Fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, dorește să facă parte din acționariatul Băncii Comerciale Carpatica. Până în prezent și concernele AnaCap și Axxess Capital s-au arătat interesate de achiziționarea unor pachete de acțiuni la Banca Carpatica, managementul acesteia votând în luna aprilie fuziunea cu o altă instituție bancară. Surse bancare au declarat pentru Mediafax că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuţiile cu managementul şi acţionarii Băncii Carpatica.
Potrivit Mediafax, preşedintele executiv al Băncii Carpatica, Johan Gabriels a declarat că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi susţinerea acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale. Acţionarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de a analiza oportunitatea unei fuziuni a instuţiei de credit.
BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care a fost acuzat că acţionează concertat cu Carabulea. Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.
Investitorul care va fi selectat ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea. Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri. Ilie Carabulea a fost arestat preventiv pentru fapte de corupţie, în luna ianuarie, fiind acuzat că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, a influenţat rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări pe care o deține.
Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să ţină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.
Banca Comercială Carpatica (BCC) este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 0,0765 lei/acţiune, cu 0,53% peste cotaţiile de la finalul şedinţei precedente. La această cotaţie, capitalizarea bursieră se apropie de 240 milioane de lei (aproape 55 milioane de euro), cu 30% mai jos decât capitalul social al băncii.
De la momentul apariţiei informaţiei publicate de MEDIAFAX în urmă cu aproape o lună potrivit căreia patru investitori au intrat în camera de date de la BCC, acţiunile băncii au avansat cu peste 20%, atingând maximul ultimelor 52 de săptămâni.
Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,1 lei, iar maximul ultimelor 52 de săptămâni a fost de 0,0789 lei/acţiune, atins la sfârşitul săptămâni trecute.
Şomerii sibieni au la dispoziţie în această perioadă aproximativ 400 de locuri de muncă vacante, potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu. Cele mai multe dintre acestea, peste 300 sunt diponibile în Sibiu, alte 67 de slujbe sunt pentru Mediaş, în timp ce pentru Agnita sunt disponibile 33 de locuri şi 10 pentru Avrig, respectiv un singur loc la Dumbrăveni.
