Pompierii sibieni au intervenit de urgență aseară în jurul orei 22:30 în localitatea Iacobeni pentru stingerea unui incendiu la o casă de locuit.
Pompierii s-au mobilizat la fața locului cu două autospeciale de stingere și un echipaj SMURD. De asemenea, la fața locului au intervenit și pompierii SVSU Iacobeni.
Incendiul s-a manifestat generalizat la o casă de locuit pe o suprafață de aproximativ 80 mp, aceasta fiind distrusă de flăcări în totalitate.
Incendiul a fost cauzat de efectul termic produs la coșul de fum neprotejat corespunzător față de materialele inflamabile.
Din fericire, nu au fost înregistrate victime.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
În 26 august este sărbătorit cel mai bun prieten al omului, câinele. Ideea unei zile internaționale a acestui patruped a venit în 2004 de la Colleen Paige, expertă în stil de viață canin și susținătoare a drepturilor animalelor, cu scopul de a sublinia impactul pozitiv pe care câinii îl au asupra vieții noastre și de a încuraja adopția câinilor fără stăpân. Această zi nu a fost aleasă întâmplător, este ziua în care Colleen a adoptat primul său câine.
Aproximativ 13.000 de ani de afecțiune canină
Povestea domesticirii câinelui a pornit acum aproximativ 13.000 de ani, în Euroasia. Când lupul cenușiu, probabil primul animal domesticit, a fost capturat de către oameni și îmblânzit, spre a fi mai târziu folosit în vânătoare, muncă și companie. Un studiu australian spune că un câine a devenit „cel mai bun prieten al omului” datorită hormonului oxitocină, cunoscut drept hormonul fericirii și al iubirii.
Rezultatele experimentului au demonstrat faptul că un câine care a primit hormonul oxitocină a avut rezultate mult mai bune față de alte animale, patrupedul găsind mai repede recompensele ascunse de stăpân. Dacă la oameni, oxitocina este hormonul care creează legătura afectivă dintre o mamă și bebeluș, la câini, același hormon este responsabil cu legătura care se formează între ei și stăpân, scrie libertatea.ro.
Câinele, în slujba societății
Cu timpul, patrupedele au început să fie folosite ca ajutoare pentru societate. De exemplu, la Centrul Chinologic câinele devine câine de serviciu, acesta parcurge un proces riguros de pregătire și specializare, menit să le dezvolte abilitățile și să le valorifice inteligența și instinctele naturale. În cadrul cursurilor, patrupedul este format alături de conductorul său pentru misiuni diverse și deosebit de importante: detectarea substanțelor explozive sau stupefiante, căutarea și salvarea persoanelor dispărute sau aflate în pericol, paza și protecția obiectivelor și a comunității și sprijin în acțiuni operative și misiuni speciale.
„Acești câini nu doar învață tehnici complexe, ci formează o legătură indestructibilă cu conductorii lor – o echipă bazată pe încredere, comunicare și devotament. Prin disciplină și curaj, ei devin parte esențială din forțele care asigură siguranța cetățenilor. La mulți ani câinilor de serviciu! Astăzi le mulțumim pentru loialitate, sacrificiu și pentru exemplul de curaj pe care ni-l oferă în fiecare zi”, spun reprezentanții instituției.
Animal Life roagă oamenii să respecte animalele
Dar nu toți câinii au norocul să se nască într-un mediu care îi apreciază. Astfel ajung pe străzi, hăituiți de oameni și alte animale. Noroc că există ONG-uri care să-i ajute, dar, din păcate, situația nu este prea roz. Potrivit raportului anual al Animal Life, cifrele anului 2024 au însemnat 211 câini și 122 pisici care au fost preluate în adăposturile lor și familiile temporare care susțin asociația. 188 de câini și 110 de pisici au fost adoptate. 1786 câini și pisici au fost castrate. Plus alte zeci de animale cu stăpân au fost tratate de aceștia, atunci când proprietarii nu și-au putut permite intervențiile.
Adopțiile și preluările animalelor scad
Potrivit statisticilor Animal Life, perioada 2016–2021 a fost marcată de o creștere constantă a preluărilor, culminând în 2021 (758 animale). După 2021, are loc o scădere accentuată, ajungând la minimul perioadei în 2024 (333). Adopțiile urmăresc fidel dinamica preluărilor. Vârful a fost în 2021 (661 adopții), urmat de o scădere continuă în 2024 (298). Scăderea adopțiilor poate fi corelată cu factori economici și sociali (criza post-COVID, războiul din Ucraina).
Iar privind sterilizările, începând cu 2018, acestea devin strategia principală. 2022 marchează un vârf absolut (2175), iar valorile rămân ridicate până în 2024. Această tendință indică o schimbare de strategie de la reacție la prevenție în gestionarea animalelor fără stăpân. Sterilizarea este consolidată ca soluție de fond, în timp ce adopțiile și preluările scad, reflectând probabil atât o reducere a numărului de animale pe străzi, cât și un declin al capacității de adopție a populației din motive financiare și sociale.
„De Ziua Internațională a Câinilor, noi, cei de la Animal Life, ne-am dori să le putem spune fiecăruia dintre ei cât sunt de buni și cât de mult îi prețuim. Vom folosi însă această ocazie pentru a ne adresa oamenilor, rugându-i să îi vadă cu adevărat, să îi respecte și să le ofere demnitatea și iubirea pe care și-ar dori să le primească la rândul lor”, a transmis Andreea Rosetti, președintele Animal Life.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Când auzi despre panouri solare, primul gând îți zboară probabil la economia de la factura de curent și la contribuția ta pentru un mediu mai curat.
Însă tehnologia solară ascunde povești fascinante și realități complexe care rareori ajung în discuțiile publice.
Dincolo de imaginea perfectă a energiei verzi, există inovații surprinzătoare, provocări neașteptate și aplicații creative care transformă panourile solare într-un fenomen mult mai vast decât pare la prima vedere.
Pornind de la parcările acoperite cu panouri solare care oferă simultan energie și protecție pentru mașini, până la fermele agrivoltaice unde plantele cresc sub umbrela panourilor fotovoltaice, tehnologia solară se reinventează constant.
În unele orașe europene, designerii urbani au creat palmieri artificiali echipați cu panouri solare mici care încarcă telefoanele trecătorilor și oferă wifi gratuit în parcuri.
Aceste soluții demonstrează că energia solară poate fi integrată armonios în peisajul urban, aducând beneficii multiple comunităților.
Inovații creative care redefinesc energia solară
Lumea panourilor solare depășește cu mult imaginea tradițională a instalațiilor de pe acoperișuri. Agricultorii din Europa occidentală experimentează cu sisteme agrivoltaice, unde panourile solare sunt montate la înălțime suficientă pentru ca animalele să pască sau plantele să crească în umbra lor.
Această tehnică nu doar că produce energie verde, dar protejează culturile de arșița soarelui și reduce evaporarea apei din sol, creând un micromediu mai favorabil pentru agricultura sustenabilă.
În domeniul divertismentului, festivalurile de muzică alimentate exclusiv de panouri solare devin din ce în ce mai populare, demonstrând că tehnologia poate susține evenimente mari fără a compromite experiența participanților.
Cinematografele en plein air care funcționează integral pe energie solară oferă o alternativă ecologică pentru petrecerea timpului liber, combinând entertainment-ul cu educația despre energiile regenerabile.
Transportul public din multe orașe europene începe să integreze panouri solare pe acoperișurile autobuzelor și în stațiile de așteptare, reducând dependența de rețeaua electrică tradițională și oferind în același timp informații în timp real despre sosirea mijloacelor de transport. Aceste inițiative transformă infrastructura urbană într-un sistem integrat de producție și consum de energie verde.
Realități economice și sociale complexe
Adoptarea tehnologiei solare nu este uniformă din punct de vedere geografic sau economic. Studiile europene relevă că instalările de panouri solare se concentrează predominant în zonele cu venituri mai mari, creând o disparitate în accesul la energia verde.
Această segregare energetică ridică întrebări importante despre echitatea în tranziția către surse de energie regenerabilă și despre măsurile necesare pentru democratizarea accesului la tehnologia solară.
Costurile inițiale ridicate ale panourilor solare reprezintă o barieră pentru multe familii, în ciuda economiilor pe termen lung.
Chiar și în țările cu subvenții guvernamentale generoase, diferențele de venit influențează semnificativ capacitatea gospodăriilor de a investi în energie solară, perpetuând inegalitățile existente în consumul de energie.
Provocări ascunse ale industriei solare
Industria panourilor solare nu este scutită de probleme. Cazurile de firme instalatoare care dau faliment după instalare lasă consumatorii în situații dificile, cu sisteme defecte și fără suport tehnic.
Aceste situații subliniază importanța verificării atente a credibilității furnizorilor și a înțelegerii complete a condițiilor de garanție înainte de investiție.
Întreținerea panourilor solare implică costuri pe care mulți proprietari nu le prevăd inițial. Curățarea regulată, înlocuirea invertorilor la fiecare 10-15 ani și reparațiile cauzate de condițiile meteorologice extreme pot adăuga sume considerabile la investiția inițială.
În plus, evoluția rapidă a tehnologiei face ca piesele de schimb pentru sistemele mai vechi să devină din ce în ce mai greu de găsit.
Impactul asupra mediului al producției panourilor solare include procesele de extracție a materialelor rare și energia consumată în fabricație, aspecte care contrabalansează parțial beneficiile ecologice ale utilizării lor.
Reciclarea panourilor ajunse la sfârșitul ciclului de viață reprezintă o provocare tehnologică și economică în creștere, pe măsură ce primul val masiv de instalații începe să își atingă limita de funcționare.
Viitorul panourilor solare depinde nu doar de progresele tehnologice în eficiența conversiei luminii în electricitate, ci și de dezvoltarea unor modele de business sustenabile care să facă tehnologia accesibilă tuturor straturilor sociale.
Integrarea creativă în infrastructura urbană și rurală, combinată cu politici publice echitabile, poate transforma energia solară dintr-o tehnologie de nișă într-un pilon fundamental al societății moderne.
Acest spațiu este format dintr-o zonă dotată cu echipamente de joacă pentru copii, aparate de fitness, masă de ping-pong, un spațiu cu grătar de exterior și mese de picnic.
De asemenea, zona verde este dotată cu mobilier specific – bănci, coșuri de gunoi.
„După mulți ani de muncă am ajuns astăzi în situația de a face recepția locuințelor sociale din Baia de Nisip. Este un proiect greu, un proiect pe care miu l-am asumat la recomandarea medieșenilor care locuiesc în zona celor două blocuri de pe strada Tineretului.
Așa cum am promis în urmă cu câțiva ani, cele două blocuri care au devenit adevărate focare de infecție vor fi demolate până la finalul acestui an, iar parte dintre medieșenii care locuiesc acolo vor fi mutați aici.
Sigur că în momentul în care se vor muta în aceste blocuri civilizate, vor semna toți un angajament, vor lua act de regulamentul pe care l-am aprobat în Consiliul Local și vor trebui să respecte toate regulile pe care le-am impus pentru că nu-mi doresc ca peste ani această zonă să devină ceea ce a devenit zona din cartierul italian, așa cum îl cunoaștem noi cu toții”, a spus primarul Gheorghe Roman.
Inspector Şcolar General, Emilian-Marius NOVAC, șeful ISJ Sibiu, a prezentat, astăzi, în ședința Colegiul Prefectural, stadiul de pregătire al unităților de învățământ pentru începutul anului școlar 2025 – 2026 în județul Sibiu.
Astfel, în subordinea Inspectoratului Școlar Județean Sibiu funcţionează 326 unităţi de învățământ de stat, dintre care 133 cu personalitate juridică şi 193 structuri ale acestora. Din totalul acestora, 5 unităţi de învățământ cu personalitate juridică sunt unități de învățământ conexe pentru activități extrașcolare (Centrul Județean de Excelență Sibiu, 3 cluburi sportive școlare și Palatul Copiilor Sibiu cu cele 6 cluburi ale copiilor subordonate). În județul Sibiu funcționează și 37 unități de învățământ particular cu personalitate juridică, din care 24 sunt acreditate, iar 13 sunt autorizate.
10 școli din județ nu au autorizație la incendiu
Din cele 170 de unități de învățământ cu personalitate juridică (de stat și privat), 73 de unităţi de învățământ dețin autorizaţia de securitate la incendiu, 28 de unități de învățământ sunt în curs de obținere a acestei autorizații, iar 10 unităţi de învățământ nu dețin această autorizaţie, după cum urmează: 4 unități de învățământ din municipiul Sibiu (Grădinița cu Program Prelungit Nr 29 Sibiu, Grădinița cu Program Prelungit „Diddle Land” Sibiu, Școala Gimnazială „Ion Luca Caragiale” Sibiu, și Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” Sibiu) și 6 unități de învățământ din județ: Grădinița cu Program Prelungit „Micul Prinț” Mediaș, Școala Gimnazială Laslea, Şcoala Gimnazială „Ilie Micu” Ludoş, Școala Gimnazială Hoghilag, Școala Gimnazială Roșia și Școala Gimnazială Slimnic. Menționăm că pentru 59 de unități de învățământ s-a obținut avizul de securitate la incendiu, conform HGR 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/ sau autorizării privind securitatea la incendiu, deoarece nu au construcții și amenajări noi sau la care s-au executat lucrări de modificare sau schimbare de destinație.
Probleme și cu conectarea școlilor la rețeaua de canalizare
În urma centralizării datelor din teritoriu, rezultă că 162 de unități de învățământ cu personalitatea juridică sunt conectate la sistemul centralizat de apă potabilă sau la foraje proprii avizate sanitar, pentru 7 unități de învățământ cu personalitate juridică apa potabilă este asigurată cu ajutorul apei îmbuteliate sau din alte surse (Școala Gimnazială Ațel, Școala Gimnazială Brădeni, Școala Gimnazială Jina, Școala Gimnazială „Ilie Micu” Ludoș, Școala Gimnazială „Corneliu Păcurariu” Micăsasa, Școala Gimnazială Slimnic și Liceul Tehnologic „Stănescu Valerian” Târnava), iar la Liceul Tehnologic Iacobeni nu toate clădirile unde se desfășoară activități didactice sunt conectate la sistemul centralizat de apă potabilă sau la foraje avizate sanitar.
158 de unități de învățământ cu personalitatea juridică au clădirile conectate la serviciul de canalizare, iar 9 unități de învățământ cu personalitatea juridică nu beneficiază de această conectare, fiind utilizate fose septice (Liceul Tehnologic „Stănescu Valerian” Târnava, Școala Gimnazială „Aviator Ioan Sava” Alțîna, Școala Gimnazială Brateiu, Școala Gimnazială Brădeni, Școala Gimnazială Bruiu, Școala Gimnazială Hoghilag, Școala Gimnazială Jina, Școala Gimnazială Merghindeal și Școala Gimnazială „Marțian Negrea” Valea Viilor). De asemenea, pentru 3 unități de învățământ nu toate clădirile sunt conectate la rețeaua de canalizare, mai ales cele ale structurilor componente (Liceul Tehnologic „Ilie Măcelariu” Miercurea Sibiului, Școala Gimnazială Roșia și Școala Gimnazială „Georg Daniel Teusch” Agnita).
Încă mai avem grupuri sanitare în curte
169 de unități de învățământ au toalete amplasate în clădirile unde se desfășoară activitățile cu elevii, iar într-o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică (Școala Gimnazială Bruiu) și într-o unitate de învățământ structură a Liceului Tehnologic „Automecanica” Mediaș (Școala Gimnazială Ighișu Nou) mai există clădiri care au grupurile sanitare amplasate în curtea școlii. Clădirile unităților de învățământ sunt dotate cu vase de toaletă, chiuvete au apă curentă și sunt racordate la sistemul de canalizare.
Activitatea de formare profesională a adulților din primul semestru al anului 2025 a fost o temă principalăîn cadrulședințeiColegiului Prefectural de astăzi și a fostprezentată de Mihaela Hanea din Compartimentului Formare Profesională din cadrul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu.
Potrivit legii, activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională la nivelul județului Sibiu se realizează de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu, prin Comisia județeană de autorizare a furnizorilor de formare profesională Sibiu. Comisiile județene de autorizare a furnizorilor de formare profesională sunt constituite din 5 membri și au următoarele atribuţii: autorizează furnizorii de formare profesională; oferă consultanţă şi informaţii furnizorilor de formare profesională; monitorizează activitatea furnizorilor de formare profesională și organizarea examenelor de absolvire și, după caz, retrag autorizaţia acestora și coordonează organizarea examenelor de absolvire la terminarea cursurilor de iniţiere, calificare, recalificare, perfecționare profesională şi alte forme specifice.
Formarea profesională a adulţilor este o activitate de interes general care face parte din sistemul naţional de educaţie şi formare profesională, finalizată cu certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaştere naţională şi/sau certificate de competenţe profesionale. În primul semestru al anului 2025, activitatea de formare profesională la nivelul județului Sibiu,se prezintă astfel:
– numărul dosarelor autorizate de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu, prin Comisia județeană de autorizare a furnizorilor de formare profesională Sibiu, a fost de 27
– numărul furnizorilor autorizați este de 65
-numărul cursurilor de formare profesională organizate și finalizate de furnizorii autorizați a fost de 552
-numărul de absolvenți de cursuri de formare profesională a fost de 6618, din care 2354 absolvind cursuri de calificare,3031 specializare,429 perfecționare,804 fiind inițiere in cadrul unei calificări.
Domeniile ocupaționale principale pentru care s-a solicitat autorizarea sunt: Tehnologia protecției mediului, Securitate si sănătate in muncă, Instalații de ridicat și transportat, Administrație și servicii publice. Obiectivele sunt facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii; pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creşterea competitivităţii forţei de muncă; actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază, precum şi în ocupaţii înrudite sau schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacităţii de muncă.
Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Sibiu, în calitate de reprezentant în teritoriu al Ministerului Muncii, Familiei,Tineretului și Solidarității Sociale, respectiv al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, îşi propune îmbunătăţirea actului guvernamental prin aplicarea cu responsabilitate şi eficienţă a legislaţiei, politicilor şi strategiilor în domeniul de activitate.
FC Hermannstadt a obținut prima victorie a sezonului din SuperLiga României, ieri seară, pe stadionul Municipal, în fața formației Farul Constanța, scor 1-0.
În urma victoriei din etapa a 7-a, echipa sibiană a urcat pe locul 11 în clasamentul Ligii 1. Sibienii se pregătesc de partida din deplasare din week-end cu Dinamo.
Marius Măldărășanu, cel mai longeviv antrenor din Liga 1, a declarat, la finalul partidei că este mulțumit că echipa sa a reușit să obțină prima victorie a sezonului. De asemenea, antrenorul de 50 de ani speră ca echipa sa să fie într-o pantă ascendentă, odată cu acest succes.
„Mă simt epuizat. Sunt bucuros, așteptam de mult această victorie. Este meritată. Am avut multe ocazii. Îmi felicit jucătorii. Puteam pierde două puncte, am avut de suferit. În minutul 40 putea fi 4-0! Am făcut un joc bun contra unei echipe cu jucători de calitate. Ne bucurăm pentru această victorie. Am pierdut meciuri, puncte, acum vine o victorie pentru care nu ne putem bucura prea mult. Peste 4 zile avem alt meci. Jucăm cu Dinamo, o echipă care joacă fotbal. Poate cel mai bun joc pozițional. Albu este un jucător în care credem foarte mult. Este un jucător care poate susține efortul. Mă uit în urmă și la Murgia, era un 6-ar și am vrut un 8-ar. Trebuie să avem jucători care să finalizeze. Când știi că ai în față o echipă cu jucători care pot scoate ceva din orice fază ai emoții. În general fotbalul te cam pedepsește. Ai ocazii și nu marchezi, se poate întâmpla orice. Au fost niște dueluri pe care nu le-am înțeles. Cu toții ne dorim victorii, suntem conștienți de ce adversar vom avea în față. În general, serile lungi fără înfrângeri ne-au dus sus”, a spus Marius Măldărășanu, la finalul partidei cu Farul.
Pentru gol pentru Albu pentru sibieni
Unicul gol al partidei a fost reușit de Dragoș Albu (12), care a reluat din voleu centrarea lui Silviu Balaure. Sibienii au mai avut ocazii de gol prin Balaure, cu un șut din 7 metri, apărat de Alexandru Buzbuchi (43), și cu un șut blocat de Fabinho (44). Aurelian Chițu (65), fost jucător al constănțenilor, a fost și el aproape de gol, dar a șutat pe lângă colțul lung. Farul a căutat egalarea, dar nu a reușit să își creeze ocazii clare de gol, cea mai mare fiind irosită de Răzvan Tănasă (42), care a reluat cu capul pe lângă poartă. FC Hermannstadt a obținut prima victorie din acest sezon, în timp ce Farul este la a treia înfrângere consecutivă.
Eduard Radaslavescu (Farul) a bifat meciul cu numărul 100 în Superligă, fiind al doilea jucător autohton eligibil U21 (născut după 1 ianuarie 2004) care atinge această bornă, după Andrei Borza (Rapid – 105 jocuri).
Comisia Națională a Bibliotecilor face un apel urgent la acțiune. Într-o analiză publicată de curând, aceasta arată că sistemul național de biblioteci din România a cunoscut în perioada 2020–2023 un regres alarmant, marcat de scăderea numărului de biblioteci, degradarea fondurilor documentare, inegalități structurale majore între mediul urban și rural și deficiențe sistemice în ceea ce privește digitalizarea, resursele umane și guvernanța.
Peste 500 de biblioteci închise în doar patru ani
Conform datelor oficiale, numărul total al bibliotecilor a scăzut de la 8.829 în anul 2020 la 8.263 în 2023, ceea ce reprezintă o pierdere de 566 de biblioteci în doar patru ani. Cele mai afectate au fost bibliotecile publice, în special cele comunale, care au pierdut 171 de unități. Închiderea acestor biblioteci a avut loc în numeroase cazuri fără justificare legală, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 334/2002, care interzice desființarea bibliotecilor publice fără desființarea unității administrativ-teritoriale aferente.
Această practică nu doar că subminează respectarea legii, dar afectează direct dreptul constituțional la cultură al cetățenilor, mai ales în zonele unde biblioteca este singura instituție culturală existentă. Închiderea bibliotecilor implică pierderi ireversibile în patrimoniul documentar și în memoria culturală locală, afectând capacitatea comunităților de a accesa resurse educaționale, de a conserva istoria locală și de a participa activ la viața culturală. Această realitate amplifică inegalitățile sociale și culturale, în special în mediul rural, unde dispariția bibliotecilor echivalează cu pierderea unui spațiu vital pentru educația continuă, socializare și incluziune comunitară.
Degradarea fondului de carte este un alt semnal grav
În 2023, colecțiile bibliotecilor însumau 153,3 milioane de volume, în scădere față de anul anterior. Ritmul de înnoire este deosebit de lent. Un volum achiziționat astăzi ar urma să fie înlocuit, în medie, abia peste 110 ani, deși standardele internaționale recomandă o rată de reînnoire de 7–10 ani. În bibliotecile școlare și comunale, în special, achizițiile de carte sunt minimale, reflectând lipsa de resurse și de interes instituțional pentru actualizarea conținuturilor.
Disparitățile între urban și rural sunt accentuate. Deși majoritatea bibliotecilor (60,6%) sunt situate în mediul rural, acestea dispun de doar 21,8% din fondul de carte. În același timp, 73% dintre utilizatorii activi provin din mediul urban. Aceeași disproporție se regăsește în achizițiile anuale de volume și în frecvența utilizării serviciilor. În multe cazuri, bibliotecile rurale există doar formal, fără să ofere efectiv acces la informații relevante sau servicii de calitate.
Accesul inegal la resurse digitale agravează și mai mult această situație
Colecțiile electronice sunt concentrate în bibliotecile universitare, în timp ce bibliotecile publice și specializate din mediul rural au avut în medie sub un titlu digital nou achiziționat în 2023. România rămâne printre puținele state europene care nu asigură, prin intermediul bibliotecilor publice, acces la publicații digitale de actualitate. Lipsa unei strategii naționale coerente de digitalizare și dotarea insuficientă cu sisteme informatice moderne limitează accesul cetățenilor la resurse esențiale și afectează dezvoltarea competențelor digitale, contribuind la o formă modernă de excluziune și anume, analfabetismul digital.
Resursele umane reprezintă un alt punct critic
La finalul anului 2023, peste 52% din angajații din biblioteci aveau între 50 și 64 de ani, iar doar 0,7% aveau sub 25 de ani. Această îmbătrânire accelerată a personalului, coroborată cu o recrutare minimă de tineri specializați, prefigurează o criză de succesiune și un potențial colaps al competențelor instituționale în următorii ani.
Mai mult, distribuția inegală a personalului calificat între urban și rural limitează capacitatea de dezvoltare a bibliotecilor din comunitățile dezavantajate. Lipsa unor politici publice coerente privind formarea continuă, atragerea și retenția personalului tânăr în sistem contribuie la stagnarea sau chiar regresul serviciilor oferite. În multe cazuri, bibliotecile funcționează cu personal insuficient, fapt ce afectează nu doar calitatea activităților, ci și capacitatea de a răspunde nevoilor moderne ale comunității. Situația este cu atât mai acută în mediul rural, unde bibliotecarul se confruntă cu multiple responsabilități administrative necorelate cu specificul profesional.
Comisia Națională a Bibliotecilor lansează un apel ferm către factorii decidenți
În pofida acestor dificultăți, sistemul a înregistrat o ușoară creștere în 2023 a numărului de utilizatori activi și a volumelor împrumutate, semn al potențialului de reziliență și relevanță a bibliotecilor. Totuși, fără reforme structurale și investiții strategice, aceste evoluții pozitive riscă să fie doar temporare și insuficiente pentru a opri degradarea generală.
Comisia Națională a Bibliotecilor lansează un apel ferm către factorii decidenți: bibliotecile trebuie tratate ca infrastructură critică de interes public. Este esențială elaborarea unei strategii naționale de redresare, cu alocări bugetare consistente, măsuri de reformare a cadrului legislativ, investiții în digitalizare și politici eficiente de resurse umane.
În actualul context global, marcat de dezinformare, propagandă digitală și război cognitiv hibrid, bibliotecile nu mai pot fi privite doar ca spații culturale, ci trebuie recunoscute ca infrastructuri strategice de apărare informațională. Prin promovarea gândirii critice, alfabetizării media și accesului echitabil la surse verificate, bibliotecile pot deveni un pilon esențial în protejarea societății împotriva manipulării și în consolidarea rezilienței democratice.
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu. Numărul utilizatorilor activi scade de la an la an
Biblioteca Județeană ASTRA a reușit să mențină funcționale toate cele 5 filiale (Hipodrom, Valea Aurie, Vasile Aaron, Bâlea și Cisnădie). În județ figurează alte 22 de Biblioteci publice: Agnita, Arpașu de Jos, Avrig, Copșa Mică, Dârlos, Gura Râului, Iacobeni, Jina, Mediaș, Merghindeal, Micăsasa, Nocrich, Ocna Sibiului, Orlat, Porumbacu de Jos, Roșia, Sadu, Săliște, Șura Mare, Tălmaciu, Turnu Roșu și Valea Viilor. Pe lângă acestea, mai există unele biblioteci hibrid, care funcționează în cadrul Centrelor de Documentare și Informare (CDI). Județul Sibiu deține 41 de astfel de biblioteci, toate acestea regăsindu-se în cadrul unităților școlare. Din nefericire însă, cu foarte mici excepții, atât bibliotecile publice județene, cât și cele din cadrul CDI, sunt structuri aproape inactive, cu un dinamism și preocupare care lasă de dorit.
În anul 2024 s-a finalizat acțiunea de inventariere a fondului de carte al Bibliotecii ASTRA, efort de amploare și durată care a cuprins prelucrarea a 833.569 de unități bibliografice. Această acțiune a influențat numărul utilizatorilor înregistrați în baza de date a instituției.
Numărul total al utilizatorilor înscriși în baza de date a Bibliotecii Județene ASTRA înregistra, în 2022, 22403 persoane. În anul 2023, numărul acestora se ridică la 24193 persoane, pentru ca în anul 2024 să ajungă la 25786 înscriși. Cu toate acestea, numărul utilizatorilor activi (unde sunt vizați și nou înscrișii) nu este unul deloc încurajator, în ciuda eforturilor Bibliotecii: 4220 (din care nou înscriși, 2333) în anul 2022; 4490 persoane (din care nou înscriși, 1811) în 2023; 4336 persoane (din care 1594 nou înscriși) în anul 2024. După cum putem observa din datele raportate de Biblioteca Județeană ASTRA, anul 2024, comparativ cu anul anterior, vine cu o ușoară scădere atât a numărului de utilizatori activi (cu 154 mai puțini), cât și a numărului de nou înscriși (-217).
Cititorii nu se prea înghesuie la accesarea platformelor electronice
Interesant e și faptul că deși Biblioteca Județeană ASTRA a trecut la o digitalizare remarcabilă în mediul virtual, numărul total al accesărilor platformelor electronice (catalog electronic, depozit digital și Cloud Library) e în scădere de la an la an, dacă ne raportăm doar la ultimii trei ani: 2.815.327 vizite virtuale în 2022, 1.792.549 (în 2023) și 1.745.331 (în 2024).
Platformele online reprezintă resurse documentare importante, prin intermediul cărora utilizatorii au acces la bazele de date și publicațiile Bibliotecii. În această sferă de activitate, în anul 2024 s-a încheiat scanarea întregii colecții a publicației periodice „Telegraful Român” (1853-2018) și a avut loc publicarea sa pe Biblioteca digitală a instituției – http://www.dspace.bjastrasibiu.ro/.
Dezvoltarea conținutului Depozitului digital are drept scop facilitarea accesului utilizatorilor la colecțiile speciale, publicațiile periodice și documentele unicat din patrimoniul bibliotecii. Astfel, la finalul anului 2024, numărul de împrumuturi pe Cloud Library a fost de 877, iar Depozitul Digital cuprindea 11.056 unități digitale, având 523.773 pagini, 639.348 accesări unice și peste 1,7 milioane de vizite pe cale virtuală.
Impact semnificativ pe rețelele sociale
Pe parcursul perioadei de referință – anul 2024, s-a pus accent pe actualizarea platformelor online, cu scopul de a furniza un conținut relevant, accesibil și adecvat pentru utilizatori, urmăritori și parteneri. În acest sens, s-au luat măsuri pentru facilitarea și dinamizarea interacțiunii dintre public și bibliotecă. Serviciul Marketing-Evenimente a desfășurat activități de actualizare constantă a informațiilor disponibile pe website și paginile de social media și gestionare a comunicării interactive cu diverse categorii de utilizatori și solicitanți. O noutate a anului trecut o reprezintă începutul comunicării bibliotecii și pe aplicație Threads, integrată platformei Meta. Rezultatele acestor eforturi nu au întârziat să apară pe canalele online proprii. Din datele statistice de pe rețelele de socializare unde Biblioteca ASTRA Sibiu este prezentă (Facebook, Instagram, Tiktok și Threads), se observă o creștere a impactului postărilor, precum și a audienței, față de anul 2023.
Astfel, numărul de conturi de Facebook care au urmărit pagina Bibliotecii ASTRA Sibiu a crescut, în 2024, cu 19,4% față de anul precedent, adăugându-se mai mult de o mie de urmăritori. În comparație cu anul precedent, impactul conținutului postat pe Facebook a înregistrat o creștere de 36,2%, iar numărul de vizite pe pagină a crescut, de asemenea, cu 44,4%. În mod similar, conturile de Instagram și TikTok au cunoscut o creștere semnificativă a numărului de vizitatori, urmăritori și interacțiuni, semn că publicul a apreciat eforturile de diversificare și dinamizare a conținutului.
Nu stăm foarte rău la achiziții și donații de carte
În anul 2024, colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu s-au îmbogățit prin achiziții și donații de cărți, publicații periodice, documente audio, audiovizuale și electronice. Astfel, au fost introduse în baza de date un număr de 8.094 unități de bibliotecă (u.b.), în valoare de 152.304,36 lei, din care: -1.566 u.b. în valoare de 60.790,72 lei achiziții (1.295 u.b./49.922,9 lei în procesare) și 66 – 6.528 u.b în valoare de 91513,64 donații (64 u.b./ 3960 lei în procesare).
Instituția și-a extins și diversificat semnificativ activitățile
Pentru a contracara trendul scăderii de interes pentru serviciile oferite de către o bibliotecă publică, ASTRA s-a axat pe dezvoltarea unei strategii de comunicare și organizarea sau găzduirea unui număr considerabil de evenimente, care să atragă public divers către instituție. Astfel, au fost intensificate demersurile de revitalizare a activităților cultural-educative și organizarea unor evenimente interdisciplinare care să răspundă nevoilor comunității. Astfel, în spațiile bibliotecii se organizează frecvent diverse evenimente și activități cultural – educative, artistice sau recreative: prezentări de carte, proiecte expoziționale, sesiuni de comunicări științifice, conferințe, simpozioane, dezbateri, spectacole, festivaluri, proiecții de film, cursuri, ateliere, serbări, prezentări. Numărul unor astfel de evenimente se ridică, în anul 2024, la peste 660.
Punctele tari ale Bibliotecii Județene ASTRA. Recunoaștere la nivel național și dotări moderne
• cea mai importantă instituție de acest tip din județul Sibiu;
• recunoașterea la nivel național a Bibliotecii ca instituției și centru de referință;
• resurse umane bine pregătite, bibliotecari și cercetători cu experiență;
• dotare cu aparatură modernă (editura, compartimentele bibliotecare, digitalizarea);
• existența unui sistem informatic integrat;
• structură profesională diversificată cu servicii bibliotecare, de cercetare și de editare/ tipărire;
• servicii performante, realizate de echipe de specialiști;
• adresabilitate foarte mare a Compartimentului Copii;
• dotare cu spaţii alternative exterioare, spațiul verde și spațiul aflat la ultimul etaj al Corpului B;
• situație financiară stabilă prin lipsa arieratelor;
• adresabilitate pozitivă a utilizatorilor on line;
• unica continuatoare legală a unui brand istoric și cultural major pentru România;
• existența Depozitului Legal;
• posibilitatea dezvoltării unei activități culturale on-line de prim rang;
• existența spațiului American Corner, amenajat și dezvoltat cu sprijinul Ambasadei SUA în România.
Punctele slabe. Buget de funcționare, nu de dezvoltare. Costuri mari de întreținere
• implementarea minoră de programe cu finanțare națională și de proiecte europene în instituție;
• rata de utilizare a serviciilor bibliotecare în scădere, trend național;
• editura Bibliotecii ASTRA Sibiu este acreditată C de către Consiliul Național al Cercetării Științifice;
• structura pavilionară presupune costuri mari de întreținere și funcționare, de reabilitare și modernizare;
• spații insuficiente pentru evenimentele organizate și găzduite;
• infrastructura este pe alocuri necorespunzătoare pentru asigurarea circuitelor funcționale conform cerințelor moderne;
• venituri proprii reduse, ceea ce determină imposibilitatea efectuării investițiilor;
• servicii complementare prezente, dar insuficiente (editura, cercetarea, muzeul, spaţiile de conferință);
• vizibilitate redusă a instituției (media, on line) coroborată cu necesitatea creșterii imaginii pozitive în media locală și națională;
• grade diferite de competență pentru persoane cu același nivel de salarizare;
• promovare insuficientă și inegală a unei culturi organizaționale bazate pe spiritul de echipă, pe siguranța utilizatorului și calitatea actului cultural;
• politica programelor de formare/ dezvoltare profesională pentru personal deficitară;
• bugetul Bibliotecii a fost îndreptat în ultimii ani spre funcționarea instituției și nu spre dezvoltarea și modernizarea acesteia;
• slaba achiziție de carte;
• numărul mic al utilizatorilor anuali;
• lipsa unei imagini și a unei identități vizuale unitare.
Amenințări
• lipsa de interes a altor UAT-uri de a aloca fonduri din bugetele locale proprii, deși cadrul legal este creat;
• reguli de finanțare impredictibile coroborate cu bugetul redus alocat sistemului cultural;
• creșterea substanțială a cheltuielilor de personal;
• creșterea tarifelor la utilități;
• legislație necorelată cu nevoile reale și lipsa unei strategii naționale în domeniu;
• stresul și încărcarea psihică a personalului generată de pandemie precum și mediul instabil socio-financiar creat pe anunțarea unei crize financiare post-pandemice;
• riscul de migrare a personalului de specialitate calificat.
Dacă ești patron de cafenea, restaurant sau bar în Sibiu, e imposibil să nu fi auzit de OG 99/2000 – celebra ordonanță (de pe vremea internetului cu dial up și a faxului) care, în teorie, reglementează activitățile comerciale, iar în practică a devenit biciul cu care Primăria și Poliția Locală îți bat obrazul atunci când „îndrăznești” să vinzi o cafea fără să ai la dosar o schimbare de destinație cu ștampilă, semnătură și, preferabil, binecuvântare de la toată administrația locală.
Problema e simplă: legea cere ca spațiul unde desfășori activitatea să aibă destinația de alimentație publică. Dacă ai cumpărat un apartament la parter, l-ai amenajat frumos în bistro și crezi că lucrurile se opresc aici, te înșeli. Fără „schimbarea de destinație” făcută prin autorizație de construire și aprobată prin hotărâre de consiliu, riști să te trezești cu proces-verbal, amendă usturătoare și, colac peste pupăză, confiscarea încasărilor. Da, exact așa: tot ce ai vândut într-o seară plină de turiști poate ajunge „venit ilicit” pentru că nu ai bifat formalismul administrativ.
Și acum partea bună: există portițe. Pentru că, în realitate, OG 99/2000 nu poate funcționa în vid. Ea trebuie interpretată împreună cu Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții și cu Legea 230/2007 a asociațiilor de proprietari. În traducere liberă, dacă ai un spațiu unde funcțiunea comercială este tolerată de asociația de proprietari și nu faci lucrări de modificare structurală, schimbarea de destinație nu poate fi impusă retroactiv. În plus, jurisprudența recentă a instanțelor arată că lipsa schimbării de destinație nu echivalează automat cu o încălcare a OG 99/2000, atâta timp cât spațiul are acces separat și nu încalcă drepturile vecinilor.
Pe scurt: dacă ai fost amendat, ai două arme. Prima: contestă procesul-verbal, invocând lipsa proporționalității sancțiunii și faptul că legea specială (Legea 50/1991) are prioritate în materie de autorizare urbanistică. A doua: arată că încasările nu pot fi confiscate decât dacă dovedesc că provin dintr-o faptă penală sau contravențională certă – iar simpla lipsă a unei hârtii nu face dintr-un cappuccino un act ilicit.
De altfel, Curtea Constituțională a subliniat în mai multe decizii că principiul securității juridice obligă autoritățile să nu transforme regulile administrative într-un mecanism de sugrumare a inițiativei economice. Iar în Sibiu, unde HoReCa abia respiră după pandemie și restricții, nu poți cere antreprenorilor să trăiască doar din ștampile și aprobări.
Concluzia?
OG 99/2000 nu este un bau-bau, ci doar un instrument folosit uneori excesiv de autorități. Dacă știi legea, poți să te aperi și să îți continui activitatea fără să plătești tribut la fiecare colț de stradă. Nu e ușor, dar e posibil. Și, între noi fie vorba, mai bine lupți în instanță decât să lași Primăria să îți confiște visul de a servi un espresso pe Bălcescu doar pentru că „nu ai schimbarea de destinație”.
Și aici vine ironia supremă: în Sibiu, unde se bate monedă pe turism și HoReCa, cel mai mare dușman al antreprenorului nu este concurența, ci hârtiile birocratice.
Avocat Alexandru Zavatin, Baroul Sibiu
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Scopul proiectului: il reprezinta consolidarea afacerii FABRICADEFINANTARI SRL prin realizarea de servicii noi, servicii de inchiriere cu operator a utilajelor de constructii, cu utilajele proprii.
Beneficiar: FABRICADEFINANTARI SRL
Perioada de implementare: 23.07.2025-22.07.2027
Valoarea totală a proiectului (Lei): 1.476.074,83
Valoarea cofinanțării UE (lei): 981.905,37
Rezumat proiect și activități: FABRICADEFINANTARI S.R.L, cod de identificare fiscală 41783244, înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J2019001880328, cu sediul în Sat Șura Mică, Comuna Șura Mică, nr. P-32, Parc Industrial, județul Sibiu, România, cod poștal 557270, in calitate de beneficiar, anunta inceperea derularii proiectului „DEZVOLTAREA SOCIETATII FABRICADEFINANTARI SRL”COD SMIS 321712, cofinantat prin Programul Regional Centru 2021-2027, Prioritatea: 1. O regiune competitiva prin inovare si intreprinderi; Interventia: 1.4.2 Scale-up pentru start-up-uri si microintreprinderi.
Obiectivul general al proiectului il reprezinta creșterea competitivității economice a societatii ca urmare a dezvoltarii activitatii prin inovarea de serviciu prin achizitionarea de utilaje performante. Obiectivul va fi atins prin achizitionarea de utilaje si echipamente cu ajutorul carora societatea va presta servicii de inchiriere a acestora cu operator.Prin proiect se promovează activităţi care utilizează tehnologii şi echipamente inovatoare, care nu consumă excesiv resurse, care au un impact pozitiv asupra mediului. Îndeplinirea obiectivului general al proiectului se va realiza prin intermediul următorului OBIECTIV SPECIFIC:
Introducerea serviciilor noi oferite de catre societate. In cadrul proiectului se vor achizitiona stivuitoare electrice, nacele, sistem fotovoltaic mobil, laptop si imprimanta, se vor angaja si se vor instrui 6 persoane.
Proiectul se va implementa la adresa din localitatea Sibiu, Soseaua Alba Iulia, nr 79B, judetul Sibiu, pe un teren in suprafata de 658 mp, inscris in Cartea Funciara cu nr. 105638, nr. cadastral 105638, pentru care FABRICADEFINANTARI SRL a incheiat un contract de comodat.
Perioada de implementare a proiectului este de 24 luni de la data semnarii contractului de finantare, respectiv 23.07.2025-22.07.2027.
Valoarea totala a proiectului este de 1.476.074,83 lei din care valoarea finantarii nerambursabile este de 981.905,37, alcatuita din 834.619,56 lei valoare finantata din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si 147.285,81 lei valoare finantata din Bugetul de Stat.
Informatii suplimentare pot fi obtinute la adresa de mail: [email protected]
Fondurile europene nerambursabile sunt cea mai ieftină și avantajoasă sursă de finanțare a proiectelor majore de dezvoltare a României, atât din perspectiva infrastructurii, cât și prin infuzia de capital în economie. Regiunea Centru ocupă un loc fruntaș în utilizarea lor, beneficiarii de aici, autoritățile publice, ONG-urile, universitățile și entități private, conștientizând într-un grad înalt oportunitatea oferită de acestea. Acest apetit ridicat pentru obținerea de fonduri europene nerambursabile se reflectă în creșterea constanța a numărului de cereri de finanțare depuse la ADR Centru, de la o perioada de finanțare europeană la altă.
În cadrul POR 2007 – 2013 au fost depuse 1.200 de proiecte, au fost contractate 499, iar 432 au fost finalizate. Gradul de absorbție a fondurilor europene a fost de 82,3%, suma absorbită fiind de 394,75 milioane de euro. A fost prima perioada de finanțare după aderarea la UE, proiectele europene erau relativ noi, nu existau specialiști în scriere cererilor de finanțare și beneficiarii nu erau obișnuiți cu procedurile și cerințele mai complexe decât cele necesare accesării fondurilor din bugetul de stat.
Au fost finalizate 849 de proiecte cu o valoarea a sumelor nerambursabile de peste 1,028 miliarde euro
Exemple de dezvoltare – cum pot fi văzute aproape în orice cartier al municipiilor Alba Iulia, Brașov, Târgu Mureș, Miercurea Ciuc, Sibiu și Sfântu Gheorghe – arată plus-valoarea adusă mediului socio-economic de aceste finanțări. Reamintim că în cadrul POR 2014 – 2020 au fost depuse în Regiunea Centru aproape de două ori mai multe cereri de finanțare decât în perioada precedentă: 2.333. Dintre acestea au fost contractate 1.184 de proiecte, cu o valoare solicitată de peste 1,43 miliarde euro. Au fost finalizate 849 de proiecte cu o valoarea a sumelor nerambursabile de peste 1,028 miliarde euro, ceea ce a dus la o absorbție de 134% a fondurilor nerambursabile.
La zi, în cadrul Programului „Regiunea Centru” 2021 – 2027, sunt deja depuse 1.699 proiecte, având o valoare totală de 2,78 miliarde euro, din care suma solicitată este de 1,95 miliarde euro. În cadrul PR Centru vor mai fi lansate apeluri de proiecte, astfel încât, cu siguranță, numărul cererilor de finanțare, dar și al proiectelor contractate va fi mai mare decât pe programul precedent.
Au fost contractate până acum 36 de proiecte, cu o valoarea totală solicitată nerambursabilă de 488,5 milioane lei
Cele mai multe cereri de finanțare sunt depuse pe Prioritatea 1: „O regiune competitivă prin inovare și întreprinderi dinamice pentru o economie inteligență” – 998 de proiecte, cu o valoare totală solicitată de peste 2,3 miliarde de lei. În acest domeniu au fost deja contractate 176 de proiecte și sunt în faza de contractare încă 78, restul fiind în lista de rezervă. Valoarea totală solicitată nerambursabilă pentru contractele semnate și cele în contractare este de aproape 702 de milioane lei.
În cazul autorităților publice, cele mai multe solicitări sunt pentru eficientizarea energetică a clădirilor, respectiv 122 de proiecte în cadrul Priorității 3 „O regiune cu comunități prietenoase cu mediul”, cu o valoare solicitată de aproape 1,28 miliarde de lei. Dintre acestea au fost contractate până acum 36 de proiecte, cu o valoarea totală solicitată nerambursabilă de 488,5 milioane lei.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Marți dimineața, prin apel 112, o femeie a sesizat I.P.J. Sibiu despre faptul că pe strada Oștirii, din municipiul Sibiu, și-a găsit fiica de 13 ani spânzurată în locuință.
„La fața locului s-au deplasat echipaje medicale și polițiști, stabilindu-se că aspectele sesizate se confirmă.
