Știți probabil din filme cum arată o rană de glonț tras de aproape. Translatați imaginea peste harta României și așezați-o în inima ei. E un simplu exercițiu de imaginație pentru înțelegerea – la propriu și la figurat – a ceea ce ni s-a pus la cale nouă, românilor. Apoi recitiți cap-coadă celebra Scrisoare a treia a lui Eminescu. Genială! Are tot ce trebuie pentru elucidarea crimei, inclusiv portretul-robot al făptașilor și soluția finală. Și uite așa, meditând la vrajba neputinței noastre în jurul afacerilor cu aur, câini și gaze de șist, s-a născut un mic pamflet terapeutic pentru vindecarea de nabădăile trădării prin invocarea eminesciană a Bărbatului providențial, care sună astfel:
Națiunile au sex, aidoma oamenilor din care se compun la un moment dat. Și cum orice afirmație se cere susținută de opinii celebre și demonstrată logic, să trecem la treabă! Zice Aristotel că neamurile s-ar diferenția prin amprenta metaforică, adică prin expresia genialității specifice, vizibilă în artă și mit. Nici cu Blaga nu mi-e rușine, care afirmă că ceea ce ne diferențiază ca națiuni este amprenta psihologică, adică expresia spiritualității fiecărui popor – rezultanța Creației Divine – mulată pe geografia locului său în Lume și exprimată prin limbă, muzică, trăire și felul de a iubi. Pe scurt, fiecare nație cu mintea ei, fiecare nație cu sufletul ei. Și atunci, ce ne împiedică să credem că fiecare nație poate avea și sexul ei – cel puțin din perspectiva comportamentală în momente de răscruce ale istoriei sale – adică nații-bărbat și nații-femeie?
Dar, spuneam, sexul națiunilor este dat de bărbații și femeile din care se compun la un moment dat. Numai că, în ziua de azi, aici lucrurile se complică, deoarece oferta este tot mai diversificată: există Bărbați și bărbați, sau chiar bărbătuși, precum și Femei și femei, sau chiar muieruști, ca să nu mai vorbim de specii nou apărute, ca supermasculul, superfemela și plictisiții de rânduielile firii. Acesta este datul din care Providența alege în fruntea națiilor, căci, precum bine se știe, ea, adică Providența, lucrează cu materialul clientului!!!
Doar Cel de Sus mai știe ce sex avem noi acum, când fața Lumii dă într-o nouă ordine mondială. Într-o țară în care se minte precum se respiră, iar bărbații sunt cotați după prețul jucăriilor pe care și le permit, nici un recensământ nu poate da un răspuns precis la întrebarea: câți Bărbați mai are România?
Se poate face însă o apreciere din perspectiva comportamentală. Când polonezii și grecii negociază bărbătește în interes național, iar vecinii noștri sârbi, unguri sau bulgari se țin la preț, noi ne-am pus poalele în cap și o dăm pe gratis (e vorba de Țară) și în toate pozițiile profitabile pentru câțiva pești cu ștaif și fără demnitate națională.
Cred că e timpul să punem și noi, Românii, de-un partid…
