Sibiencele care s-au aflat astăzi pe centru, au primit de la deputatul Raluca Turcan flori, felicitări de 8 martie și informații despre prevenirea cancerului de col uterin și de sân.
Potrivit Ralucăi Turcan, această campanie de informare intitulată „Familia te vrea sănătoasă. Ai grijă de tine!” reprezintă mărțișorul oferit de PNL pentru sibience. Politicianul a stat de vorbă cu sibiencele şi le-a explicat cât este de important să îşi facă analizele la timp, în contextul în care statisticile sunt îngrijorătoare: 6 femei din România mor zilnic din cauza cancerului de sân şi de col uterin. De altfel, țara noastră este pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea provocată de aceste boli. Spre deosebire de alte tipuri de cancer, care sunt incurabile, cancerele de sân şi de col uterin se pot vindeca în majoritatea cazurilor, dacă sunt decoperite într-un stadiu incipent.
Raluca Turcan a dorit să le transmită doamnelor că au posibilitatea de a face analizele gratuit, print-un simplu control de rutină, cu trimiterea de la medicul de familie : „Noi femeile, pe cât suntem de puternice, pe atât suntem de sensibile. Pentru a ne bucura de viaţă şi a fi fericite alături de familie şi prieteni, trebuie să fim în primul rând sănătoase. Printr-un simplu control anual de rutină, putem preveni apariţia cancerului de sân şi de col uterin. Vă doresc o primăvară frumoasă, cu sănătate şi multe zâmbete alături de cei dragi!”
Campania de informare împotriva cancerului de sân şi de col uterin, mărțișorul oferit de Raluca Turcan sibiencelor de Ziua Femeii
Dezastru la proba de matematică de la simularea Evaluării Naționale. Doar o treime din elevi au promovat
Au fost afișate rezultatele obținute de elevii claselor a VIIII-a la simularea Evaluării Naționale. Din păcate, elevii nu au făcut față matematicii, procentul de promovabilitate fiind de doar 32,81%, o treime din totalul celor prezenți. La limba și literatura română s-au descurcat mai bine, aproape 72% din cei care l-au susținut, în județul Sibiu, au promovat, iar 87,46% la limba maternă.
Examenele au fost date de către elevi, în perioada 23 – 25 februarie. Rezultatele au fost făcute publice de către reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, acestea urmând a fi analizate în Consiliile Profesorale ale unităţilor de învăţământ. În final, se vor întocmi planuri remediale în vederea îmbunătăţirii acestora.
Peste 100 de jandarmi și polițiști, mobilizați pentru Cupa Davis
Autoritățile au luat măsuri sporite de protecție în perioada desfășurării meciurilor de Cupă Davis dintre România și Israel, din perioada 6-8 martie. Peste 100 de polițiști și jandarmi sunt implicați în acțiunile de protecție a jucătorilor, a spectatorilor, asigurând ordinea publică atât în tribune, cât și în afara Sălii Transilvania. Prin urmare, parcarea de la Sala Transilvania va fi închisă pe durata competiției, fiind interzisă staționarea mașinilor în zona adiacentă arenei sportive, pe partea carosabilă a străzilor: Nicolaus Olahus şi Octavian Goga – înspre Sala Transilvania. Coordonarea măsurilor de ordine şi siguranţă a evenimentului de la Sibiu este asigurată de către Jandarmeria Română, potrivit MAI.”Peste 100 de angajaţi ai structurilor de ordine şi siguranţă publică din Ministerul Afacerilor Interne vor fi angrenaţi zilnic în misiuni pentru menţinerea şi asigurarea climatului de siguranţă în zona complexului sportiv „Sala Transilvania” din municipiul Sibiu, unde vor avea loc partidele de tenis, precum şi pe traseele de deplasare ale participanţilor la eveniment”, se arată în comunicat. În ajutorul poliţiştilor şi jandarmilor vor fi aduşi şi angajaţi ai Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.Pe timpul desfăşurării partidelor de tenis este interzisă comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în imediata apropiere a stadionului. Accesul spectatorilor pentru meciurile de vineri şi duminică va fi permis începând cu ora 11.00, iar pentru cel de sâmbătă, de la ora 13.00. Accesul în arena sportivă se va realiza numai în baza documentelor de acces (invitaţie, abonament sau bilet emis de organizator – Federaţia Română de Tenis).
Vineri au loc meciurile individuale dintre Adrian Ungur – Bar Botzer şi Marius Copil – Dudi Sela, restul jocurilor fiind programate în zilele de sâmbătă, la dublu – ora 15,00 – Florin Mergea&Horia Tecău – Jonathan Erlich&Edan Leshem, iar duminică două partide individuale – ora 13,00 – Adrian Ungur – Dudi Sela, urmat de Marius Copil – Bar Botzer. Echipa care va câştiga întâlnirea va accede în turul al doilea din Grupa I, Zona Europa-Africa, iar echipa care va pierde va merge la barajul turului 1 al Grupei I, adversară fiind una dintre reprezentativele Sloveniei sau Slovaciei.
Prejudiciu de peste 10 milioane de lei produs de primăriile din judeţ şi unele firme din subordinea lor
Ultimul raport al Curţii de Conturi a României, aferent finanţelor publice locale din anul 2013, vorbeşte despre un prejudiciu de peste 10 milioane de lei produs de primăriile din judeţul Sibiu şi unele dintre firmele din subordinea lor. Specialiştii Camerei de Conturi Sibiu au verificat Consiliul Judeţean, 29 de primării, trei ocoale silvice, SC Drumuri şi Prestări în Construcţii Sibiu, Meditur Mediaş, Tursib, dar şi alte câteva firme din subordinea primăriilor. Au fost descoperite abateri financiar-contabile în sumă de peste 361 de milioane de lei, venituri suplimentare în sumă de aproape 29 milioane lei şi prejudicii de peste 10,3 milioane lei. În judeţul Sibiu există 334 de entităţi care lucrează cu bani publici şi se supun controlului Curţii de Conturi. În anul 2014 au fost verificate de către Camera de Conturi Sibiu un număr de 89 dintre acestea. Dacă greşelile financiar-contabile pot fi relativ uşor remediate, în cele mai multe dintre cazuri problemele fiind rezolvate pe durata controlului, producerea de prejudicii este mai gravă şi dă mai multe bătăi de cap aleşilor locali.
Trei sferturi din prejudiciul despre care vorbesc reprezentanţii Curţii de Conturi a fost produs de două primării din judeţ – Primăria Mediaş şi Primăria Copşa Mică, fiecare cu câte un prejudiciu estimat la peste trei milioane de lei. Cea mai gravă situaţie se înregistrează la Primăria Mediaş, în cazul căreia reprezentanţii Curţii de Conturi vorbesc despre „investiții financiare neoportune”.
„Unitatea Administrativ – Teritorială Municipiul Mediaș a efectuat investiții financiare neoportune, concretizate în achiziționarea întregului pachet de acțiuni emise de SC Gospodărie Comunală SA Mediaș. Investițiile financiare s-au efectuat în situația în care SC Gospodărie Comunală SA Mediaș înregistra grave probleme financiare materializate în datorii mari către terți și pierderi financiare semnificative”, se arată în raport.
Reprezentanţii Primăriei Mediaş au precizat că nu-şi însuşesc punctul de vedere al Camerei de Conturi şi au contestat decizia. „Prin Decizia 26/27.05.2014 a Curții de Conturi București, Camera de Conturi Sibiu, una dintre constatări viza și investițiile efectuate de UAT la operatorul S.C. Gospodăria Comunală S.A, estimate la suma de 3.696 000 lei, reprezentând atât achiziționarea pachetului minoritar de acțiuni, cât și o majorare a capitalului social. Împotriva acesteia s-a formulat contestare aflată pe rolul Tribunalului Sibiu, entitatea auditată neînsușindu-și punctul de vedere al auditorilor. În funcție de soluția pronunțată de instanța de judecată, se vor lua măsurile legale care se impun”, au precizat reprezentanţii Primăriei Mediaş.
Situaţia este însă mai complicată, în cazul aceleiaşi tranzacţii sesizându-se şi procurorii DNA care au decis trimiterea în judecată pentru abuz în serviciu atât a primarului Teodor Neamţu, cât şi a majorităţii consilierilor locali.
Abia la finalul acestor procese, instanţa va stabili dacă prejudiciul trebuie sau nu recuperat şi de la cine anume ar trebui luaţi banii.
Curtea de Conturi a estimat un prejudiciu de peste 3 milioane de lei și la Primăria Copșa Mică. Primarul Teodor Mihalache afirmă că actul de control a fost contestat, iar dosarul se află în intanță.
„Deocamdată ne judecăm. Noi a trebuit să mutăm o parte a stației de epurare de pe un mal al Târnavei pe celălalt pentru că podul care ducea la stație nu mai suporta traficul greu. Doamna de la Curtea de Conturi a considerat că ce am făcut noi este plată neconformă. Mă gândesc că era plată neconformă dacă facem din bani publici rachete, nu stație de epurare”, a declarat Teodor Mihalache.
Prejudiciul în sumă de 125.000 de lei a fost estimat de către specialiştii Curţii de Conturi şi la Consiliul Judeţean Sibiu. În cazul acestei instituţii se vorbeşte despre plata unor lucrări executate necorespunzător.
„Unitatea Administrativ – Teritorială Judeţul Sibiu a efectuat plata unor lucrări la drumuri, executate necorespunzător din punct de vedere calitativ, estimate la suma de 125 mii lei”, se arată în raport.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean au explicat faptul că raportul face referire la o situaţie apărută la modernizarea drumului dintre barajul de la Racoviţa şi drumul judeţean 105G.
„După recepţia la terminarea lucrărilor, pe măsura intensificării traficului rutier pe drumul modernizat, s-au constatat degradări majore ale suprafeţei părţii carosabile pe o suprafaţă de 3.500 m², situaţie consemnată în procesul verbal de constatare din 27.06.2014. Situaţia prezentată este recunoscută şi de S.C. Hidroconstrucţia S.A Sucursala Sebeş, prin Nota de constatare nr. 1/3393/06.06.2014 întocmită în data de 05.06.2014, în care se estimează costul remedierii degradărilor constatate la 125.000 lei”, precizează reprezentanţii Consiliului Judeţean.
Aceştia au explicat, de asemenea, că lucrarea era în perioada de garanţie, iar reparaţiile au fost efectuate de către constructor, pe cheltuiala proprie.
„Urmarea faptului că lucrarea s-a aflat în garanţie pe o perioadă de 24 de luni, începând de la data de 05.12.2013, firma S.C. Hidroconstrucţia S.A. Sucursala Sebeş a executat remedierea degradărilor constatate pe cheltuiala proprie în valoare de 241.238,84 lei. Drumul este monitorizat şi a avut o comportare corespunzătoare până în prezent”, afirmă reprezentanţii CJ Sibiu.
Şi la Primăria Sibiu s-au înregistrat prejudicii, în sumă totală de 77.000 de lei. Curtea de Conturi vorbeşte despre faptul că Primăria Sibiu „a acceptat la plată situaţii de lucrări în care au fost consemnate unele diferenţe cantitative şi valorice faţă de devizele ofertă depuse sau lucrări efectuate necorespunzător”.
„Este vorba de o sumă de 67.000 de lei din contractul de amenajare a celor trei poduri din Cartierul Tineretului, proiect încheiat în decembrie 2013. Suma menționată în raport a fost alocată în cadrul contractului pentru însămânțarea cu iarbă a malurilor pârâurilor peste care s-au construit podurile. Cu toate că firma în cauză a însămânțat cu iarbă, Curtea de Conturi a constat însă că iarba nu era crescută în acel moment pe maluri. În urma raportului Curții de Conturi, Primăria a dispus constructorului reînsămânțarea zonei. Restul de 10.000 de lei au reprezentat lucrări care nu au fost însoțite de documentația corespunzătoare, în acest caz constructorul în cauză restituind deja sumele în bugetul local”, a declarat Astrid Fodor, primarul interimar al municipiului Sibiu.
Pentru remedierea tuturor deficienţelor constatate la primăriile şi firmele din judeţ controlate, Curtea de Conturi a dispus un număr de 208 măsuri, cele mai multe fiind duse deja la îndeplinire.
Un palat alb și o poveste neagră
Când spui Sibiu, din punct de vedere turistic, spui în primul rând Muzeul Brukenthal. Pe lângă celelalte obiective pe care străinii le bifează atunci când ne vizitează orașul – piețele istorice, turnurile sau muzeul din Dumbrava Sibiului, Muzeul Național Brukenthal ține capul de afiș. Nu există circuit turistic organizat în Sibiu care să nu includă și o vizită la acest obiectiv cultural. Practic, Brukenthalul înseamnă pentru România ceea ce este Schonbrunn pentru Austria, Luvru pentru Franța, Ermitaj pentru Rusia, Britisch Museum pentru Anglia sau Capela Sixtină pentru Vatican. Cu toate acestea, reprezentanții muzeului sibian au anunțat că este iminentă restricționarea accesului vizitatorilor în instituție, din cauza degradării masive. Muzeul nu a fost restaurat niciodată integral în ultimii 200 de ani. Mai mult, conducerea susține că, dacă nu se va interveni urgent, muzeul își va închide porțile în următorii ani. Nu de mult, o bucată de piatră, cu o greutate de 40 de kilograme, s-a desprins și s-a făcut țăndări. Din fericire, la ora aceea nu se afla niciun vizitator în preajma sa. Banii necesari pentru salvarea muzeului tind spre 50 de milioane de euro, o sumă imensă, raportată la bugetul sărăcit de corupția sistemului. Disperați, în această săptămână, muzeografii au lansat campania „White Palace – Dark Story” (un palat alb – o poveste întunecată) pentru restaurarea Palatului Brukenthal. Prin aceasta, încearcă să sensibilizeze cât mai mulți oameni cu privire la pericolul în care se află acest monument istoric.
Nu își propun strângeri de fonduri de la populație, ci au inițiat o petiție, pe care au rugămintea să o semneze cât mai mulți iubitori de cultură, până la finele lunii mai. Putem să îi sprijinim și noi, ca să nu rămânem fără acest monument simbol al orașului. Altfel, riscăm ca pe viitor să mai putem admira capodoperele expuse aici, doar în tururi virtuale, din fața computerelor. Iar în locul impozantului palat alb, lăsat de baronul Brukenthal pentru posteritate, va rămâne doar o poveste întunecată despre o țară săracă, unde valorile nu au fost prețuite.
Zgribuliți la cucurigu
Iarna asta se încăpățânează să se atârne de cer ca un bețiv în fața birtului, iar lumea își continuă tâcnit ritmul său nebun al vieții. În Irak, Statul Islamic arde literatură, sfărâmă arta cu barosul și aruncă în aer ziduri antice. Îmbătați de succesul anihilării simbolurilor idolatre, fanaticii pierd în fața armatei irakiene ce a cucerit o bună parte din Tikrit. 11 comandanți ai Statului Islamic sunt executați pentru trădare, retragerea arătând că dincolo de propagandă, Statul Islamic nu e un Califat sfânt, ci o entitate anarhică banală.
Aproape de noi, pe frontul estic ucrainean, oamenii continuă să moară, în ciuda acordului de armistițiu semnat la Minsk. Între disputa dintre europeni și americani asupra măsurilor antirusești și cele de sprijin ale Kievului, declarațiile ce ne implică pe noi continuă să curgă. Americanii ne avertizează că Gurile Dunării ar fi o țintă pentru dictatorul de la Kremlin. Individul fără scrupule care agresează alte state, doboară aeronave civile cu rachete și își asasinează fără emoții opozanții politici în plin centrul Moscovei. Bineînțeles că Nemțov s-a sinucis trăgându-și patru gloanțe în spate la 200 de metri de Kremlin, exact când sutele de camere TV din zonă erau dezactivate și FSB-ul, acest demn urmaș al KGB-ului se uita în altă parte. Pentru poporul rus aflat într-un exercițiu puternic de adorație pentru Vladimir Putin lucrurile sunt clare, nemernicii de spioni CIA sunt de vină și uneltele lor, fasciștii de la Kiev.
Europa joacă rolul unei femei ușoare în relația cu Kremlinul. Italia semnează acorduri cu aceeași Rusie în valoare de un miliard de euro. Embargourile și sancțiunile sunt una, dar întocmai ca și ungurii, italienii își construiesc o altă realitate cu un gangster internațional.
În arealul mioritic îmbibat de umezeala capricioasă a lunii martie, între dezbaterile dintre ora facultativă de religie și condițiile de arest și din penitenciare, realitatea socială se confruntă cu miopia. Capturați între jocuri partizane și destinderea ușuratică a can-canului, nu reușim să vedem cheltuielile pentru energie electrică dublate prin intermediul companiilor de distribuție, prețurile la medicamente de patru ori mai mari decât în Germania și sărăcia care urlă în zone consistente ale societății românești. În spațiul rural unde locuiește 43% din populația României există șase din zece locuințe conectate la internet, însă numai jumătate dintre acestea au un duș în casă. În cazul grupurilor sanitare lucrurile stau și mai rău.
Însă același popor ce tratează igiena proprie cu ignoranță, redescoperă resurse ascunse de sentiment antiamerican. E la modă să fii filogerman astăzi. Cu largul sprijin al propagandei moscovite insidioase se strecoară în opinia publică românească antiamericănisme de cafenea. Însă SUA își văd de treaba lor ignorând nația română. SUA înregistrează astăzi o producție de petrol record. Aceiași ignoranți americani de la NASA au ajuns deja pe orbita planetei pitice Ceres cu un vehicul propulsat de un motor ionic. Iar noi, bătându-ne mândri cu cărămida în piept, nu înțelegem uriașul decalaj dintre noi și restul lumii civilizate.
Aniţa Nandriş-Cudla
Nu ştiu dacă vă mai amintiţi întîlnirea noastră de Ziua Femeii de anul trecut. Purta titlul “Cheful de post”. Spuneam atunci că Dumnezeu i-a dat bărbatului să propovăduiască Adevărul, în schimb femeii i-a poruncit să tacă, deoarece rânduise pentru ea ceva mult mai complicat: să fie izvorul vieţii. Şi pentru aceasta i-a dat şi o putere extraordinară: dragostea. Şi mai spuneam că, în tradiţia românilor, la vreme de înaltă disciplină morală, Femeia devine puterea conservatoare a neamului, asigurându-i viitorul, stabilitatea familiei, rostuind destine, dând viaţă, apărând viaţa cu preţul vieţii.
Peste exact un an aveam să întâlnesc o astfel de Femeie între coperţile unei cărţi, împreună cu cei trei copii ai ei şi cei 2o de ani de exil siberian. Nici un cuvânt de judecată la adresa aproapelui. Nici umbra vreunui gând să ceară socoteală lui Dumnezeu. Doar forţă decisivă de mamă în situaţii extreme, echilibru, credinţă, curaj, demnitate, cinste şi Dragoste. De neimaginat cum se pot păstra intacte firele acestea – din care Dumnezeu a ţesut fibra neamului românesc – în condiţiile extreme din pustietatea îngheţată, agresivă şi exterminatoare de dincolo de Cercul Polar. O Mamă ! Dar, pentru copiii ei, şi tată, și învăţător, și psiholog, şi preot. Cum spune chiar nepotul ei : “A devenit, într-un fel, o adevărată instituţie în plină Siberie.”
Cei 2o de ani în Siberia sunt acum o carte: “Amintiri din viaţă”. Povestite de o ţărancă din Bucovina martirizată, femeie “cu trei clase primare şi suflet cât o istorie naţională …”, despre care Monica Lovinescu a scris: “ După o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastră ca neam ar trebui să dispară.” Iar numele acestei femei – pentru care Dumnezeu rânduise să fie izvorul vieţii – este Aniţa. Aniţa Nandriş-Cudla.
Puţini ştiu că nepotul căruia Aniţa i-a încredinţat manuscrisul ei de 36o de pagini în 1982, care l-a trecut, printre grăniceri, de la Cernăuţi în România, care l-a făcut cunoscut oamenilor, după cum a fost dorinţa ei, care l-a ”îmbrăcat” în povestea familiei si a neamului precum se îmbracă o icoană în argint, trăieşte cu noi în aceeaşi cetate : dr. Gheorghe Nandriş.
Ce dar de preţ această carte, despre cinstea la care ne cheamă Dumnezeu – aceea de a fi mai înainte şi mai presus de toate Oameni!
Iar de voieşte cineva să onoreze cu un gînd sfinţit Mama, s-o pomenească şi pe Aniţa duminică, La Sfânta Liturghie.
Andreea Ciortea – „Să-ți găsești ia care ți se potrivește este ca un RMN pentru suflet”
Tradiția… un cuvât sensibil pentru sufletele noastre de români. Dicționarul Explicativ al Limbii Române o descrie ca fiind „un ansamblu de concepții, de obiceiuri, de datini și de credințe care se statornicesc istoricește în cadrul unor grupuri sociale sau naționale și care se transmit, prin viu grai, din generație în generație, constituind pentru fiecare grup social trăsătura lui specifică.” O definiție bună. DEX-ul nu poate însă, explica ceva. Dacă persoanele care transmit prin viu grai se opresc, se sting sau pur și simplu nu le mai pasă, tradiția moare, iar noi, românii, fără tradiție, riscăm să ne pierdem identitatea. Din fericire, în fiecare zonă a țării noastre încă se nasc persoane care luptă din răspunteri pentru a păstra ce e de păstrat. Un astfel de om s-a născut și în Sibiu, acum 36 de ani. Este vorba despre Andreea Ciortea, iubitoare de cultură, înrădăcinată în istoria portului popular și inițiatoare a unor proiecte cu răsunet în Sibiu.
Andreea a avut o copilărie așa cum mulți micuți ar trebui să o aibă: la sat, în aer liber, ocrotită de grija bunicilor și dragostea părinților. A simțit mirosul fânului proaspăt și iarba cum îi alintă tălpile, a pătruns tainele bisericii, alături de bunica, cu ochii ei de copil curios și a prins jocul fetelor și flăcăilor din sat. Ea e convinsă că de acolo a început totul, chiar dacă atunci nu avea de unde să știe. „Buncii din partea tatălui meu erau la Sibiel, iar părinții mei au locuit la Marpod. Am avut o copilărie minunată și în Mărginimea Sibiului și pe Valea Hârtibaciului”. A urmat Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, apoi Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, germană – engleză. S-a întors în Sibiu pentru a face Masterul la Universitatea Lucian Blaga. „Atunci am realizat ce port în mine, că am această înclinație spre cultură. De atunci am avut legătură cu tot ce înseamnă proiect cultural în Sibiu.” O parte dintre ele sunt „Artlabs – pentru artă, design și tehnologie”, „Spații sonore”, „Baroc urban”, „Podoabe de ieri, de azi, de mâine”, în colaborare cu Muzeul ASTRA. Într-o zi însă, i s-a făcut dor. Dor să inițieze un proiect al ei. Așa s-a născut „Ia Sibiu”, iar prin acest proiect a fost adusă „Ziua Universală a iei la Sibiu”. „Ideea a venit de la inițiatorii proiectului La Blouse Roumaine, pe care i-am cunoscut în București și care mi-au propus să organizăm Ziua Universală a Iei la Sibiu. Era exact ceea ce căutam. Un proiect simplu, însă cu un impact imens. Și mai era și toată acea parte de regăsire a identității, care m-a atras. Văzusem pe internet o mulțime de români în diferite colțuri ale lumii purtând ia românească. Așa mi-am dat seama că după atâția ani, noi încă mai știm cine suntem.”
Cele mai vechi ii sunt din anii ’30, ’40
Evenimentul a fost organizat prima dată de Andreea la Sibiu, în anul 2014 și s-a dovedit a fi unul de succes. „Întotdeauna am adorat să lucrez cu tinerii și continui să o fac. Știu că se mai spune despre ei că nu le pasă, că nu se implică, însă mie mi-au demonstrat întotdeauna contrariul. Ceea ce s-a întâmplat de Ziua Iei la Sibiu mi-a confirmat faptul că tinerii sunt creativi și curioși în sensul cel mai bun.” Prin „Ia Sibiu”, Andreea și-a propus să regăsească tradiția, să promoveze ia, pe cea de Sibiu în general, să ajute la renașterea unei comunități și a unui simbol. Așa a început un adevărat proces de căutare de meșteri cunoscători de meșteșug sau deținători de ii originale. „Am început să caut meșteri peste tot în țară, meșteri care să lucreze cu pânzele începutului de secol XX, cum ar fi borangicul sau marchizul, care era cel mai elegant material al acelei perioade. Din el se făceau rochiile de nuntă. Din păcate, nu se mai găsește, în schimb borangicul, da. În Vâlcea există o familie care crește viermi de mătase. Meșterii sunt oameni frumoși, cu suflet și i-am găsit în Daia, Breaza, Reghin, în zona Moldovei, Săpânța, Târgoviște sau Cluj”. Cele mai vechi ii pe care le deține Andreea spun instoria anilor ’30, ’40. Sunt frumoase, elegante în simplitatea lor, migălos croite și cusute. Sunt ii de colecție, care nu pot ajunge decât pe mâna cuiva care știe să le aprecieze. Andreea își mai propune ceva. „Ne dorim să ne întoarcem către comunitate, să ne salvăm tradiția și să o ducem mai departe.” Cum și-a propus să facă asta? „Potrivim ia cu haine moderne. Se poate face asta și îi păstrăm și valoarea. Trebuie, însă, să găsim ia care ni se potrivește, iar când asta se întâmplă este ca un RMN pentru suflet. Trăim în secolul XXI. Dacă vrem să-i aducem pe cei tineri mai aproape de tradiție și de adevăratele valori, atunci ar trebui să fim foarte atenți la modul lor de viață și să integrăm ia în contemporan. Să nu aștempăm să vină ei înspre noi, ci să mergem noi înspre ei”. Și este o fată determinată și perseverentă, așa că ne putem baza pe ce-și propune. Pentru viitor, și-a propus să facă Ziua Iei și anul acesta, tot în iunie, să facă purtabile cele mai vechi ii, prin recondiționare, să ajungă la cifra de cel puțin 100 de colaboratori și să creeze cât mai multe proiecte în folosul comunității. „Aș vrea să văd femei și bărbați din Sibiu care se întorc la meșteșuguri, să-și dorească să le învețe. Din punctul meu de vedere, ne lipsește viziunea și nu suntem uniți. Facem lucrurile dispersat. Eu cred că am uitat că suntem prea săraci ca să ne îndreptăm spre lucruri ieftine și de proastă calitate și am uitat să ne bucurăm. Este foarte multă bucurie în proiectele noastre.”
Mărturii despre Părintele Arsenie Boca: Îl vedeam ca pe un prooroc, ca pe un sfânt în viață, în carne și oase
Nicolae Zian Streza, în prezent preot în comuna Rășinari, s-a născut în 28 iunie 1950, ca primul copil al preotului Nicolae Streza, venirea sa pe lume fiind posibilă datorită sprijinului și sfaturilor părintelui Arsenie Boca. În timpul sarcinii, mama sa, Elena, are probleme mari de sănătate și un renumit ginecolog îi spune că singura soluție pentru a fi salvată este să facă avort. Disperați, părinții îi scriu părintelui Arsenie, care îi încurajează și le recomandă ca soluție Sfânta Împărtășanie:
„Necazul vostru este destul de mare, dar trag nădejde că îl veți depăși cu ajutorul Sfintei Împărtășanii. Așa se țin ispitele de orice hotărâre eroică pentru legea lui Dumnezeu(…) O mamă care se hotărăște să-și sacrifice viața, dar nicidecum copilul, cred că e o mamă care-i mai trebuie lui Dumnezeu în lumea aceasta și nu cred s-o ia din lume(…)Factorul credinței de mult s-a dovedit un factor de viață!
”, le-a scris părintele Arsenie în anul 1949. Chiar a doua zi, mama Elena merge la biserică, se spovedește, se împărtășește, iar problemele de sănătate încep să i se amelioreze, reușind să ducă sarcina la bun sfârșit. Astfel, părinții îi vor pune fiului și numele de Zian, în semn de recunoștință față de părintele Arsenie, care purta acest nume înainte de intrarea în monahism.
La numai câteva luni de la nașterea sa, părintele Arsenie Boca rămâne să înnopteze în Sibiu, în casa modestă în care locuia tânăra familie cu bebelușul. Din nou, mama se plânge părintelui că micuțul este cam rău, fiind agitat și plângând foarte mult. „Nu-i zice niciodată că este rău, căci cuvintele au puterea să facă, după numele rău. Zi-i bunule și alte cuvinte frumoase”, le-a spus Părintele Arsenie, care a dormit toată noaptea alături de prunc, fredonându-i cântecele și vorbind cu el. Curând, copilul se liniștește și începe să doarmă nopțile fără probleme. Toate aceste întâmplări, inclusiv scrisoarea părintelui Arsenie, sunt prezentate integral în cartea preotului Nicolae Streza (tatăl preotului Nicolae Zian Streza) – „Mărturii despre Părintele Arsenie”.
Tizule, ce mai plângeai când erai mic!
Părintele Nicolae Zian își amintește că prima dată s-a întâlnit cu părintele la vârsta de 13 ani, în vacanța de vară, când a mers de la Albești, localitatea unde tatăl său era preot, până la București, unde părintele era angajat al Patriarhiei și picta „Schitul Maicilor”. Băiatul avea în minte chipul părintelui Arsenie din fotografia pe care o avea în casă, astfel încât se miră că nu îl găsește cu o barbă la fel de mare. Era îmbrăcat ca un doctor, cu un halat alb, impecabil și cu o bonetă albă pe cap, lucrând la icoana punerii în mormânt a Domnului, epitaful cu care se înconjoară biserica în Vinerea mare.
„
Mi-a zâmbit și mi-a zis: Tizule, ce mai plângeai când erai mic! A urmat un dialog mai consistent din care nu mai rețin decât două idei ale Părintelui. M-a întrebat: Te faci preot? Te duci la seminar? Că preoția nu-i o meserie ci o misie și ar fi păcat să se piardă darurile pe care le are tatăl meu, care – știa Părintele – citise foarte mult și avea multe cărți. I-am răspuns fără sfială că nu mă fac preot și că vreau să mă fac geolog. Părintele mi-a spus că e frumos pe munte, dar că geologii trebuie să intre în fundul pământului, unde pot muri dacă se prăbușește mina. Sau dacă nu se prăbușește mina, pot fi radiați de metale radioactive. Și ar mai fi o inconveniență, că dacă te însori și umbli pe munte, te va părăsi nevasta”
.
Părintele Nicolae Zian își amintește că la momentul acela părintele l-a mai sfătuit să nu facă onanie, pentru că în timp trupul său va fi tot mai fără vlagă, iar acest obicei nociv slăbește sistemul nervos al unui tânăr adolescent.
Decizia de a urma Teologia o va lua în anul 1968, în ultimul an de liceu, după ce rămâne impresionat în urma unei predici a Mitropolitului Nicolae Mladin.
Părintele Arsenie: Pe mine m-a sărutat Maica Domnului pe frunte!
În perioada 1974 – 1978, aflat la cursuri de doctorat la București, se va întâlni și va discuta tot mai des cu părintele. „De câte ori mergeam la Drăgănescu, nu-l oboseam pe Părintele Arsenie cu întrebări și probleme personale, din dragoste și din respect. Iar sfinția sa nu mă întreba, nu mă certa și nu îmi poruncea, ca altora. Odată, la Drăgănescu mi-a spus: tu șezi în strană și ascultă ce îmi spun creștinii și creștinele care vin aici,” povestește părintele Streza.
Tot la Drăgănescu, părintele îi va face o confesiune legată de perioada în care a fost la Muntele Athos, spunându-i că a fost sărutat de Maica Domnului pe frunte.
„Odată l-am întrebat pe părintele Arsenie de ce ascultă toate prostiile pe care le fac și le spun oamenii care vin să îl caute la Drăgănescu,considerând că îl pângăresc și îl obosesc. „Ai dreptate, mă! Dar pe mine nu mă mai ating, nu mă murdărește niciun cuvânt și nicio faptă. Eu sunt fecior cum m-a făcut mama. Pe mine m-a sărutat Maica Domnului pe frunte, în Muntele Athos. Tu ai dreptate că-mi pierd multă vreme, dar ce să le fac mă, că vin ca holda bătută de vânt! Dar din când în când fac votul tăcerii și îmi încarc bateriile sau merg la munte, unde vorbesc cu Dumnezeu”.
Părintele îi spune să meargă duminica dacă vrea să îl vadă, la biserica Boteanu, unde era nelipsit de la sfânta Liturghie duminicile sau de sărbători.
„Părintele Arsenie avea locul lui fix în biserică. Sta în picioare, drept ca o lumânare, până la sfârșitul slujbei. De fiecare dată când mergeam aici și îl vedeam, îmi venea să plâng de mila părintelui, că nu avea voie să îmbrace veșmintele preoțești și să slujească. Când ieșeam din biserică, mergeam împreună, discutând diferite teme, până la Universitate, de unde părintele lua apoi troleibuzul spre locuința sa de pe strada Petrini.”
A fost invitat de părintele Arsenie și la casa sa, având voie să împrumute din biblioteca părintelui cărți și să își copieze diverse însemnări și note aduse de la Muntele Athos.
De la mormântul său, părintele Arsenie face minuni
Ultima întâlnire pe care părintele Nicolae Zian Streza o va avea cu părintele Arsenie, va fi în luna decembrie a anului 1985, cu 3 ani înainte să moară. Fiind într-o perioadă grea a vieții sale, după ce soția cu care avea doi copii, îl părăsise, părintele Nicolae ajunge la Drăgănescu să primească un sfat pentru viața sa. Părintele Arsenie l-a întrebat atunci dacă este în stare să ia o hotărâre eroică și să intre în monahism, că și la Sâmbăta ar fi nevoie de el.
„I-am răspuns că nu mă simt în stare de așa o hotărâre eroică, pentru că mă învățasem cu viața de familie, cu copii, cu nevastă. Atunci să mai faci copii, ca să te mântuiești, mi-a spus! La nici trei săptămâni, în cea de-a doua zi de Crăciun, datorită rugăciunilor părintelui Arsenie, am cunoscut-o pe actuala mea soție, Mariana, cu care mai am încă 3 copii”.
În anul 1989, a purtat alături de tatăl său, sicriul părintelui Arsenie, la slujba de înmormântare de la Mânăstirea Prislop. Din 1990, fie în 8 mai, fie în 28 noiembrie, merge aproape anual să se roage la mormântul părintelui, la Prislop. O minune o consideră și faptul că fiul său, care nu vorbea, deși depășise vârsta de un an, a început să pronunțe primele cuvinte pe drumul de întoarcere de la Prislop, după ce îi atinsese gura cu pietre de pe mormânul părintelui Arsenie Boca. Și ideea cărții pe care a scris-o în memoria Părintelui Arsenie – „Catisme ale pr. Arsenie Boca pe Muntele Athos”, o consideră tot un semn divin, după ce într-o noapte, în 2008, s-a visat slujind Sfânta Liturghie, alături de Părintele Arsenie, sus, pe schele, în interiorul Catedralei Mitropolitane din Sibiu.
„Sunt convins că la mormântul său, părintele face minuni cu darul Sfântului Duh, de acolo, de sus, din lumea cerească”, conchide părintele Nicolae Zian Streza.
Judeţul Sibiu, promovat la Târgul de Turism de la București
Oferta turistică a județului Sibiu va fi promovată la Târgul de Turism al României de la București, organizat în perioada 12-15 martie.
„A devenit o tradiţie să participăm la acest târg ce atrage peste 30.000 de vizitatori. Sibiul se bucură de atenţie din partea agenţiilor şi individualilor în cautare de idei de călătorie sau de afaceri. Pe lângă destinaţiile şi atracţiile consacrate, vom promova agenda evenimentelor din mediul rural, programul Şcoala altfel şi ofertele operatorilor sibieni. Standul va fi astfel amenajat pentru a confirma imaginea de eleganţă, deschidere şi dinamism a destinaţiei turistice judeţul Sibiu. Pe lângă broşuri turistice, vom oferi experienţe culinare menite să-i determine pe vizitatori să aleagă Sibiul ca destinaţie de vacanţă.” a declarat Simina Manea, director executiv al Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu.
Reprezentanții Asociației Județene de Turism și ai Consiliului Județean invită toți operatorii turistici și culturali să își transmită ofertele și pachetele de servicii destinate agențiilor turistice sau turiștilor individuali, fie în format electronic, la adresa [email protected], fie în format tipărit, la sediul Consiliului Judeţean, str. G-ral Magheru nr. 14, Sibiu, camera 206, până în data de 10 martie, la ora 15.00.
Dudi Sela : „România este favorită!”
Toate speranţele naţionalei Israelului în meciul de Cupă Davis împotriva selecţionatei României se leagă de Dudi Sela. Presiunea şi povara rezultatului este pusă pe umerii săi, pe lângă meciurile de simplu, tricolorii noştri speculând că Dudi Sela va juca şi la dublu, în locul unuia din cei doi tenismeni anunţaţi de israeliţi. L-am întâlnit pe Dudi Sela după tragerea la sorţi a meciurilor şi am vorbit cu el despre meciul contra formaţiei noastre. „România este favorită! Dar, în Cupa Davis orice se poate întâmpla, am văzut jucători mai slab cotaţi învingând tenismeni de top”, a spus acesta. Sela s-a declarat foarte mulţumit de suprafaţa de joc şi de pregătirea făcută pentru meciurile contra echipei noastre. „Ne-am pregătit foarte bine în ultimele două săptămâni. Suprafaţa este bună, credeam că o să facă suprafaţa mai rapidă sau mai lentă, mediu este foarte bine pentru noi. Amândouă meciurile pe care le am sunt grele. Am mai jucat cu Marius Copil şi cu Adrian Ungur. Copil are un serviciu foarte bun, de la care se leagă totul. Este foarte agresiv. Ungur este un jucător de linie, şi care este mai mult de zgură”, a completat vedeta Israelului.
Florin Mergea : „Avem armele necesare să aducem un punct”
Florin Mergea este într-o formă extraordinară la momentul actual. Tenismenul român a venit la Sibiu pentru meciul de Cupă Davis dintre România şi Israel, după ce a reuşit nişte performanţe de-a dreptul uluitoare în acest an. Printre acestea, sferturi de finală la dublu, la Grand Slemul de la Australian Open şi semifinale la dublu, la Turneul de la Dubai. Locuri unde a obţinut cele mai importante victorii ale carierei. Alături de Dominic Inglot, Mergea a reuşit să învingă de două ori în 2015 pe cea mai bună echipă din istoria tenisului de câmp, fraţii Bryan. L-am întâlnit pe jucătorul român la tragerea la sorţi a meciurilor din Cupa Davis, şi am realizat un scurt interviu cu acesta.
REPORTER : Ce poţi să-mi spui despre meciul de sâmbătă?
FM : Deocamdată nu ştim cu cine jucăm! Cred că o să intre Dudi Sela în teren. Consider că o să depindă de noi. Depinde cum gestionăm emoţiile, tactica pe care o abordăm. Şi cred că avem armele necesare să aducem un punct.
R : Deşi eşti obişnuit de atâţia ani cu programul din tenis, parcurgi distanţe foarte mari într-un timp foarte scurt. Cum te simţi dpdv fizic în momentul acesta?
FM : Sincer sunt puţin obosit în momentul de faţă, am jucat 7 turnee în opt săptămâni. De aici o să mergem săptămâna următoare în California să jucăm la Indian Wells…dar asta face parte din faptul că suntem jucători profesionişti şi ştim foarte bine ce avem de făcut.
R : Tu şi Horia aveţi un început de an extraordinar, sunteţi într-o formă excelentă. Cum este să joci împotriva unei echipe pe care nu o cunoşti şi în faţa căreia sunteţi clar favoriţi, după ce ai înfruntat pe cele mai bune formaţii din lume în ultima vreme?
FM : Sunt la altă vârstă, o altă maturitate. În fiecare meci am aceleaşi emoţii ca şi prima dată când am jucat în Cupa Davis. Fiecare meci este o provocare. Niciodată nu am fugit de meciuri grele cum ar fi cu fraţii Bryan. Jucând cu o echipă mai puţin cotată, cred că depinde foarte mult de noi. Precum ai spus, suntem într-o formă foarte bună la acest început de an, şi eu şi Horia, şi va depinde strict de ceea ce o să facem pe teren.
R : În ultimii ani de zile, tu şi cu Horia Tecău aţi jucat împreună numai la meciurile de Cupă Davis. Totuşi, vă înţelegeţi atât de bine pe teren încât pare că nu aţi mai jucat numai de o săptămână. Care este secretul?
FM: Chiar dacă nu am jucat foarte mult în ultima vreme, meciurile pe care le-am avut în timpul junioratului şi faptul că am mers de la 13 ani împreună la orice turneu jucând şi simplu şi dublu îşi spune cuvântul acuma. Jocurile noastre sunt din ce în ce mai complexe, chiar dacă nu jucăm unul cu celălalt în echipă, aceste jocuri se îmbină perfect.
