu 1 ianuarie 2016, taxarea PFA-urilor a crescut cu cel putin 10,5%, reprezentând cota individuală la contribuția asigurărilor sociale sau cu 26,3%, dacă optează să plătească cota integrală la venitul net obținut, deoarece plata contribuției individuale asigură numai o treime din stagiul de cotizare la sistemul public de pensii si stabilirea punctajului de pensie. Cumulând cu impozitul pe venit 16% și contribuția la asigurările de sănătate, se ajunge la o taxare a PFA-urilor fie de 32% , fie de 47,8% . În ce privește microîntreprinderile, începând cu 2016, există mai multe cote de impozitare diferențiate, în funcție de numărul de salariați. Mai precis, microîntreprinderilor le va fi aplicată o cotă de impozitare cuprinsă între 1% şi 3%: 1% daca au cel puţin doi salariați, 2% daca au un singur angajat, 3% pentru microîntreprinderile care nu vor avea niciun un salariat. Totodată, de la 1 ianuarie impozitul pe dividende a scăzut de la 16% la 5%, însă de la 1 ianuarie 2017, pentru veniturile din dividende se va plăti în plus contribuția la sănătate de 5,5%, chiar dacă beneficiarul dividendelor este salariat sau obține și alte venituri.
În aceste condiții, impozitarea venitului cu un maxim de 8% în cazul microîntreprinderilor fără niciun salariat pare mult mai avantajoasă decât o taxare de 32% asupra venitului net în cazul PFA-urilor.
Așa pare la prima vedere, dar să știți că în practică lucrurile sunt mai complicate deoarece pentru fiecare categorie, taxarea poate fi mai mult sau mai puțin avantajoasă. Dacă ne referim numai la PFA-urile care sunt impozitate în sistem real (excluzând categoria PFA-rulor care plătesc impozitul pe norme de venit), impozitarea se aplică asupra venitului net, calculat ca diferență între veniturile încasate și cheltuielile plătite, deci asupra unui câștig care a fost și încasat. În plus, PFA-urile, în cursul anului, fac plăți anticipate pe baza unui venit estimat declarat la începutul anului, urmând ca plata diferențelor din regularizare să aibă loc spre finalul anului următor, după ce primește decizia de impunere. Un avantaj important pentru PFA-uri este că pot dispune în scop personal de cash flow-ul ( diferența dintre încasările și plățile curente) obținut în cursul anului. În schimb, microintreprinderile nu au dreptul utilizării resurselor financiare în cursul anului, deoarece legea 31/1990 a societăților comerciale interzice distribuirea dividendelor în lipsa situațiilor financiare anuale. Prin urmare, în cazul unei microîntreprinderi înființate în anul 2016, dividendele pot fi distribuite abia în anul 2017, practic în cursul anului asociații sunt în imposibilitatea de a-și asigura cele necesare traiului zilnic, dacă nu dispun si de alte surse de venit. În cazul microîntreprinderilor cu marja mică de profit, cu venituri neîncasate sau celor care au obținut pierdere, impunerea unor venituri nerealizate efectiv, poate constitui un mare dezavantaj. Costurile administrative sunt mai mari pentru microîntreprinderi, incluzând aici costurile cu înființarea, costuri de lichidare a societății, costuri cu evidența contabilă, obligația de a întocmi situații financiare anuale și raportări contabile semestriale, declarații fiscale în plus. În concluzie, numai o analiză detaliată, în contexul circumstanțelor specifice fiecărei persoane ținând cont de factori cum sunt: marja profitului, nevoia de a dispune de cashflow în cursul anului, avantajul statutului de persoană asigurată (la pensii și la sănătate), poate conduce la alegerea variantei optime de desfășurare a activității.
Având în vedere că unei persoane care deține un PFA i se rețin o dată contribuțiile sociale din venitul încasat din activități independente și încă o dată, aceleiași persoane, din salariu, dacă este angajat – se poate concluziona că va încasa o pensie mai mare, cotizând de două ori?
Prima cotă, cea de 10,5%, nu asigură un stagiu complet de cotizare si momentul stabilirii punctajului pentru pensie, ci doar o treime din acesta. În cazul în care PFA-urile vor dori să beneficieze de o pensie întreagă, atunci vor putea opta să achite cota de 26,3%, care conține și contribuția angajatorului de 15,8%. Potrivit legii pensiilor nr.263/2010, în cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situaţii, punctajul de pensie se determină prin însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor de cotizare, pentru fiecare dintre situaţiile respective. Prin urmare, cei care contribuie cu sume mai mari cu siguranță vor obține o pensie mai buna, însa în ce măsura, este greu de spus, deoarece metodologia de calculul este foarte complexă.
O altă problemă asupra căreia Guvernul încă nu a luat o decizie finală este cea legată de contribuția lunară la sănătate pe care ar fi obligate să o plătească persoanele fără venit – cuantumul acesteia fiind de 57 de lei. Ce părere aveți despre această prevedere, în ce măsură este justificabilă?
Este o prevedere ingrată, pentru că pe de o parte pare absurd ca o persoană fără venituri să fie obligată să plătească contribuții, dar pe de altă parte nu este just să beneficiezi de servicii publice plătite de alții.
Totuși, legea obligă la plată persoanele care teoretic au capacitatea de a desfășura activitate generatoare de venit (sunt exceptați: copiii, elevii şi studenţii în vârstă de până la 26 ani, soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate, femeile însărcinate, lăuzele şi persoanele cu handicap, etc). Din punctul meu de vedere, prevederea ar trebui eliminată. Cine nu contribuie la asigurările de sănătate și apelează efectiv la serviciile publice de sănătate, exceptând urgențele medicale, ar trebui să plătească contravaloarea acestor servicii la momentul efectuării lor.
Cine considerați că sunt cei favorizați de actualul Cod Fiscal?
Asociații în așteptarea dividendelor și, în special, microîntreprinderile cu marja mare de profit; dezvoltatorii imobiliari , care au avantajul vânzării cu 5% cota de TVA a locuințelor sociale și majorarea plafonului valoric per locuință; organizatorii de evenimente culturale și sportive prin aplicarea cotei de 5% TVA.
Care categorii de contribuabili sunt mai aspru sancționați prin acest Cod Fiscal față de precedentul?
Din punctul de vedere a creșterii poverii fiscale, evident PFA-urile. Noțiunea de sancțiune mă trimite la prevederile Noului Cod de Procedură Fiscală prin care contribuabilii vor fi aspru sancționați pentru orice omisiune sau eroare de declarare. Concret, conform Noului Cod de procedură, pentru obligațiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil și stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere, contribuabilul datorează din 2016, accesorii de 0,11 % pe zi întarziere compuse din dobânzi de 0,02%, penalități de întârziere de 0,01% și o penalitate de nedeclarare de 0,08% pe fiecare zi.
În ce măsură considerați că noul Cod Fiscal sprijină mediul de afaceri?
Noul Cod Fiscal stimuleaza micile întreprinderi. Pragul pentru impozitul pe veniturile acestora a fost ridicat până la 100. 000 de euro, impozitul poate fi și de 1% pentru microîntreprinderile cu minim 2 salariați. Adăugăm și impozitul pe dividende de 5% și astfel cred că s-a creat un mediu propice pentru dezvoltarea acestor afaceri mici, care pot deveni în viitor contribuabili importanți la bugetul de stat. Extinderea categoriilor de investiții pentru care se acordă scutire la impozitul pe profit reinvestit reprezintă de asemeni o măsură venită clar în sprijinul firmelor care vor să se dezvolte și care au nevoie de resurse pentru îndeplinirea planurilor de afaceri prevăzute.
Considerați că reducerea fiscalității ( la TVA, impozit pe dividente) poate fi susținută de economia reală a României, având în vedere că se estimează un deficit de 3% din PIB?
Susțin în continuare că orice măsură de reducere a taxelor și impozitelor creează cadrul optim de dezvoltare economică prin stimularea antreprenorilor de a investi în afaceri sustenabile și corecte. Dacă aceste măsuri de reducere a fiscalității nu vor fi completate, de măsuri populiste și creșteri nejustificate a cheltuielilor din sectorul public, cheltuieli care nici măcar nu au caracter de investiții în proiecte majore, atunci deficitul poate fi atins cu siguranță. Mi-e teama însă de măsurile așa zise sociale, care vor fi luate la presiunea partidelor angajate în curse electorale și care vor adânci acest deficit peste estimări.
Credeți că noile măsuri legislative vor favoriza o scădere a evaziunii fiscale?
Cea mai mediata măsura, cea a scăderii TVA de la 24 la 20% ar fi trebuit să aducă în primul rând o scădere a prețurilor pentru bunurile și serviciile taxabile, însă cu mici exceptii nu am văzut ajustări de la 1 ianuarie. Cine a fost evazionist la 24% va fi și la 20%. O măsură care ar trebui să scoată la lumină elementele de trezorerie fictive dar raportate în situațiile patrimoniale este cea a scăderii impozitului pe dividende la 5%. Mai ales că acest procent este valabil numai pentru anul 2016, în anul următor introducându-se și contribuția pentru sănătate. Mă aștept la o scădere a evaziunii fiscale legate de repartizarea profiturilor, deoarece este mai comod acum de a impozita cu 5% un dividend decât de a reduce proftul contabil prin tot felul de cheltuieli mai mult sau mai puțin deductibile. De asemenea si modificarea cotelor pentru produsele accizabile ar trebui să crească gradul de declarare și colectare a accizei.
Care aspecte ale Codului Fiscal considerați că trebuie îmbunătățite sau eliminate?
Deși a suferit modificări importante odată cu rescrierea și renumerotarea lui, Codul Fiscal este în continuare rigid și deseori interpretabil. Nici normele de aplicare, abia publicate în Monitorul Oficial, nu ajută în multe cazuri. Chiar și după aprobarea lor prin Hotărâre de Guvern au suferit mai multe amendamente, primite în special de la Ministerul Justiției, prin care se corectau articole confuze sau care erau mai presus decât legea însăși. Principala măsură care ar trebui urgent eliminată este cea legată de dreptul discreționar al organelor fiscale de a anula codul de TVA al contribuabililor. Este o măsură neconstituțională și care contravine în același timp dreptului comunitar. Reprezintă o penalitate fără precedent și care îl pune practic pe contribuabil în imposibilitatea de a continua activitatea economică, fiind forțat astfel să lichideze societatea, doar pentru faptul că organul fiscal are puterea de a stabili, pe niște criterii numai de el știute, dacă agentul economic are intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economica. Astfel, ANAF poate anula codul de TVA și atunci când o firma își schimbă sediul social sau când unul din asociați nu a avut venituri în ultimile 12 luni. Aceste măsuri cu siguranță nu vor crește nici gradul de colectare al TVA la bugetul de stat și nici nu vor îngrădi lanțurile mari de evaziune existente în prezent. Sunt și cazuri în care noul Cod Fiscal provoacă confuzii chiar în rândul celor care ar trebui să aplice și să supravegheze respectarea lui. O altă măsură noua adusă și care creează în acest moment confuzii și haos în administrațiile locale este cea legată de modul de calcul al impozitului pe clădiri. Noile prevederi reprezintă în acest moment o provocare atât pentru autoritățile locale cât și pentru contribuabili, fie ele persoane fizice sau juridice. Practic, toți suntem obligați să dăm declarații pe propria răspundere legate de destinația clădirilor aflate în proprietate, inclusiv soțul/soția pentru proprietățile comune. Mai mult, pentru majoritatea clădirilor nerezidențiale sau cu destinație mixtă este necesară evaluarea acestora de către evaluatori autorizați pentru stabilirea valorii de impunere și reevaluarea acesteia o dată la 3 ani.
În prezent aceste măsuri creaza neclarități si bariere birocratice, costuri suplimentare pentru contribuabili, care ar fi putut fi evitate prin introducerea unor măsuri mai simple si mai clare.
Ce alte măsuri se vor aplica abia din anul 2017?
Printre cele mai relevante măsuri ce se vor aplica începând cu 2017, se numără: reducerea cotei de TVA de la 20% la 19%; taxarea dividendelor cu 5,5%, contribuție la sănătate; diminuarea accizelor pentru benzină şi motorină; eliminarea impozitului pe construcții; plafonarea bazei lunare pentru calculul contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate la valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut.
Dumneavoastră ce propuneri aveți pentru ca legea în domeniul fiscalității să se aplice cât mai eficient și să genereze și rezultate în plan economic?
În primul rând o informatizare optimă a sistemului, care să faciliteze accesul clar și coerent la situațiile fiscale. Avem un sistem care acum este trunchiat, nu există baze de date comune pe care să le folosească atât instituțiile centrale, cât si cele locale. Din câte am înțeles, ANAF are în vedere înlocuirea acestui sistem cu unul nou în anii următori. În al doilea rand, organele fiscale trebuie să-și îndeplinească mai mult rolul de informare, îndrumare și comunicare, pentru a crește conformarea voluntară a contribuabilului. Comportamentul actual de a vedea în orice entitate un posibil infractor și de a reinterpreta după bunul plac încadrarea fiscală a operatiunilor economice desfășurate de contribuabil, în scopul atragerii de sume suplimentare cu orice preț, provoacă o reacție adversă și implicit un grad de conformare mai mic. Schimbarea bruscă de politică în ce privește încadrarea fiscală a unor tipuri de operațiuni după ce ani la rând abordarea fiscului a fost diferită, și toate acestea fără nicio avertizare sau îndrumare a contribuabilului, abordări care de altfel au pus legiuitorul în situația de a emite acte normative de reparare a fost plătită de multe firme cu prețul falimentului.
Desi, așa cum am precizat, noul Cod Fiscal aduce o micșorare a sarcinii fiscale, în continuare el creează dezechilibre evidente între diferite categorii de contribuabili. Este vorba de acea „masa critică”a impozitelor și taxelor care acum, pentru persoanele fizice autorizate, de exemplu, a ajuns la limita maximă din punctul meu de vedere. De aceea, consider că pe viitor aceste dezechilibre trebuie eliminate pentru a genera cu adevărat rezultate în plan economic. În acest moment nu asistăm decat la o migrare de la un tip de impozitare la altul (PFA catre microîntreprinderi).
Telecabina de la Bâlea a fost pusă în funcțiune
Telecabina de la Bâlea a fost repusă, vineri, în funcțiune după ce echipele de intervenție au reușit să remedieze defecțiunea apărută încă de marți.
Purtătorul de cuvânt al firmei care administrează telecabina de la Bâlea, Lidia Bădilă, a anunțat, vineri, că tetecabina a fost repusă în funcțiune începând cu ora 15.00.
”Persoanele care vor sa urce la cota 2.034 pot face acest lucru după programul obițnuit – 09:00 – 17:00”, a declarat Lidia Bădilă.
Transportul cu telecabina a fost suspendat, marți, în urma unei defecțiuni la motor.
Un nou traseu Tursib propus pentru zonele Alma și Magnolia
Consilierii locali decid săptămâna viitoare dacă aprobă înfiinţarea unui nou traseu de autobuz, care să asigure legătura cartierului Magnolia cu centrul, precum şi prelungirea traseelor 18 şi 10. Dacă proiectul propus de societatea de transport în comun a orașulului, Tursib, va fi votat, modificările vor intra în vigoare începând cu 1 februarie.
Noul traseu, nr.19, ar urma să asigure transportul în comun pentru sibienii din cartierele Alma şi Magnolia către centrul orașului. Iniţiativa a rezultat în urma solicitărilor cetăţenilor din cartierele Alma (strada Ogorului – strada Frunzei) şi Magnolia (Calea Şurii Mici). Autobuzele care vor circula pe acest traseu vor pleca din staţia de pe strada Andrei Şaguna, vor parcurge şoseaua Alba Iulia, apoi Calea Turnişorului (cu staţii în dreptul străzilor Frunzei), strada Frigoriferului şi vor avea capăt de linie în cartierul Magnolia de pe Calea Şurii Mici. Traseul de întoarcere va urmări aceleaşi străzi principale.
Pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor pe acest traseu, Tursib va înfiinţa şapte noi staţii: două pe Calea Turnişorului, în apropierea intersecţiei cu strada Frunzei patru pe strada Frigoriferului staţia capăt de linie de pe strada Calea Şurii Mici, în dreptul cartierului Magnolia.
Traseul 18 se prelungeşte în Cartierul Tineretului. Tursib supune aprobării Consiliului Local Sibiu prelungirea acestei linii care în prezent asigură transportul până pe strada Lisabona. În urma solicitărilor locuitorilor, autobuzele vor circula până pe strada Londra. De asemenea, pe traseul 18 se vor înfiinţa trei staţii pe strada Kiev: două în dreptul şcolii nr. 12 şi una în apropierea intersecţiei cu str. Kogălniceanu.
Traseul 10 se prelungeşte spre cartierul nou de pe strada Zăvoi. Tursib propune prelungirea traseului cu numărul 10 până în zona acestui cartier.
“Sibiul se extinde din punctul de vedere al spaţiilor de locuit şi dorim să oferim locuitorilor din cartierele noi posibilitatea de a utiliza transportul public pentru a ajunge la şcoală, la serviciu sau la cumpărături. Prin operarea acestor modificări, trei cartiere noi vor avea legături mai bune cu oraşul”,
spune Astrid Fodor, primarul interimar al municipiului Sibiu.
Bondrea, singurul candidat pentru funcția de rector al ULBS
Actualul rectorul al Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, prof. univ. dr. ing Ioan Bondrea este singurul care și-a depus candidatura pentru un nou mandat în fruntea universității sibiene.
Profesorul Bondrea s-a înscris, vineri, în ultima zi, urmând ca în 25 ianuarie dosarul său de candidatură să fie analizat pentru validare. Conform calendarului alegerilor, în 26 și 27 ianuarie urmează să fie înregistrate și soluționate eventualele contestații, iar în 28 ianuarie va fi publicată oficial candidatura.
Campania electorală este programată să se desfășoare în perioada 7-21 februarie, iar alegerile în data de 24 februarie. În 29 februarie Senatul ULBS își va alege noul președinte și, în cadrul aceleiași ședințe va fi validat noul rector.
Pentru ca alegerile pentru funcția de rector al ULBS să fie validate este nevoie ca prezența la vot să fie de două treimi din cei 635 de electori înscriși pe liste. În cazul în care, în primul tur al alegerilor nu se va înregistra o prezență la vot de minim două treimi din numărul total al electorilor, procesul se va relua în 26 februarie, urmând ca scrutinul să fie validat indiferent de procentul prezenței la vot.
Rectorul se va alege prin majoritatea simplă (50+1%) din numărul celor prezenți la vot.
Aproape 99.000 de sibieni beneficiază de majorarea pensiilor
Majorarea pensiilor de la 1 ianuarie are, în județul Sibiu, aproape 99.000 de beneficiari. Potrivit statisticilor Casei Județene de Pensii Sibiu, la 1 ianuarie, numărul total de pensionari din judeţul Sibiu era de 98.742, dar în fiecare lună numărul se modifică. De exemplu, în decembrie 2015 au fost introduse la plată 487 dosare noi de pensie, iar ca urmare a decesului sau fiindcă nu au mai îndeplinit condiţiile pentru acordare a pensiei au fost suspendate/sistate 342 de dosare de pensie.
În decembrie 2015, Guvernul a aprobat majorarea pensiilor cu 5 la sută prin creșterea valorii punctului de pensie de la 830,2 lei, cât a fost în 2015, la 871,7 lei. În județul Sibiu, cea mai mare pensie în plată în luna ianuarie 2016 este de 19.693, cuantum brut şi aparține unui fost pilot civil, fiind plătită în baza Legii 83/2015 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România.
La polul opus, cea mai mică pensie din județul Sibiu este de numai 1 leu. Suma este plătită cu titlu de ”pensie de stat” însă persoana încasează efectiv suma de 400 de lei, cât este pensia minimă în România. Restul de 399 de lei sunt însă achitați cu titlul de indemnizație, iar aceasta nu a fost majorată la 1 ianuarie.
Reprezentanții Casei Județene de Pensii Sibiu precizează că beneficiarii pensiilor de stat de 1 leu pot să primească și pensii din alte sisteme sau alte ajutoare, astfel încât nu există nicio persoană din județ care să încaseze efectiv doar 1 leu pe lună.
Odată cu majorarea pensiilor, crește și volumul lunar achitat de către Casa de Pensii către beneficiari, de la 89.463.875, cât a fost în decembrie 2015, la 93.188.445, cât se achită în ianuarie.
Șapte bolnavi de hepatită virală C vor urma tratament fără interferon
Șapte dintre sibienii care suferă de hepatită virală C și ciroză hepatică C vor urma tratament fără interferon după ce dosarele lor au fost aprobate de către comisia special constituită la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În județul Sibiu s-au depus 26 de dosare, însă 19 sunt încă în curs de soluționare.
Tratamentul se deruleaza inițial pe o perioadă de 90 de zile, după care urmează un nou set de analize, iar, în funcție de rezultatul acestora, se continuă până la 12 luni, perioadă în care se estimează că pacientul se va vindeca.
Depunerea dosarului se face după efectuarea unor analize, în baza unor vouchere care se distribuie de către medicii de familie. Setul obligatoriu de investigații se poate face doar la laboratoarele acreditate în acest sens, în județul Sibiu fiind un singur astfel de laborator, situat pe Calea Dumbrăvii, nr.30, în municipiul Sibiu.
Potrivit reprezentanților Casei Județene de Asigurări de Sănătate, în județul nostru s-au distribuit până acum un număr de 80 de vouchere pentru analize medicale necesare tratamentului fără interferon, cel mai probabil posesorii acestora urmând a-și întocmi dosarele necesare inițierii procedurii.
În prima etapă, și-au putut depune dosarele pacienții aflați într-un stadiu avansat al bolii.
Potrivit procedurii stabilite de către CNAS, pentru accesul la tratament, pacientul cu hepatita C şi ciroză hepatică C se adresează, în primul rând, medicului de familie.
Cu bilet de trimitere de la acesta şi cardul de sănătate, se va prezenta pentru consultaţie şi evaluare la un medic specialist. În urma evaluării, dacă acesta corespunde criterilor de eligibilitate conform protocolului elaborat de comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii, pacientul va primi voucherul pentru investigaţiile necesare la dosarul de aprobare. Voucherul va fi utilizat pentru efectuarea setului de investigaţii necesare în unul dintre laboratoarele agreate de furnizorul tratamentului fără interferon. Rezultatul primit de la laborator va fi înmânat medicului curant care, dacă în urma investigaţiilor stabileşte că pacientul corespunde criteriilor de eligibilitate, întocmeşte dosarul pentru aprobarea tratamentului şi îl înmânează pacientului. Pacientul va depune dosarul la Casa de Asigurări cu care se află în relaţie contractuală medicul curant, iar Casa de Asigurări Judeţeană are obligația să transmită dosarul la CNAS. Ulterior, tot Casa de Asigurări judeţeană va transmite pacientului decizia comisiei. În cazul în care dosarul este aprobat, pacientul merge cu decizia de aprobare la medicul curant, care îi va elibera prescripția medicală.
Diana Stancovici
Primăria Sibiu preia declarațiile fiscale pentru stabilirea impozitului
Direcția Fiscală Locală din cadrul Primăriei Sibiu a început încă de la data de 11 ianuarie să primească declarațiile fiscale de la persoanele fizice și juridice pentru stabilirea impozitului pe anul 2016. Data limită pentru depunerea declarațiilor fiscale este 31 martie 2016.
Au obligația să depună declarația fiscală 3 categorii:
1) persoanele care dețin în proprietate un imobil utilizat ca spațiu de locuit, dar și ca sediu de firmă, în care să fie precizată suprafața utilizată în scop economic și suprafața utilizată pentru locuit, impozitul urmând să se calculeze diferențiat;
Declarația va fi însoțită de următoarele documente:
Raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, precum și dovada înregistrării în baza de date gestionată de ANEVAR; sau
Procesul-verbal de recepție finală, din care să reiasă valoarea clădirii, în cazul unei clădiri finalizate în ultimii 5 ani; sau
În cazul unei clădiri dobândite în ultimii 5 ani, actul de dobândire a dreptului de proprietate (contract de vânzare-cumpărare sau donație, etc) din care să reiasă valoarea clădirii
2) persoanele fizice care dețin în proprietate un imobil utilizat ca spațiu de locuit, dar și ca sediu social, sediu secundar, punct de lucru al unei societăți comerciale, PFA, cabinete activități liberale etc., chiar dacă nu desfășoară activitate economică la respectiva adresă
3) persoanele fizice care dețin în proprietate un imobil cu orice altă destinație decât cea de locuit (ex: spațiu comercial, atelier, manufactură, pensiuni, spălătorii auto etc.). Formularul poate fi descărcat de pe site-ul instituției www.sibiu.ro sau poate fi procurat în format tipărit de la Centrul de Informații pentru Cetățeni din sediul Primăriei Sibiu, de la camerele 10 și 18 ale Direcției Fiscale Locale, situate la parterul sediului din Piața Mare, dar și de la ghișeele Direcției Fiscale din sediul Primăriei Sibiu situat pe Bulevardul Victoriei, nr. 1-3.
Nu au obligația să depună declarația fiscală pentru stabilirea impozitului cetățenii care au în proprietate un imobil utilizat exclusiv pentru locuit și care nu au înregistrat la respectiva adresă sediul unui agent economic!
Jandarm montan: Muntele e frumos, îți oferă tot ce vrei, dar ia și partea lui
Florin Muntean lucrează în Jandarmerie de 22 de ani, iar cea mai mare parte a ultimilor cinci ani și-a petrecut-o în Munții Făgăraș, unde este angajat ca jandarm montan. Pasionat de munte de la zece ani, Florin a învățat să se bucure de fiecare clipă petrecută pe creste, dar și să aprecieze corect pericolele. Spune că muntele este ”un microb plăcut”, dar dacă nu-l respecți, ”te taxează”
De mic copil, Florin Muntean a iubit muntele și a fost o fire sportivă. Prima plimbare pe munte a făcut-o la zece ani și de atunci s-a dus în fiecare clipă liberă. A făcut ani de zile atletism și înot de performanță, a jucat fotbal și a învățat să schieze. Ar fi vrut să devină parașutist, dar o unitate de profil nu era aproape de casă, așa că a făcut Armata la Brașov, la jandarmi. Imediat după, s-a angajat la Inspectoratul Județean de Jandarmi Sibiu și a lucrat în diferite structuri de-a lungul anilor până în 2011, când s-a deschis postul de Jandarmerie montană de la Bâlea Lac.
În Munții Făgăraș, Florin are aceleași atribuții ca orice jandarm: ordine publică, braconaj, protejarea faunei, dar și salvări, în cooperare cu Salvamontul.
La puțin timp după ce s-a instalat în postul de la Bâlea Lac a avut și prima intervenție, pe care nu poate să o uite.
”Chiar în 2011 am avut «botezul». În septembrie, am avut un caz despre care salvamontiștii spuneau că a fost cel mai greu din ultimii zece ani. Deasupra Lacului Călțun, un turist de 30 de ani, maratonist montan, s-a așezat pe o lespede și aceasta s-a desprins. A căzut în gol vreo 30 de metri și s-a oprit pe un prag. Operațiunea a durat mai multe ore. Două ore a durat numai până l-am coborât de pe perete până la refugiu”, povestește Florin Muntean.
El spune că acela a fost unul dintre cazurile fericite, victima revenindu-și la scurt timp. Sunt însă și oameni care nu mai scapă de pe munte. Cam zece oameni au murit în Munții Făgăraș de când Florin Muntean lucrează la postul de Jandarmerie montană de la Bâlea Lac.
Pe munte, pericolele sunt la tot pasul
După ani de zile petrecuți pe munte, Florin poate să vorbească foarte clar despe pericolele pe care le întâlnești la mare altitudine.
”Pericolele pot să vină din mai multe părți. Informarea e principalul: ce am voie să fac, ce n-am voie să fac, unde să mă duc, unde să nu mă duc. Cel mai mare pericol sunt cei care vin cu mașinile și cred că muntele e loc de grătar. Sunt oameni care vin să respire aer curat și…nu mai e. Apoi sunt cei care vin cu mașina și vor să urce pe munte, dar vin în sandale, adidași, pantofi. Cum se dau jos din mașină, ei vor să plece pe munte. Ei nu știu că pe munte nu e ca pe trotuar. Nu întreabă, pleacă, se hazardează și te trezești că li se rupe încălțămintea, se rătăcesc, fac atac de panică. Oamenii ăștia nu au nicio treabă cu muntele și-și lasă și mizeria pe unde merg”, spune Florin, revoltat că muntele e din ce în ce mai poluat.
Inconștienții care confundă muntele cu bulevardul ”se pun pe ei în pericol, dar și pe alții”.
”Prea puțini vin să întrebe. Noi nu putem să-i oprim să meargă. Eu le pot recomanda să nu plece, dar nu-i pot opri. Oamenii ăștia sunt un pericol. Poate să-ți iasă, să te duci și să nu pățești nimic, dar poate să nu-ți iasă…”, explică Florin. Acesta vorbește despre faptul că mulți turiști confundă Munții Făgăraș cu Munții Bucegi și cred că peste tot este la fel de ușor. ”În Bucegi, mergi ca pe bulevard, doar că nu e asfaltat. În Făgăraș noi avem cel mai lung traseu de creastă din Europa, peste două mii de metri de creastă, de muchie. Acolo, dacă nu ai încălțăminte adecvată… Făgărașul le-a venit de hac și unor oameni experimentați. De multe ori cei experimentați sunt victimele accidentelor pentru că ei împing limitele. Muntele e frumos, îți oferă tot ce vrei, dar ia și partea lui”, mai spune Florin.
Făgărașul este un munte greu, consideră specialiștii, în care se poate face pregătire pentru o escaladă de 6.000 de metri. ”Făgărașul, pe timp de iarnă și pe timp de vară, îți dă toate condițiile: furtună, vânt, viscol, condiții grele, tot ce vrei”, afirmă jandarmul montan. Cele mai frecvernte accidente montane sunt pe timp de vară și constau în traumatisme ale membrelor.
Echiparea – extrem de importantă la munte
Florin Muntean crede că un echipament adecvat te poate salva pe munte din situații diverse. Potrivit lui, bocancii buni și bețele, n-ar trebui să lipsească din echipament, fie vară, fie iarnă.
Întrebat care consideră că este echipamentul necesar pe munte, Florin Muntean precizează:
Echipamentul necesar pe timp de vară: ”încălțăminte de munte, care absoarbe șocul piciorului când calci, o pregătire fizică bună, în funcție de traseul pe care-l urmezi, să te informezi, să nu mergi singur. În toate țările civilizate se anunță ce traseu urmează să faci, să-ți calculezi timpul ca să poți să te și întorci sau să te gândești la loc de campare. Asta este esența: să fii informat și echipat”.
Echipament necesar pe timp de iarnă: ”depinde de ce vrei să faci. Neapărat să nu mergi singur. Aparat de căutat în avalanșă, e cam 1.500 de lei. Îți trebuie rucsac cu airbag. E 4.000 de lei, dar dacă te prinde avalanșa te ține în viață. Lopată de avalanșă, sondă de avalanșă. Aparatul de căutat în avalanșă nu e obligatoriu, dar dacă ții la viața ta, ăla trebuie să-l ai. Dacă vara mai merge pe munte și în adidași și, poate, nu pățești nimic, iarna trebuie să ai tot ce-ți trebuie”.
Muntele – a doua casă pentru Florin
Dragostea lui Florin pentru munte se vede în fiecare poveste pe care o spune. Vorbește cu admirație despe marmote, vulpi, capre negre sau urși pe care i-a văzut pe cărările de munte pe care le-a cutreierat. Îi pare rău că, cel puțin deocamdată, nu a reușit să vădă niciun râs. Muntele pentru el este a doua casă, în care se simte în largul lui.
”E o casă pe care, practic, am primit-o când eram copil și întotdeauna îmi oferă tot ce e mai bun. Nu există două zile la fel pe munte: că e urât sau e frumos, nu sunt două zile la fel. Muntele pentru mine înseamnă viață. Apa de munte…nu cred că mă pot sătura de ea. Îți dă energie, îți dă putere, te încarcă pozitiv. Pe munte îți alegi o bucată de stâncă, stai pe ea o zi întreagă și te reculegi. Te menții în formă și sănătos. Un apus sau un răsărit ca la munte nu găsești nicăieri. Eu și acum mă trezesc câteodată să văd câte un răsărit. Muntele e un microb plăcut de care nu te mai vindeci: odată ce ai pus piciorul pe munte și ți-a plăcut, o să dai fuga la magazin să vezi ce echipament îți trebuie. Respect muntele. Dacă-l respecți, nu ești așa pasibil de accidente. Dacă nu-l respecți, muntele te taxează”.
