România se confruntă tot mai mult în ultima perioadă cu traficul și consumul de droguri, iar această gravă problemă o întâlnim și la nivelul județului Sibiu. Anul trecut, numărul celor care au trecut pragul Centrului Antidrog Sibiu s-a triplat față de anul anterior, iar 300 de persoane au ajuns la spital după ce au consumat droguri. În plus, în ultimii doi ani, polițiștii de la Serviciul de Crimă Organizată Sibiu au destructurat mai multe grupări de traficanți, aproape 60 dintre aceștia ajungând după gratii. Cu toate că în prezent autoritățile desfășoară numeroase campanii de prevenire a consumului de droguri, îndeosebi în rândul liceenilor și al tinerilor, lupta este una acerbă. Tinerii vulnerabili invocă cel mai des două motive pentru care recurg la droguri: curiozitatea și anturajul, grupul de prieteni. Iar dacă la început consumul de droguri este tratat ca o simplă distracție, ulterior, mulți ajung victimele propriei curse după plăcere.
S-a triplat numărul consumatorilor din evidența Centrului Antidrog Sibiu
Anul trecul, la Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) Sibiu au fost înregistrate 47 de persoane consumatoare de droguri, de 3 ori mai multe față de anul 2013, când în evidențele acestei instituții s-au aflat numai 14 persoane. 45 dintre acestea, cu vârste între 20 și 53 de ani au consumat canabis, iar alți 2 tineri, de 16 și 19 ani, substanțe etnobotanice.
„La nivelul anului 2014, în cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Sibiu au fost înregistrate un număr de 47 de persoane, din care 25 au fost referiţi de către DIICOT Sibiu, Cluj, Bucureşti conform art. 19 ^1 din Legea nr. 143/ 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare , 16 beneficiari au fost referiţi de Serviciul de Probaţiune Sibiu, 4 au solicitat serviciile CPECA din propria iniţiativă şi 2 beneficiari au fost referiţi de alte instituţii (DGASPC Sibiu, Primăria Sibiu)”, transmit reprezentanții Centrului Antidrog Sibiu.
La acest centru, ei beneficiază de evaluare medicală, psihologică și socială, precum și consiliere socială individuală sau de grup pentru a reuși să își depășească problemele pe care le au legate de consumul de droguri și a se putea reintegra social.
În 2014, aproape 300 de sibieni au avut nevoie de îngrijiri medicale
276 de pacienți cu consum de droguri ( incluzând și pacienții cu consum de etanol) au fost internați anul trecut la Spitalul de Psihiatrie “ Dr. Gheorghe Preda” Sibiu. Din totalul pacienților cu dependență la substanțe internați în 2014 în Spitalul de Psihiatrie, 7 % sunt reprezentați doar de cei cu consum de etnobotanice. Potrivit directorului medical, dr. Ciprian Băcilă, bolnavii cu probleme psihice legate de consumul de droguri sunt tratați în cadrul Spitalului atât prin internare, cât și prin tratament în ambulatoriul de specialitate. Comparativ cu anul 2012, in anii 2013-2014 procentul de pacienti internați s-a redus cu 2%, iar în anii 2013 și 2014 este aproximativ egal.
„Marea problema a persoanelor cu probleme legate de consumul de droguri, este ca nu constientizeaza pericolul la care se expun, multi dintre acestia neapeland la serviciile unui psihiatru sau psiholog.Primele manifestări apărute la consumatorii de droguri sunt tulburările de comportament. Dacă pacienții continuă consumul de substanțe pot dezvolta o gama largă de afecțiuni psihiatrice, de la psihoza indusă de substanțe, la tulburările afective sau tulburările cognitive. Afectarea somatică este, de asemenea, des întâlnită la consumatorii de droguri, ea putând fi mai importantă decat manifestările psihiatrice. Leziunile fie psihiatrice, fie somatice, la un consum prelungit de substanțe, pot fi ireversibile”, explică dr. Ciprian Băcilă.
20 de persoane, cu vârste între 18 și 54 de ani, au ajuns anul trecut și la Urgența Spitalului Județean Sibiu înurma consumului de droguri. 8 dintre aceștia erau cetățeni străini, unul din Thailanda, iar restul din Germania. Niciunul nu a rămas internat la Spitalul Județean, însă 3 au fost trimiși la Spitalul de Psihiatrie.
Aproape 60 de persoane arestate în Sibiu în ultimii 2 ani
Potrivit comisarului Sebastian Veștemean, șeful Serviciului pentru Combaterea Crimei Organizate Sibiu, aproximativ 70% dintre traficanții de droguri prinși în județul Sibiu sunt tineri cu vârste cuprinse între 20-35 de ani. În anul 2014, polițiștii BCCO Sibiu au avut 5 acțiuni antidrog, concretizate fie în destructurarea unor grupări infracționale, fie în percheziții în scopul depistării infracțiunilor de acest tip. În urma acestora, au fost cercetate 45 de persoane, dintre care 39 au fost trimise în judecată, 27 fiind arestate. În plus, au fost confiscate 56 de kg de canabis, 3 kg de etnobotanice și 30 de grame de hașiș. Și în 2013 au fost arestate 31 de persoane, polițiștii confiscând 3 kg de canabis, 11 000 de plicuri de etnobotanice și aproape un kg de hașiș.
Potrivit legii, traficanții riscă între 3 și 25 de ani de închisoare, în funcție de tipul drogurilor pe care le vând, iar cei care produc și dețin culturi experimentale pot primi închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Drogurile depistate în județul Sibiu proveneau din import, aduse din Spania, Germania, dar și din culturi proprii, deținute în locuințe și anexe gospodărești din municipiul Sibiu, Amnaș sau cultivate în aer liber, în nordul județului, în zona Mediaș.


Consumul de drog – o ”distracție” care devine un blestem
Potrivit psihologilor, persoanele care recurg la consumul de droguri sunt ușor influențabile de grupul de prieteni, au în structura personalității predispoziția spre consum de substanțe și comportament delincvent, au în jur modele culturale care manifestă asupra lor influențe nocive, manifestă o incapacitate de a se integra social și au tendința de aderare la grupuri infracționale, înclinație spre vagabondaj, insubordonare și opoziționism.
„Consumul de droguri este un comportament care presupune implicarea mai multor factori: dizarmonii ale structurii personalității, persoanele consumatoare de droguri au personalități de tip pasiv-dependent, borderline sau antisocial, manifestă un control insuficient asupra vieții pulsionale, lipsa capacității volitive, anumite stări afective particulare cum ar fi: anxietate, depresie, hiperemotivitate sau timiditate, trăiesc pe parcursul vieții diverse stări de decepție și nemulțumire, se plâng de monotonia vieții și sunt lipsite de o scară valorică”, spune pishologul clinician si psihoterapeutul Aniela Sarbu.
Depistat devreme, întrerupt înainte de a apuca să devină o obișnuință care să conducă la dependență și cu mult sprijin și motivație puternică, consumul de droguri poate fi înlăturat și făcut să devină o experiență nefericită aparținând trecutului.
„Când ajung la psiholog, pacienții consumatori de drog au grade diferite de motivație în funcție de stadiul în care se află în raport cu consumul de drog.În tot procesul de însoțire a pacientului consumator de droguri, psihologul îi este alături pentru a-l ajuta să își construiască motivația și să-și consolideze angajarea în schimbare dar nu uită niciodată că responsabilitatea pentru schimbare îi aparține pacientului”, mai spune psihologul Aniela Sarbu.
Riscurile consumului de droguri
Potrivit site-ului www.revista-informare.ro, principalele droguri sunt: cocaina, derivații de opiu (heroina, morfina), canabis (hașiș,marijuana) și halucinogene ( LSD, ecstasy).
Cocaina este un “drog dur”, care provoacă halucinaţii şi dezechilibre mintale grave, după doze mari sau la consum de durată. În timpul utilizării cocainei se accelerează pulsul, se dilată pupila, creşte presiunea sanguină şi poate produce chiar atac de cord. În ultimul stadiu se produc convulsii, urmate de deces.
Heroina(diacetilmorfina) acţionează mai violent decât morfina, provocând crize de abstinenţă mai grave, cu anxietate respiratorie şi depresiuni totale, intoxicarea cronică manifestându-se prin slăbiciune generală, insomnie, greţuri, convulsii, dereglări tipice, şocuri cardiace şi uneori forme de precolaps. Moartea survine din cauza supradozei, a îmbolnăvirilor cauzate injectărilor nesterile şi ca malnutriţie.
LSD-ul(dietilamida acidului lisergic) este un drog sintetic. Halucinogenele nu creează dependenţă fizică, dar duc la toleranţă, astfel încât doza de substanţe halucinogene trebuie să crească de la un consum la altul. Efectele fiziologice pe termen scurt sunt: ameţeală, slăbiciune, somnolenţă, greaţă, plâns, halucinaţii vizuale, hipertensiune şi hipotermie, transpiraţie şi tremor, respectiv contracţii ale uterului. În schimb, efectele psihologice pe termen lung sunt: confuzii de percepţie şi cognitive, imposibilitatea de a îndeplini sarcini de rutină, pierderea percepţiei timpului, dificultate în distingerea diferenţelor dintre ficţiune şi realitate, atacuri de panică.
Marijuana este un drog halucinogen. La 30-60 minute după consum, imaginaţia devine tot mai confuză, imaginile se precipită, percepţia senzorială devine haotică, iar spaţiul şi timpul îşi pierd dimensiunile reale. În acelaşi timp, pot surveni halucinaţii şi stare de transă, iar comportarea poate deveni impulsivă: tulburări de coordonare motrică, tremurături, ameţeli şi ţiuituri în urechi.Dozele toxice duc la confuzii mintale, la dezorintare, la stări de excitaţie şi anxietate.
Cannabisul (cânepa indiană) este un drog sub formă de pudră Cannabisul produce scăderea activităţii, diminuarea atenţiei şi memoriei, tulburări de caracter (iritabilitate, instabilitate) şi de dispoziţie (alternerea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Cannabisul afectează ADN-ul şi, prin aceasta, mecanismul diviziunii celulare, creând mari perturbări la nivelul ovulelor, spermatozoizilor, neuronilor şi ţesuturilor. Pe termen lung, afectează sistemele cardio-vascular şi imunitar, funcţiile endocrine şi de reproducere, alterându-se funcțiile creierului și capacităţile psihice: scade voinţa, puterea de concentrare, judecata, memoria, persoana devine apatică, îşi abandonează preocupările cotidiene şi îşi neglijează familia.
Haşişul se extrage din cannabis. Consumul îndelungat duce la apatie şi lenevie, alterări ale bronhiilor, îmbătrânire prematură, slăbire a sistemului imunologic şi tulburări ale gândirii. În doze mari, consumul de haşiş conduce la delir şi nebunie.

Tot mai multe studii indică faptul că felul în care bebelușul crește și se dezvoltă în viața intrauterină are un impact important asupra sănătății la vârsta adultă. Prin urmare, specialiștii consideră că pregătirea mamei pentru sarcină trebuie să înceapă cu cel puțin câteva luni înainte ca un cuplu să încerce să obțină o sarcină. Ce presupune îngrijirea pentru sarcină și ce pot face ambii părinți pentru a concepe un bebeluș sănătos ne spune dr. Livia Ognean, medic neonatolog în cadrul Maternității Sibiu.

Cu cât timp înainte de conceperea unei sarcini este necesar să meargă părinții la medic?
Programarea unui consult preconcepţional la medicul de familie ar trebui să aibă loc cu câteva luni înainte de concepţie, de dorit minim 3 luni. Scopul acestei vizite este evaluarea stării de sănătate a părinţilor, a problemelor de sănătate ale părinţilor şi a problemelor de sănătate din familie care ar putea afecta sarcina. Ar trebui evaluate, cu ocazia acestui consult, condiţiile de viaţă sau muncă care cresc riscul de infecţie, stress sau alte probleme de sănătate. Sunt discutate eventualele afecţiuni ale cuplului – precum, de exemplu, diabetul, anemia, hipertensiunea, astmul bronşic, etc. – şi modul în care acestea pot influenţa prognosticul sarcinii. Consultul preconcepţional trebuie, de asemenea, să ia în discuţie dieta, greutatea mamei, nivelul exerciţiilor fizice, obiceiurile nesănătoase – precum fumatul, consumul de alcool, droguri sau de diverse medicamente -, statusul vaccinal şi eventuale teste pentru imunitate la afecţiuni ale copilăriei care, contactate în timpul sarcinii, pot afecta sănătatea fătului (precum rubeola – pojărelul – şi varicela – vărsatul de vânt -). Unul din aspectele extrem de importante ale consultului preconcepţional este prescrierea de acid folic, o vitamină extrem de importantă pentru prevenirea malformaţiilor congenitale ale sistemului nervos şi inimii. Împreună cu medicul de familie trebuie trecute în revistă medicamentele uzuale folosite de viitoarea mamă – cu şi fără prescripţie medicală – evaluându-se siguranţa acestora în timpul sarcinii, pentru făt şi mamă. Nu în ultimul rând, medicul de familie trebuie să îndrume gravida la medicul specialist obstetrician pentru o examinare pelvică, efectuarea unui test Papanicolau şi teste specifice pentru afecţiuni cu transmitere sexuală (sifilis, HIV, etc.).
Care sunt din punct de vedere medical șansele ca femeia să rămână însărcinată în cursul unei luni?
Fiecare cuplu care doreşte să conceapă un copil ar trebui să ştie că o femeie are şanse de 15-25% să rămână gravidă în fiecare lună, dar există o sumedenie de factori care influenţează şansele unei femei de a rămâne gravidă. Unul din cei mai importanţi factori este vârsta femeii: şansele de a rămâne gravidă scad cu fiecare lună după vârsta de 30 de ani iar scăderea devine şi mai abruptă după vârsta de 40 de ani. De asemenea, femeile care au cicluri menstruale neregulate au şanse mai mici de a obţine sarcini în primul rând pentru că este mai dificil de estimat perioada de ovulaţie, adică intervalul optim pentru concepţie. Frecvenţa actului sexual influenţează, evident, şansa obţinerii unei sarcini. După un an de încercări nereuşite de a obţine o sarcină în condiţiile unei activităţi sexuale regulate cuplul ar trebui să efectueze teste de fertilitate.
Referitor la planificarea sarcinii, când se recomandă renunțarea la pilulele contraceptive, în cazul în care cuplul a apelat la această metodă?
Dacă cuplul a apelat, ca metodă contraceptivă, la folosirea pilulelor şi doreşte să conceapă un copil este de dorit renunţarea la pilule cu câteva luni înainte de concepţie, răstimp în care cuplul poate apela la alte metode contraceptive sigure – precum folosirea de prezervative. Cele câteva luni de întrerupere a tratamentului cu pilule contraceptive vor permite cuplului să evalueze cât de regulat este ciclul menstrual – şi asta va permite detectarea mai uşoară a perioadei de ovulaţie, optimă pentru concepţie şi va dă răgaz organismului să-şi regleze din nou statusul hormonal.
La ce obiceiuri nesănătoase este recomandat să renunțe părinții care vor să aducă pe lume un bebeluș sănătos?
Dorinţa de a avea un copil sănătos este o bună motivaţie pentru a renunţa la obiceiuri nesănătoase precum fumatul, consumul de alcool şi droguri, iar medicii şi familia trebuie să le ofere sprijin femeilor aflate în aceste situaţii. Mai mult, pentru sănătatea sarcinii şi viitorul tată trebuie să renunţe la aceste obiceiuri. În cazul fumatului, deşi renunţarea la fumat este cea mai de dorit soluţie şi reducerea semnificativă a numărului de ţigări este benefică pentru sarcină deşi nici un nivel al fumatului sau expunere la fumat nu e sigur pentru sarcină. Fumatul, chiar şi numai a câteva ţigări pe zi, reduce calitatea ovulelor şi spermei – se estimează că 13% din problemele de fertilitate se datorează fumatului, conform datelor Societăţii Americane pentru Medicina Reproducerii – şi creşte riscul de avort, travaliu prematur, greutate mică la naştere a fătului, defecte congenitale. Excesul de alcool interferează cu fertilitatea şi poate reduce numprul de spermatozoizi. De asemenea, excesul de cofeină poate declanşa avortul iar după naştere sindrom de abstinenţă al noului născut. Majoritatea experţilor recomandă reducerea consumului de cafea la un maxim de 100 mg (o cană mică de cafea) pe zi dar există experţi care recomandă chiar abţinerea completă de la consumul de cofeină preconcepţional şi în timpul sarcinii, mai ales în primul trimestru de sarcină. Nu trebuie uitate, în acest sens, şi alte surse de cofeină în afară de cafea: sucuri, ceai, băuturi energizante şi unele medicamente analgezice iar citirea atentă a etichetelor de pe produse poate fi utilă pentru identificarea celor care conţin cofeină şi evitarea lor.
Câtă atenție trebuie acordată nutriției în această perioadă și ce alimente sunt recomandate?
O dietă sănătoasă şi echilibrată include suficiente proteine (carne, brânză, fasole, nuci, seminţe), cereale integrale, legume, fructe şi surse bune de calciu (lapte, produse lactate). Chiar şi în condiţiile administrării unui supliment de acid folic e bine ca dieta – preconcepţional şi în timpul sarcinii – să conţină alimente bogate în acid folic (legume verzi, cereale integrale) pentru că absorbţia e mai bună din sursele naturale decât din suplimente. În general sunt de preferat alimentele integrale proaspete celor foarte procesate şi, evident, dacă sunt disponibile, cele organice, mai ales fructele şi legumele proaspete. Legumele şi fructele crescute pentru comercializare sunt adesea stropite cu ierbicide şi pesticide şi trebuie foarte bine spălate. Atenţie, de asemenea, la consumul de peşte care, deşi este o sursă excelentă de acizi graşi omega 3 – foarte importanţi pentru dezvoltarea creierului şi ochilor copilului -, proteine, vitamina D şi alţi nutrienţi valoroşi pot conţine şi mercur, periculos pentru sănătatea mamei şi fătului. Păstrăvul, heringul, somonul şi sardinele sunt exemple de peşti care pot fi consumaţi de viitoarea gravidă şi femeia gravidă în timp ce rechinul, peştele-spadă, macroul nu sunt recomandaţi. De asemenea, nu este recomandat consumul de ouă crude sau preparate care conţin ouă crude şi nici consumul de brânzeturi moi nepasteurizate.
Poate influența greutatea mamei apariția unei sarcini?

Greutatea dinainte de sarcină este foarte importantă pentru a intra cu dreptul în sarcină. E bine ca împreună cu medicul de familie, femeile care doresc să rămână gravide să îşi evalueze greutatea în funcţie de înălţime – indicele de masă corporală – pentru că un indice de masă corporală normal înainte de sarcină se asociază cu sarcină şi naştere cu mai puţine riscuri şi complicaţii. Femeile supraponderale şi obeze cu risc mai mare pentru sarcini şi naşteri complicate (feţi mari, naşteri dificile, risc mai mare complicaţii în sarcină şi de a necesita operaţie cezariană, etc.) în timp ce femeile cu indice de masă corporală mai mic decât normalul au risc mai mare de a avea copii cu greutate mică la naştere.
(va urma)