Politiștii Biroului Rutier Mediaş au intervin cu puțin timp în urma la un accident de circulație produs în municipiul Mediaș, pe str. Şos. Sibiului intersecție cu str. Ighișului.
În accidentul rutier au fost implicate 2 autoturisme între care s-a produs o coliziune pe fondul neasigurării la schimbarea benzii de circulație. Cele 2 mașini erau conduse de bărbați, ambii având vârstă de 35 de ani, unul domiciliat în Șelimbăr iar celălalt în Ighișul Nou.
Trei persoane au fost rănite în urma coliziunii, respectiv șoferul din Ighișul Nou, o femeie în 32 de ani și un copil în vârstă de 6 ani (o fetiță).
Femeia a suferit un traumatism de coloana cervicală. Fetița a suferit un traumatism abdominal (de la centura). Ambele victime au fost transportate la CPU Medias in stare stabilă.
Conducătorii auto au fost testați cu aparatele alcooltest și drugtest, rezultatul fiind negativ în ambele cazuri.
Polițiștii Biroului Rutier Mediaș continuă cercetările.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
În această perioadă, reorganizarea Romsilva naște scandaluri politice din toate părțile, luptă de interese ascunse și pentru privilegii, greve, sindicaliști divizați, directori stresați și pădurari supărați sau mulțumiți de propunerea de reorganizare. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, promovează o viitoare Hotărâre de Guvern privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Scopul reorganizării Romsilva este „păduri gestionate corect, sustenabil pentru generațiile viitoare, nu în funcție de grupuri de interese”, iar pentru ministrul este o prioritate „zero” a mandatului său. Propunerea de Hotărâre de Guvern pentru reorganizarea Romsilva vizează regionalizarea direcțiilor silvice.
În prezent există 41 de direcții silvice, câte una la nivelul fiecărui județ, însă proiectul prevede 12 direcții silvice. Totodată, este preconizată o scădere cu 90% a numărului de directori, în condițiile în care fiecare direcție silvică regională va avea un singur director. În prezent la nivelul fiecărei direcții există doi-patru directori. Reducerea numărului de directori va permite o economie de 19 milioane de lei, bani care urmează să fie utilizați de Romsilva pentru administrarea pădurilor. Hotărârea de Guvern urmează să conțină și indicatori de performanță financiari, iar directorii și șefii de ocoale vor avea criterii minimale de performanță.
În acest context național, Direcția Silvică Sibiu va dispărea, iar pădurile vor fi administrate de o direcție regională, care cuprinde mai multe județe. În acest moment, Sibiul se pare că va fi arondat la Tg. Mureș, după ce câteva luni s-a vorbit despre Brașov. Dar nimic sigur.
Nu știm dacă este bună sau nu această reorganizare, însă dacă vizează reducerea cheltuielilor bugetare și o mai bună performanță în gestionarea pădurilor, atunci este binevenită. Numai că de 35 de ani, la Romsilva s-au făcut tot felul de reorganizări, însă niciuna nu a rezistat timpului, adică pe parcursul mandatelor mai multor miniștri. Directorii și-au sporit veniturile, iar proasta gestionare a pădurilor a dat naștere unor adevărate scandaluri internaționale.
În acest context al reorganizării Romsilva, Sibiul părea că nu contează în sudul Transilvaniei și nici în România. Nu s-a vorbit în niciun moment ca Sibiul să gestioneze la nivel regional pădurile din această zonă. Ba că va fi arondat la Brașov, ba că la Tg. Mureș. Acest lucru înseamnă că Sibiul nu contează politic și administrativ în Guvernul Bolojan, implicit în ministerul condus de Diana Buzoianu. Sibiul nu are oameni politici capabili să-i apere interesele în domeniul silvic.
De altfel, de 35 de ani, Sibiul nu a trimis la București niciun om capabil să se impună sau să ocupe funcții importante în Ministerul Mediului și Pădurilor, chiar dacă județul Sibiu a fost ferit de marile scandaluri Romsilva. Silvicii sibieni și-au făcut treaba în ceea ce privește pădurile statului, dar nu se pot remarca în plan administrativ, în sensul de a intra în jocurile de interese și de poziții înalte de la Romsilva. Cu toate că are o suprafață de pădure importantă în sudul Transilvaniei, Sibiul este asemuit județelor de la câmpie, din Oltenia sau Moldova, adică de dat la o parte când se împart funcții și interese importante sau obscure.
Această imagine a silviculturii sibiene la nivel de București este oglinda perfectă a ceea ce s-a întâmplat în Sibiu în ultimii 35 de ani, adică a faptului că nu am contat deloc în politica românească de pe Dâmbovița în momentul în care s-au luat decizii hotărâtoare pentru Transilvania și județul Sibiu. Oamenii politici locali pur și simplu nu sunt acceptați sau nu se pot impune la nivel național, cu toate că provin dintr-un județ bogat, chiar în ceea ce privește pădurile.
Dacă nu contăm când părem că avem toate atuurile, atunci, noi ca sibieni, ar trebui să-i eliminăm din politică, la alegeri pe cei care ne conduc din viața publică. Astăzi, pierdem sediul regional al Romsilva, mâine pierdem alte instituții regionale și în loc să devenim un județ puternic în ceea ce privește descentralizarea politică, economică, administrativă și financiară, ne scăldăm în mediocritate. Oare chiar nimeni din județ nu a ajuns la limita răbdării în acest fiasco total al oamenilor politici locali?
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Vacanța de vară încă nu s-a încheiat, iar părinții care nu au reușit încă să plece cu cei mici au în față o oportunitate ideală: minivacanța de Sf. Maria. ClubulCopiilor.ro a analizat mii de recenzii din Google Maps și a realizat topul celor mai apreciate atracții pentru copii din întreaga țară.
Clasamentul este împărțit în două categorii: locații-vedetă, consacrate, cu peste 5.000 de recenzii, și destinații în plină ascensiune, cu mai puțin de 5.000 de recenzii – o selecție care îmbină siguranța unor locuri deja consacrate cu farmecul unor experiențe mai noi, descoperite de tot mai mulți vizitatori.
În top au intrat doar atracțiile care propun activități dedicate copiilor – de la parcuri de aventură și experiențe în natură, la distracții acvatice și interacțiuni cu animale – și care au obținut cele mai mari evaluări pe Google Maps. În caz de egalitate la rating, prioritatea a fost acordată locațiilor cu cel mai mare număr de recenzii, un criteriu care indică atât popularitatea, cât și calitatea constantă a serviciilor.
Credit foto: clubulcopiilor.ro
Cine conduce topul?
Parcul Mini Transilvania din Băile Szejke, lângă Odorheiu Secuiesc, ocupă primul loc în topul celor mai bine cotate destinații pentru copii din România, fiind singurul parc tematic multicultural care reunește machete ale unor clădiri și monumente istorice din Transilvania.
Grădina Zoologică Sibiu, cu un rating de 4,6 din peste 17.000 de recenzii, se clasează pe locul 5 la nivel național, fiind apreciată pentru spațiile generoase, diversitatea animalelor și atmosfera prietenoasă. Grădina Zoologică Sibiu, prima din România, deschisă în 1929, este un loc unde copiii pot vedea de aproape peste 300 de animale din 74 de specii – de la lei, tigri și lupi albi, până la ponei, cerbi și papagali. Aflat în inima Pădurii Dumbrava, spațiul de peste 20 de hectare are alei umbrite, un lac cu o mică insulă și zone generoase pentru animale.
Arka Park Păltiniș și Brambura Park vin tare din urmă
Alături de aceasta, două destinații din județ se remarcă în categoria „în ascensiune” – locuri mai noi sau aflate în zone mai liniștite, dar care cuceresc rapid vizitatorii. Arka Park Păltiniș (4,7 din 1.240 de recenzii) aduce aventura în mijlocul naturii prin trasee de tiroliană pentru toate vârstele, iar Brambura Park (4,6 din 3.936 de recenzii) oferă un mix de distracție și creativitate pentru întreaga familie.
Credit foto: clubulcopiilor.ro
Topul destinațiilor în ascensiune îi aduce în prim-plan pe favoriții publicului din ultima perioadă: Muzeul Trenulețelor Valentin Banciu din Hunedoara, Cyberjump Lujerului din București și Berryland din Țara Hațegului, trei locuri care au câștigat rapid inimile familiilor prin experiențe de calitate și activități pentru toate vârstele.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și pentru Cultura Poporului Român (ASTRA) organizează joi, 28 august, începând cu ora 17.00, la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, o masă rotundă dedicată lui Timotei Cipariu.
Programul manifestării
Ora 16.30: Primirea invitaților
Ora 17.00: Cuvânt de deschidere Dr. Răzvan POP
Cuvânt de binecuvântare: Pr. prof. univ. dr. Constantin NECULA
Imnul ASTREI
Moderator: Dr. Marius Liviu SPECHEA
Referenți:
Pr. prof.univ.dr. Constantin NECULA: „Chipul lui Timotei Cipariu în Memorii”
Prof.univ.dr habil. Ioana Narcisa CREȚU: „Aspecte lingvistice în opera lui Timotei Cipariu”
Prof.dr. Lidia PIRCĂ: „Evoluția filologiei românești de la Timotei Cipariu la Bogdan Petriceicu Hașdeu și Iorgu Iordan”
Prof. univ.dr. habil. Clementina MIHĂILESCU: „Din lirica lui Timotei Cipariu”
Prof.univ.dr. Gabriel ABRIHAN: „Odiseea unui bust: Timotei Cipariu”
Dezbateri
Cuvânt de mulțumire: Alexiu TATU
Distribuirea carnetelor de membru al Despărțământului Sibiu al Asociațiunii ASTRA
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Investițiile din fondurile europene, în speță din PNRR, în județul Sibiu vor primi o lovitură dură din partea Guvernului, ca urmare a situației critice economice în care se află România, așa cum este descrisă de premierul Ilie Bolojan. Potrivit primelor estimări, peste 30 de proiecte finanțate din PNRR se vor opri în județul Sibiu, iar valoarea acestora se ridică la 147 milioane de euro. O veste extrem de proastă pentru județul Sibiu, în contextul noii ordonanțe aprobate marți de Cabinetul Bolojan.
Per total, în județul Sibiu, au fost aprobate prin PNR în jur de 350 de proiecte, cu o valoare totală de 300 milioane de euro
Anunțat de către ultimele guverne ale României ca marea șansă spre prosperitate a țării, în consecință și a județului Sibiu, PNRR a devenit doar praf în ochii, cu realizări utile și mediocre, în sensul că un număr insuficient de proiecte au fost puse în practică din necesitățile care există în județ. S-au făcut mulți pași înainte în ceea ce privește modernizarea infrastructurii din județul Sibiu, însă din păcate au rămas și multe proiecte doar pe hârtie, cu finanțare asigurată, dar din păcate acum tăiate. Și este vorba despre proiecte cu impact major în viața de zi cu zi a sibianului și cu valori ce trec de 100 de milioane de euro.
Șefii județului și trimiși Guvernului în teritoriu, în speță Prefectura, Consiliul Județean și primăriile din județ inventariază situația proiectelor aflate în pericol să-și piardă finanțarea din PNRR în urma ordonanțelor aprobate de Guvernul Bolojan în ultimele două luni. Nicio instituție publică sibiană nu pare să-și asume eșecul Guvernului Bolojan în județul Sibiu, astfel că în toate instituțiile și primăriile din județ se fac calcule, se analizează stadiul proiectelor, se caută soluții pentru continuarea proiectelor în urma ieșirii acestora din programul PNRR și se regândesc proiectele prioritare în infrastructură.
Practic, ordonnața de marți a Guvernului este analizată pe toată părțile. Însă grosso-modo, acesta este număr de proiecte sistate și valoarea lor cumulată, pierdute în județul Sibiu. Per total, în județul Sibiu, au fost aprobate prin PNR în jur de 350 de proiecte, cu o valoare totală de 300 milioane de euro, lucru care situa județul Sibiu pe locul 15 în țară la un moment dat. Era o poziție mai mult decât onorantă pentru județul Sibiu. Vom vedea în săptămânile care vin dimensiunea reală a pagubelor estimate în județul Sibiu, din fondurile PNRR, cea mai importantă sursă de finanțarea din fondurile europene pe care o are la dispoziție România.
De ce s-a ajuns în județul Sibiu în această situație?
Pe lângă vina majoră pe care o poartă ultimele guverne în ceea ce privește lentoarea cu care au negociat acordurile cu Uniunea Europeană, situația care a complicat cel mai mult accesarea fondurilor din PNRR, este cheltuirea banilor publici fără discernământ din partea guvernanților și a oamenilor politici, care au adus țara la un pas de dezastru economic. Mai mult, cei doi ani electorali, 2024 și 2025, și împrumuturile externe accesate de guvernele țării au cufundat țara în situația în care ne găsim acum și care impune măsuri radicale pentru a se evita în cel mai rău caz intrarea în incapacitate de plată a României.
Revenind la nivel local, o vină o poartă primarii și șefii administrației locale din județ, care în cazul unor proiecte propuse spre finanțare din PNRR s-au mișcat destul de lent. Au creionat cu greu proiectele, le-au prioritizat și mai greu în funcție de nevoi, dar în cele din urmă au semnat contractele de finanțare din PNRR. Au urmat apoi realizarea caietelor de sarcini pentru licitații, în unele situații prost făcute, astfel că licitațiile pentru realizarea documentațiilor și stabilirea firmelor câștigătoare au dus la tot felul de contestații și timp pierdut.
Proiectele au pornit foarte greu în faza de execuție, iar multe dintre firmele care au câștigat licitațiile nu și-au primit încă banii pentru demararea lucrărilor. Cum multe dintre proiecte nu au atins pragul de realizare de 30 la sută, acum acestea sunt în situația de a pierde finanțarea din PNRR. Sigur, proiectele sistate vor putea fi propuse în viitorul exercițiu financiar al Uniunii Europene, care va începe din 2027, deci teoretic nu sunt pierdute, însă era vorba despre proiecte de necesitate imediată.
Guvernul va decide ce proiecte vor fi finanțate în continuare și ce proiecte cad
Guvernul României a aprobat, marți, Ordonanța de urgență privind instituirea unor măsuri pentru prioritizarea și monitorizarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programele naționale de investiții. Noul act normativ introduce un mecanism riguros pentru clarificarea și transparentizarea proiectelor finanțate din PNRR sau din alte programe naționale de investiții. Practic, România intră într-o etapă de selecție și prioritizare a investițiilor, pentru a evita riscuri fiscale și pentru a asigura că resursele disponibile sunt concentrate către proiectele cu șanse reale de finalizare.
MIPE va identifica surse alternative de finanțare
În această ordonanță de urgență există, pentru prima dată, o definire clară a lucrărilor care rămân în PNRR. În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, fiecare minister trebuie să transmită lista proiectelor cu progres sub 30%, dar care pot fi finalizate la timp, cu toate detaliile necesare: costul total, componenta nerambursabilă, TVA, graficul lucrărilor până la 31 august 2026, riscurile de neimplementare și modul în care îndeplinesc jaloanele și țintele asumate.
„Este ultima ocazie pentru ministere să spună ce proiecte vor să păstreze în PNRR, pentru ca pe acestea să ne concentrăm. Vom avea, în premieră, pentru fiecare minister, lista integrală a proiectelor care intră în anvelopele financiare și, în final, un tablou de bord public în luna septembrie, astfel încât oricine să poată vedea ce proiecte vor continua.
Această ordonanță de urgență este un pas înainte pentru transparență și pentru buna gestionare a banului public. Stabilim clar câți bani au rămas disponibili împreună cu Comisia Europeană, iar pe baza acestor fonduri vom selecta proiectele viabile, astfel încât cele 28,5 miliarde de euro angajate prin PNRR să fie implementate. În paralel, MIPE va identifica surse alternative de finanțare pentru proiectele care nu pot fi finalizate până la 31 august 2026 sau care nu se mai încadrează în plafonul bugetar, astfel încât investițiile utile să nu fie pierdute.
Este important de precizat că nu reziliem contracte de lucrări și nu închidem șantiere – ceea ce facem este să stabilim sursa corectă de finanțare pentru fiecare proiect. Urmează și o nouă ordonanță de urgență, prin care vom clarifica fluxurile financiare, inclusiv pentru proiectele autorităților locale și pentru crearea unei rezerve de proiecte pentru PNRR”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
31 august 2026, termenul limită
Conform ordonanței, proiectele finanțate din PNRR pentru care nu au fost lansate procedurile de achiziție vor fi denunțate, iar cele aflate doar în etape pregătitoare, precum studii, avize sau autorizații, vor fi suspendate până la 31 decembrie 2026, dacă lucrările nu încep efectiv. Proiectele cu un progres mai mic de 30% vor putea continua doar prin aprobare a Guvernului, pe baza avizului Ministerului Finanțelor și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în timp ce proiectele care au depășit pragul de 30% vor fi menținute numai dacă există garanția finalizării lor până la 31 august 2026, cu avizul MIPE.
Totodată, această ordonanță instituie un mecanism de excepție pentru proiectele care trebuie accelerate, astfel încât România să îndeplinească jaloanele convenite cu Comisia Europeană, și interzice utilizarea fondurilor PNRR pentru investițiile semnalate ca fiind în neconformitate cu legislația europeană în domeniul achizițiilor publice.
În ceea ce privește programele naționale de investiții – PNDL 1 și 2, „Anghel Saligny”, dar și alte programe gestionate de Compania Națională de Investiții –, actul normativ introduce reguli speciale pentru anul 2025 privind asumarea de noi angajamente și atribuirea de noi contracte. Așadar, se instituie o limitare strictă a sumelor exprimate în euro pentru toate programele naționale de investiții în anul viitor, în conformitate cu prevederile art. 15 din OUG nr. 133/2021.
Prin aceste reglementări, Guvernul se angajează că investițiile publice nu vor mai fi gestionate automat, ci pe baza unor criterii de maturitate și sustenabilitate. Obiectivul principal este protejarea echilibrelor macroeconomice și concentrarea resurselor pe proiectele care pot fi finalizate la timp și care aduc rezultate concrete pentru economie și societate. Ordonanța adoptată marți, 19 august, devine astfel un instrument important pentru utilizarea responsabilă și eficientă a fondurilor europene și naționale.
PNRR redus de la 28,5 la 21,6 miliarde de euro
Valoarea alocată României prin PNRR s-a redus de la 28,5 miliarde de euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), la 21,62 miliarde de euro (13,56 miliarde de euro sub formă de granturi și 8,06 miliarde de euro sub formă de împrumuturi). MIPE a decis să ajusteze componenta de împrumut din PNRR, cu aproximativ 6,88 miliarde de euro, luând în considerare necesitatea încadrării în traiectoria fiscală asumată de România și ținând cont de capacitatea maximă a spațiului fiscal necesar pentru gestionarea acesteia.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lucrează la lista integrală a proiectelor din PNRR care pierd bani, care sunt eliminate complet și care se mută de pe componenta de împrumuturi pe cea de granturi, adică primesc bani europeni gratis. Spre exemplu, cel mai mare impact este în zona de proiecte de infrastructură. Aici, au fost mutate proiecte în valoare de 2,169 miliarde de euro pe componenta de grant, adică de finanțare nerambursabilă, acesta proiecte fiind inițial planificate să fie construite cu împrumuturi.
Totodată, se mută majoritar din împrumut în grant proiecte precum instituirea unui fond pentru Valul Renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit. Acest proiect avea inițial un buget alocat din componenta de împrumuturi de 2,17 miliarde euro. Acum, vor fi alocate fonduri nerambursabile (din componenta de granturi) de 1,36 miliarde de euro, fiind tăiate totodată 256 milioane de euro.
În total, proiecte cu o valoare de 5,6 miliarde de euro se mută de pe împrumuturi pe granturi.
Reforma „Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice (19 spitale)”, care avea un buget din granturi de 1,047 miliarde de euro, va suferi o tăiere de buget de 511 milioane de euro, iar 259,8 milioane de euro se mută din grant în împrumut.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Istoria României este plină de momente senzaționale și grandioase, unele cu o mare semnificație și încărcătură națională, identitară și patriotică, altele foarte dureroase și controversate.
Istoria celui de-Al Doilea Război Mondial a fost suficient și aproape integral expusă în cadrul miilor de pagini din lucrările de specialitate sau de popularizare, însă trebuie să afirmăm că rolul României în acest război rămâne unul însemnat, iar acțiunile românilor în cadrul războiului vor fi notabile și determinante mai ales în ceea ce privește trasarea viitoarei direcții a României în politica națională și internațională.
Informațiile privind rolul jucat de România în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial sunt complementare pentru formarea unei imagini de ansamblu asupra întregii istorii a acestei conflagrații politico-militare, iar faptele și evenimentele desfășurate în timpul conflictului, în țară și în afara ei, au o importanță națională, regională și chiar locală, evenimentul încă marcând memoria colectivă a românilor de pretutindeni și a familiilor românești care au pierdut membri valoroși în lupta pentru apărarea țării.
Istoria unei țări trebuie studiată, documentată, scrisă și asumată așa cum este ea, cu bune și rele, prin urmare, amintim de rolul jucat de România aflată sub influență fascistă, în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe scurt, România a luptat cea mai mare parte a războiului de partea Puterilor Axei, ca o binecunoscută aliată a Germaniei naziste.
După ce România pierde o treime din teritoriul său în urma ultimatumului sovietic din 26 iunie 1940 și a Dictatului de la Viena din 30 august 1940, regele Carol al II-lea se vede nevoit să abdice și să părăsească țara în favoarea tânărului său fiu, Mihai I. În fruntea guvernului ajunge generalul Ion Antonescu, Constituția fusese anulată, iar Parlamentul dizolvat, fapt care i-a permis lui Antonescu să își traseze mai ușor drumul spre putere, astfel că la data de 6 septembrie 1940, el se declară Conducător al Statului și își asumă o parte din puterile constituționale ale regelui. Practic, România devine un fel de dictatură militară, în care Antonescu deține puterea, fiind un fel de dictator care își autoconferise puteri discreționare în cadrul guvernului.
Guvernul în fruntea căruia Antonescu ajunsese era format în mare parte din membri ai Mișcării Legionare, așadar, această colaborare între general și legionari va da naștere Statului Național-Legionar. Această formă de guvernare nu avea să reziste mult, întrucât legionarii ajung să organizeze o rebeliune, declanșând un război civil spre finalul lui ianuarie 1941, care a fost aspru și eficient reprimat de armata română sub conducerea lui Antonescu, astfel legionarii fiind înlăturați de la putere. Dictatura lui Antonescu (care va căpăta titlul și rangul de mareșal după implicarea României pe frontul de est) devine acum cel mai vizibilă, iar în contextul alianței cu Axa, România decide să se alăture Germaniei, în 22 iunie 1941, în campania împotriva Uniunii Sovietice, cu speranța redobândirii a unor teritorii pierdute anterior. Bătălia de la Stalingrad s-a dovedit a fi un dezastru pentru armata germană, fapt care a schimbat situația pe front. Devenise clar faptul că Germania va fi învinsă, însă Antonescu decide să rămână alături de Hitler până la capăt, nedorind să-și încalce cuvântul de militar dat în acest sens, și sperând la o schimbare a situației în favoarea României.
România a fost astfel pusă în fața riscului de a fi înfrântă în război, iar situația ei devenise critică în martie 1944, când trupele sovietice au înaintat și au pătruns pe teritoriul României. Acest fapt a stârnit reacția clasei politice și intelectuale românești și a regelui Mihai I al României, care devenise principalul artizan al insurecției ce avea să vină. Opoziția se temea de faptul că viitoare amânări vor ruina șansele României de negociere cu Aliații și, mai ales, cu Sovieticii. Regele Mihai s-a bazat pe un Bloc Național Democratic, format din naționali-țărăniști (conduși de Iuliu Maniu), liberalii lui Constantin I. C. Brătianu, social-democrații, notabil fiind Titel Petrescu, și comuniștii, în fruntea lor fiind Lucrețiu Pătrășcanu.
Antonescu îl primește pe regele Mihai în audiență și își exprimă refuzul de a încheia armistițiu cu sovieticii, așadar, regele Mihai se vede nevoit să îl demită pe Antonescu din funcția sa de prim-ministru al țării, și să ordone arestarea sa. Antonescu își pierde acum puterile sale dictatoriale și titlul de Conducător al Statului, iar România își încheie alianța cu Puterile Axei. Momentul este cunoscut în istoriografia românească ca lovitura de stat de la 23 august 1944. Lovitura de stat dată de regele Mihai permite României să înceapă tratativele cu Aliații și o colaborare militară cu URSS-ul. Trupelor germane li s-a ordonat să părăsească țara, iar la opoziția Germaniei, armata română a fost nevoită să întoarcă armele împotriva foștilor ei aliați. România declară război Germaniei și Ungariei și va lupta de acum alături de Aliați până la finalul războiului.
Evenimentul 23 august 1944 a fost cu siguranță un punct de cotitură în istoria României și a schimbat soarta acestei țări. Poate considerat de unii un moment al triumfului românesc, care a salvat țara și teritoriile ei de la o soartă mai cruntă, poate considerat de alții un moment al decăderii românești, care a condamnat-o la un regim care a fost o bună parte de timp obedient Moscovei, apoi s-a transformat în dictatura națională a unui lider excentric, momentul 23 august 1944 a fost un moment decisiv și foarte important din istoria țării, care poate fi încă dezbătut și discutat. Importanța și semnificația acestuia a crescut radical mai ales în perioada dictaturii comuniste, când evenimentul este declarat ca ziua națională a României.
Acest lucru a fost reglementat prin Hotărârea guvernamentală nr. 908 din 18 august 1949, când Consiliul de Miniștrii, întrunit într-o ședință, declară ziua de 23 august 1944 ca zi de sărbătoare națională. Documentul laudă Armata Roșie ca armată eliberatoare și atribuie reușita mișcării Partidului Comunist Român. Așadar, în timpul dictaturii comuniste, evenimentul devine un fel de simbol național, este văzut ca fiind victoria și triumful comunismului asupra fascismului. Momentul primește o denumire și mai onorifică și oficială, spre sfârșitul perioadei comuniste, când la propunerea lui Nicolae Ceaușescu ziua insurecției armate devine ziua „Revoluției de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă”.
Sibiul și însemnătatea lui 23 august
Deși informațiile parcurse până acum se subscriu istoriei mari și generale a României, ele pot fi relevante și pentru o istorie regională sau locală, cum ar fi istoria unui oraș precum este Sibiul. Sibiul a fost, este și va rămâne unul din marile și cele mai importante orașe ale Transilvaniei, așadar este firesc ca evenimentele din 23 august 1944, dar și evenimentele din timpul dictaturii comuniste legate de ziua națională 23 august 1944, să aibă un puternic ecou și în Sibiu, și să fie semnificative pentru populația sibiană.
Cronicile și presa vremii din Sibiu ne relatează faptul că evenimentele zilei de 23 august 1944 au răsunat și în Sibiu, întrucât sibienii au auzit și ei apelul făcut de rege la radio, cum că starea de război dintre România, Rusia, Anglia și Statele Unite ale Americii, a luat sfârșit.
Celebrarea zilei naționale la Sibiu s-a desfășurat așa cum probabil multă lume se așteaptă, cu mult fast și cu o multitudine de evenimente culturale organizate de clasa muncitoare. Dacă ne referim la presa vremii sau la cronicile sibiene, putem observa din start o tendință a sibienilor de a preîntâmpina ziua națională, întrucât seria de evenimente culturale începe cu câteva zile înainte de data propriu-zisă, fiind fie inaugurate monumente sau clădiri culturale, fie fiind organizate reprezentări de teatru, cumva anticipând festivitățile impresionante ce aveau să vină. În unele ocazii, spiritul festiv nu pleca de îndată din Sibiu, la câteva zile după data de 23 august sibienii încă luând parte la evenimente culturale sau organizând diferite momente artistice sau culturale de diverse forme.
Cu ocazia zilei naționale, Sibiul comunist trecea printr-o efervescență deosebită, fiind organizate diverse manifestări grandioase, care ofereau un prilej de bucurie sibienilor, aceștia participând în numere foarte mari la acestea. Fie că vorbim de manifestații și demonstrații ale muncitorilor, fie că ne raportăm la binecunoscutele parade militare, sibienii trăiau din plin această zi și îi înțelegeau și conștientizau sensul și semnificația sa patriotică. Toate categoriile de vârstă din oraș se integrau în această atmosferă de sărbătoare și își aduceau cumva contribuția la buna desfășurare a evenimentului, fie participând la manifestații, fie asistând și aplaudând spectacolele care se desfășurau în fața lor.
În cadrul paradelor militare, aveau loc defilări ale trupelor din armata română, ale gărzilor patriotice și ale miliției, desfășurate în zonele centrale ale orașului, precum Piața Mare (Piața Republicii și apoi Piața 7 noiembrie, în memoria revoluției bolșevice) și str. Nicolae Bălcescu (B-dul 23 august). Sibiul nu a fost niciodată lipsit de importanta defilare a muncitorilor români. În cadrul acesteia, numeroase coloane de muncitori, țărani, studenți, profesori și pionieri, defilau prin zonele cele mai importante ale orașului, precum bulevarde principale și străzi centrale. Participanții purtau asupra lor steaguri, portrete ale liderilor comuniști români (îndeosebi Nicolae Ceaușescu) și sovietici, și pancarte cu lozinci. Pe lângă manifestațiile muncitorești și impozantele parade militare, în perioada comunistă sibianul de rând mai asista cu ocazia zilei naționale la momentul solemn al depunerii unor coroane cu flori în Cimitirul Eroilor, cinstind eroii căzuți pe front în război și aducând un omagiu vitejiei acestora.
În categoria evenimentelor culturale se mai regăseau spectacolele de teatru, jocurile și activitățile culturale, momentele artistice precum dansuri populare și cântecele patriotice și, desigur, recitalurile de poezii, remarcându-se aici pionierii și tinerii din UTC. Toate aceste evenimente culturale îl ovaționau pe lider și realizările sale și glorificau regimul comunist.
A fost firesc ca sărbătoarea zilei naționale să capete și un caracter politic, foarte emblematice și esențiale fiind mitingurile organizate de către conducătorii comuniști. În cadrul acestora, membrii de partid mai însemnați sau lideri fruntași țineau discursuri prin care subliniau rolul fundamental pe care Partidul Comunist Român l-a jucat în dezvoltarea și prosperitatea țării, meritele acestuia în toate domeniile, și discursuri prin care îl lăudau pe lider și realizările sale și aclamau regimul comunist.
Întregul oraș era împânzit de astfel de evenimente și de spiritul național comunist, astfel că atât evenimentele culturale, cât și cele politice erau organizate în spații dedicate și amenajate în acest sens, precum piețe sau case de cultură. Propaganda era covârșitoare și foarte eficientă, în întregul oraș fiind atârnate postere și bannere cu lozinci și mesaje propagandistice, iar presa devenea foarte activă în această perioadă a anului, publicând texte și articole dedicate evenimentului național. Manifestațiile organizate induceau o atmosferă festivă și ceremonială marcantă, mulți sibieni chiar bucurându-se de amploarea și anvergura evenimentelor organizate, însă indiferent de dorința cetățeanului de a participa, este foarte cunoscut faptul că participarea oamenilor era obligatorie, iar absența de la ceremonii putea atrăgea sancțiuni grave și observații, iar în unele cazuri puteau apărea chiar consecințe drastice.
Sibienii au intrat în horă de voie sau nevoie
Studiind presa vremii și sursele istorice, se poate observa faptul că în Sibiu evenimentele festive au de la an la an un caracter repetitiv, existând o tendință de reproducere fidelă a evenimentelor din anii anteriori, însă ocaziile speciale, precum aniversarea cifrelor rotunde a eliberării, precum 10 ani de la eveniment, 20 sau 30 de ani, veneau și cu particularități și diverse schimbări, fiind observată o creștere în amploare și în diversitate a evenimentelor organizate, iar sărbătoarea căpătând astfel noi dimensiuni.
Sibiul începe să sărbătorească ziua de 23 august încă înainte să fie reglementată prin lege, în 1946 fiind consemnată prezența a zeci de mii de cetățeni la evenimentele festive. În 1947, observăm aceeași atitudine, 23 august fiind sărbătorit la Sibiu cu un miting și serbări în Teatrul Municipal. În 1949, sărbătoarea devenind oficială, oferă sibienilor prilejul de a participa la numeroase manifestări cultural-sportive, acestea fiind organizate în întreprinderile și instituțiile sibiene, iar în aceeași zi, miliția își ia angajamentul să elibereze noile buletine de identitate. Anii următori prezintă o situație similară, ziua națională fiind serbată prin demonstrații și manifestații.
În 1952 este consemnată o prezență covârșitoare în Piața 7 Noiembrie, un număr de peste 40.000 de copii, femei și bărbați din clasa muncitoare luând parte la un miting dedicat zilei de 23 august. Un an mai târziu este înregistrată cifra de peste 50.000 de sibieni participanți în Piața 7 Noiembrie. Cu această ocazie, pentru ca evenimentele să se desfășoare în condiții optime, autoritățile au decis să oprească tramvaiele numai în locurile în care se intersectează liniile de tramvai, iar restul opririlor să fie desființate temporar. În anii următori se prezintă situații similare, mitinguri, demonstrații ale muncitorilor și ceremonii de înmânare a medaliilor și ordinelor.
În 1957, în prim plan ajunge și Piața Gării, fiind organizat pentru prima oară mitingul în acea locație. În 1958, relatările istorice și presa vremii au pus mult accent pe depunerea coroanelor de flori în Cimitirul Eroilor. Anul 1959 are o desfășurare similară a evenimentelor festive, însă prezintă și mici detalii interesante precum: cu ocazia zilei naționale, în Piața Cibin au fost executate 150 de mese de beton pentru a deservi muncitorilor pentru desfacerea produselor în bune condiții; școala Nr. 1 din Sibiu inaugurează cu această ocazie o expoziție: „Din munca și activitatea orbilor”.
Startul carelor alegorice în cinstea partidului
În anul 1960, presa vremii dedică câteva pagini festive în cinstea celei de-a 16-a aniversări a eliberării de sub fascism. Manifestările culturale capătă amploare: în Piața Republicii se desfășoară manifestația oamenilor muncii, în Piața Gării are loc mitingul politic, iar în Dumbrava Sibiului are loc „serbarea câmpenească”, după cum o numește limbajul epocii, probabil în cinstea muncilor agricole. Anii următori prezintă multe similarități, însă anul 1963 oferă un detaliu particular interesant: cu ocazia zilei naționale, la Sibiu s-a celebrat eliberarea de sub fascism cu mult fast, fiind aduse chiar care alegorice. În 1964, ziarul „Flacăra Sibiului” apare color ca un număr festiv, în 8 pagini, vorbind despre „Insurecția armată antifascistă”. Tot atunci au loc manifestații și parade ale muncitorilor sibieni sub numele de „20 de primăveri”. În anii următori se repetă mitingurile și momentele artistice din Dumbrava Sibiului, iar în 1967, în cadrul imensului miting dedicat eliberării de sub fascism, a vorbit Karlheinz Reschner, secretar al C.O. Sibiu al P.C.R. Se organizează mai multe serbări câmpenești.
Anul 1968 este și el foarte interesant, întrucât ne aduce aminte de momentul invadării Cehoslovaciei de către trupele sovietice. Cu această ocazie, se anunță un comunicat C.C. al P.C.R. prin care partidul își exprimă îngrijorarea ca urmare a pătrunderii trupelor sovietice în Cehoslovacia. Sibienii se arată solidari și își exprimă regretul și simpatia. Au loc apoi mitinguri și demonstrații muncitorești, precum și sărbătorile câmpenești. Sibienii mai au un prilej de sărbătoare în această zi. Cu data de 23 august, sibienii îl cinstesc și serbează pe sportivul sibian Ion Ganea, dublu campion național în 1968 la sărituri de pe platformă și trambulină. În apropiere de momentul sărbătorii, în 1969, cu câteva zile înainte de data de 23, s-a inaugurat Casa Artelor din Piața 6 Martie (Piața Mică).
Un sfert de secol de aniversare
Cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a zilei naționale și a momentului eliberării de sub fascism, Comitetul Executiv al Consiliului Popular Județean a ținut o sesiune jubiliară. Au fost organizate sesiuni festive ale Consiliilor Municipale și Orășenești, iar în cadrul unui miting, Aurel Cristea a vorbit despre realizările orașului în cei 25 de ani de la eliberare. Sunt înmânate apoi ordine și medalii, sunt organizate defilări militare și muncitorești, iar la București sunt trimise din Sibiu mesaje și telegrame de felicitări. La câteva zile după, în Sibiu vine în turneu Teatrul „C. Nottara” din București, cu piesa „Când luna e albastră”.
În 1970, cu 2 zile înainte de 23 august, dar în anticiparea serbării, în Sibiu este vernisată expoziția de pictură a unui tânăr artist, Eugen Tăutu. Au loc parade militare și demonstrații muncitorești, iar în București, 6 plasticieni sibieni au prilejul de a-și expune lucrările la Galeriile de Artă „Apollo”. Acest nou deceniu nu prezintă mari diferențe, notabil fiind totuși anul 1973, când sibienii au preîntâmpinat spiritul 23 august inaugurând în Sala Sporturilor din Municipiul Sibiu expoziția „Expo 73”, altfel cunoscută ca Expoziția județeană a produselor de consum. A fost inaugurată tot pe atunci și Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, în prezența primului secretar al C.J. al P.C.R., Richard Winter. Câteva zile mai târziu se deschide librăria „Luceafărul”. Evenimentele culturale urmează și în acest an același tipar.
1974, alt punct de cotitură la Marea sărbătoare
Anul 1974 vine cu o modificare interesantă și semnificativă, întrucât pe 23 august, pentru prima dată, adunarea festivă dedicată triumfului împotriva fascismului și comemorării celei de a 30-a aniversări a acelui moment istoric, este organizată în stadionul „Voința”. Acolo se vor desfășura ceremonii de înmânări a medaliilor și a ordinelor. 1977 este anul în care, aproape concomitent cu ziua de 23 august, Sibiul găzduiește Balcaniada de călărie. Aproximativ 500 de delegați vin și participă la defilările muncitorești organizate cu ocazia zilei de 23 august. Un an mai târziu, în Sibiu se urmează același șablon al evenimentelor, notabil fiind de data aceasta interviul cu primarul municipiului, Nicolae Hurbean, pe tema „Despre ce sunt și ce vor să fie Sibiul și sibienii”. Tot pe atunci are loc și „Întâlnirea pe Transfăgărășan”, când județele Sibiu și Argeș au prezentat momente artistice la Cascada Bâlea. În 1979, la Casa de Cultură a Sindicatelor, a fost organizat un simpozion: „35 de ani de la eliberarea României de sub dominația fascistă”.
În următorul deceniu, situația nu s-a schimbat cu mult, în mare parte evenimentele festive și ceremoniile urmând același tipar și având aceeași formă și desfășurare, mai notabil fiind poate anul 1984, când s-au împlinit 40 de ani de la eliberarea de sub dominația fascistă.
Final de 23 august la Sibiu. Cum a fost în `89 în oraș
Cel mai interesant moment de analizat ar fi anul 1989, anul Revoluției Române, pentru a putea să observăm evoluția și modul de desfășurare a acestei sărbători în contextul în care țara era cuprinsă de valul revoluționar și de spiritul de luptă care se dedica răsturnării regimului comunist. Conform surselor cronicare, ziua națională a fost sărbătorită în același format ca și până acum, fiind organizate mitinguri politice și adunări festive, depuneri de coroane de flori la Cimitirul Eroilor, înmânări de medalii și ordine, defilări muncitorești și militare, organizarea serbărilor câmpenești. Momentul este destul de important întrucât sunt comemorați 45 de ani de la ziua eliberării, iar presa radiază de efervescența spiritului patriotic, astfel că în publicațiile sibiene sunt redate foarte precis evenimentele festive de la București și cuvântările ținute de fruntașii P.C.R., mai ales cea a liderului Nicolae Ceaușescu.
Ca o introducere la articolele care descriu evenimentele culturale, presa face o scurtă incursiune în istoria evenimentului de la 1944, amintind cititorilor de însemnătatea acelui moment istoric, și făcând un elogiu partidului comunist, subliniindu-i contribuția și reușita în acest sens. În mod firesc, presa redă cu lux de amănunte și evenimentele desfășurate la Sibiu din acest an comemorativ. Încă din primele ore ale dimineții, în Sibiu se putea simți entuziasmul creat de sărbătoare, toate arterele principale care duc spre Piața Unirii fiind animate de oameni. Grupurile de muncitori își dăduseră întâlnire cu ocazia evenimentului în curțile întreprinderilor și pe marile platforme industriale de Vest și de Est, în fața cooperativelor meșteșugărești și a unităților comerciale și social-culturale.
În jurul orei 8 dimineața, coloane imense de muncitori porneau spre Piața Republicii într-o defilare foarte impresionantă, având cu ei care alegorice, medalioane, pancarte cu lozinci, drapele și portrete ale cuplului Ceaușescu. Se strigau lozinci însuflețitoare și chemări și urări puternice la adresa partidului, a patriei și a clasei muncitoare. Sibiul se bucurase în acel an de fonduri de investiții alocate de stat, cunoscând în acel an o dezvoltare profundă, care începuse mai ales după Congresul al IX-lea, conform celor afirmate de presa vremii. Cele mai frecvente și energizante lozinci ale muncitorilor, înscrise și pe pancarte, erau cele la adresa conducătorului, peste tot prin piață putând fi auzite fraze precum: „Ceaușescu reales, la al XIV-lea Congres”, „Ceaușescu – P.C.R.”, „Stima noastră și mândria – Ceaușescu – România”, „Ceaușescu – muncitorii”, „Ceaușescu și poporul”, „Ceaușescu – tinerii”.
Tribuna oficială a fost instalată în fața Parcului Astra, acolo au luat loc membri ai birourilor comitetelor județean și municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, ai conducerilor organizațiilor de masă, conducători de întreprinderi și instituții, membrii de partid, ofițeri ai forțelor armate. La ora 9, în tribuna oficială a urcat Nicu Ceaușescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., însoțit de membrii secretariatului Comitetului județean de partid. Fanfara și cei prezenți intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Defilarea este deschisă de gărzile patriotice.
Gărzile au oferit oamenilor un spectacol pe cinste, fiind bine organizate, și foarte mândre, întrucât ele primiseră recent o distincție onorabilă, „Ordinul Apărarea Patriei”, clasa I, pentru rezultatele deosebite de care au dat dovadă în misiunea de slujire a patriei și a liderului ei socialist. Gărzile purtau drapelul de luptă, semn al voinței de luptă a membrilor. Întreprinderile din partea cărora au defilat gărzile au fost: „Steaua Roșie”, „Independența”, I.P.A.S., „Balanța”, „Drapelul Roșu” și I.U.P.S. Tot sub egida Comandamentului Județean al Apărării, defilează în continuare, în costume albastre, detașamentele de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. În Piața Unirii apoi apar detașamentele de apărare civilă, aparținând întreprinderilor „13 Decembrie”, „Drapelul Roșu”, Balanța” și I.P.A.S.
Tot în cadrul acestei defilări se prezintă echipele, grupele și posturile de prim ajutor și ale Crucii Roșii. Ulterior, o altă defilare își anunță începutul, cu carele alegorice ale colectivelor de muncă din industria municipiului Sibiu. Impresionante au fost colectivele de muncă din industria construcției de mașini, a utilajelor tehnologice și grupările oamenilor muncii din domeniul transporturilor (Auto, dar și din Calea Ferată). Și constructorii de locuințe și de obiective industriale au avut o defilare spectaculoasă, fiind desigur completați de colectivele de muncă din industria exploatării și prelucrării lemnului și a materialelor de construcție.
Un aport însemnat la paradă l-au avut și cei care muncesc în industria alimentară și cei din alte ramuri economice active în municipiul Sibiu. Prin fața tribunei oficiale au trecut și muncitorii din domeniul comerțului. Demonstrația a fost deschisă de oamenii munci de la O.J.T. Sibiu, urmați de cei de la I.C.S.A.P. Prin fața tribunei oficiale au mai trecut și oamenii muncii din cadrul I.C.S.M.I., I.C.S.M.A., I.E.R.T.I. și I.C.R.M. Coloana lucrătorilor comerciali a fost închisă de colectivul I.R.U.C. Sibiu. Serviciile de Poștă și de Telecomunicații au luat parte, de asemenea, la paradă, precum și muncitorii din filiala Dacia Service Sibiu. Uniunea Județeană a Cooperativelor Meșteșugărești a avut o coloană impunătoare, a cărei drum era deschis de un măreț car alegoric, încărcat cu o gamă variată de produse.
Aproape 14.000 de meșteșugari cooperanți s-au prezentat la aniversare. În fruntea lor s-au aflat meșteșugarii de la „Gheata”. O ramură importantă a fost cea a muncitorilor din domeniul culturii, astfel că la paradă au defilat și colectivele celor două teatre și filarmonicii, colectivele instituțiilor de cultură și artă, colectivul Bibliotecii Astra, oamenii muncii din domeniul cinematografiei, iar coloana culturală se încheie cu colectivul de muncă al Complexului Muzeal sibian.
Sunetele de trompetă anunță intrarea în Piața Unirii a mândrului colectiv de pionieri și șoimi ai patriei din județul Sibiu. Purtătorii cravatelor roșii cu tricolor au fost doar câțiva dintre reprezentanții celor peste 80.000 de pionieri și șoimi din județul Sibiu. Pionierii raportează cu mândrie îndeplinirea angajamentelor organizațiilor lor și a muncilor patriotice. Ei apoi se angajează într-o serie de cântece și dansuri, exprimându-și bucuria de a trăi în R.S.R. și recunoștința față de cuplul dictatorial. O adevărată reprezentare a forței, virilității și tinereții a fost adusă de coloanele de sportivi, care purtau steaguri și steme ale patriei și partidului, steme ale „Daciadei” (competiția sportivă națională organizată la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu).
Sportivii sibieni au raportat obținerea unor succese și rezultate promițătoare în cadrul unor competiții naționale și internaționale. Cu aplauze îndelungate au fost primite gimnastele de la C.S.Ș. Sibiu. Apoi, prin fața tribunei oficiale au defilat reprezentanții sportivi ai celor mai importante asociații sportive sibiene: I.P.A. Sibiu, „Independența”, „Carpați Mîrșa”, „Voința”. Au mai defilat membri ai grupurilor sportive școlare, practicanți ai sporturilor cu motor și tehnico-aplicative. După paradă, drumul a fost deschis spre Dumbrava Sibiului, unde s-au desfășurat acele serbări câmpenești, în cadrul cărora sibienii au putut consuma bere, produse de patiserie și cofetărie, preparate tradiționale din carne, bunuri de larg consum etc., toate puse la dispoziția publicului de către organizațiile de agrement și unitățile de alimentație publică, puse în slujba Oficiului Județean de Turism și I.C.S.A.P., I.C.S.M.I., I.C.S.L.F. și AGROCOOP Sibiu.
Muzeul Tehnicii Populare a organizat pentru public mici momente artistice, fiind invitate ansambluri și formații de artiști amatori și profesioniști. Petrecerile și momentele cultural-artistice au debutat prin concertul fanfarei clubului din Turnișor, urmat apoi de Ansamblul de Cântece și Dansuri al Centrului de Creație și Cultură Socialistă „Cîntarea României” al Municipiului Sibiu. Apoi, în fața publicului s-a prezentat Ansamblul de Cântece și Dansuri Populare „Junii Sibiului”, urmați de formațiile de muzică ușoară și dansuri populare mixte ale Centrului „Cîntarea României”. Au mai interpretat ansamblul de cântece și dansuri „Doina Transilvaniei”, formații de muzică ușoară, folk, tarafuri de muzică populară, ale unor unități industriale și cooperative meșteșugărești din Sibiu.
Un accident banal i-a schimbat viața. O căzătură de pe bicicletă l-a lăsat paralizat de la brâu în jos. Acum, Matei Chirica are 19 ani și luptă cu toate puterile pentru a-și recăpăta mobilitatea. Singura lui șansă se află la Institutul Guttmann din Barcelona, însă costul tratamentului – 60.500 de euro – depășește posibilitățile familiei.
Pentru Matei, viața s-a împărțit în două: înainte și după accident. Până nu demult, își trăia adolescența cu visuri și planuri – să termine liceul, să-și petreacă timpul cu prietenii, să se bucure de ultimii ani de liceu. Totul s-a schimbat brusc, în urma unei căzături de pe bicicletă.
„Medicii mi-au spus că am rămas paralizat de la brâu în jos. Tot ce știam despre viitorul meu a dispărut într-o clipă. Dar am ales să nu renunț. Chiar și din patul de spital, am reușit să dau examenul de bacalaureat. Vreau să îmi păstrez speranța vie”, mărturisește Matei.
„Îmi doresc să îmi revăd prietenii, să trăiesc o viață normală”
Astăzi, speranța lui este legată de tratamentul de specialitate la Institutul Guttmann din Barcelona, recunoscut la nivel internațional pentru recuperarea neuro-motorie. Cu ajutorul procedurilor medicale de acolo, tânărul are șansa de a recăpăta pașii și independența pierdute.
Costul tratamentului pentru următoarele luni este de 60.500 de euro – o sumă imposibil de acoperit doar de către familia sa.
„Îmi doresc să pot merge din nou la școală, să îmi revăd prietenii, să trăiesc o viață normală. Știu că drumul e lung, dar fiecare ajutor mă apropie de visul meu. Nu pot face asta fără voi”, spune Matei cu emoție.
Apel din partea Asociației „Salvează o inimă”
„Povestea lui Matei ne arată cât de fragilă este viața și cum, într-o clipă, totul se poate schimba. Dar ea ne arată și puterea uriașă a speranței și a solidarității. Matei este un luptător, însă are nevoie de o comunitate întreagă care să îl sprijine. Fac un apel către toți oamenii de bună-credință să fim aproape de el. Fiecare donație, oricât de mică, îl aduce mai aproape de visul de a merge din nou. Împreună putem să îi redăm nu doar pașii, ci și încrederea într-un viitor mai bun”, a declarat Vlad Plăcintă, președintele Asociației „Salvează o inimă”.
Cum putem ajuta
Asociația „Salvează o inimă” a deschis o campanie de strângere de fonduri pentru Matei Chirica. Orice contribuție, oricât de mică, înseamnă un pas în plus spre recuperarea lui.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) lansează o campanie națională de informare prin care își propune să ajute cetățenii să își cunoască și să își exercite drepturile în relația cu operatorii economici, în special în domeniul HORECA (restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri etc).
În perioada 1 iulie – 17 august 2025, inspectorii antifraudă fiscală au desfășurat verificări în diverse locații din țară, pe baza datelor din sistemul Ro-e-Case de marcat electronice. Scopul a fost acela de a vedea dacă unitățile de alimentație publică respectă obligația legală de a emite bonuri fiscale pentru serviciile plătite în numerar.
Rezultatele acțiunilor antifraudă arată că, în anumite cazuri, clienții au primit doar note de plată sau înștiințări, fără bon fiscal. Această practică contravine legii și afectează corecta colectare a veniturilor bugetare.
Ce drepturi au clienții în HORECA?
La plata în numerar, clienții trebuie să solicite și să primească bonul fiscal, acesta fiind documentul obligatoriu care atestă tranzacția. În situația plăților prin card, clientul are dreptul să solicite emiterea și înmânarea bonului fiscal.
La plata cu cardul de credit sau debit, operatorii economici nu au obligația legală de a emite și înmâna bonul fiscal, însă acesta poate fi tipărit și oferit la cererea expresă a clientului.
În cazul în care comercianții refuză emiterea şi înmânarea bonului fiscal, cu excepţia situaţiei defectării aparatelor de marcat electronice fiscale când se emit chitanțe potrivit legii, clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia.
ANAF pune la dispoziție o linie de contact
ANAF îi încurajează pe cetățeni să se implice activ în prevenirea și combaterea acestui fenomen. Prezența bonului fiscal este dovada plății serviciului și garanția că tranzacția a fost înregistrată si fiscalizată corect.
Pentru a facilita semnalarea cazurilor în care dreptul la bon fiscal nu este respectat, ANAF pune la dispoziție o linie de contact. Orice situație de acest tip poate fi semnalată la adresa de e-mail: [email protected], inclusiv prin transmiterea unei fotografii/scanări lizibile a documentului înmânat pentru plata serviciilor/bunurilor achiziționate, achitate cu numerar, fără emiterea și înmânarea bonului fiscal.
Pentru ca sesizările să poată fi analizate și soluționate cât mai eficient, ANAF îi invită pe cetățeni să transmită detalii relevante privind situația constatată, precum denumirea și adresa unității de alimentație publică, data și ora vizitei, precum și o scurtă descriere a evenimentului.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Impozitul pe locuințe ar putea crește cu până la 70% în anumite localități din România, începând cu 1 ianuarie 2026, ca parte a unor măsuri de reformă fiscală, conform declarațiilor premierului Ilie Bolojan și vicepremierului Tanczos Barna. Această majorare este necesară în special în localitățile unde impozitele pe proprietate nu au mai fost indexate de mai mulți ani.
În ceea ce privește destinația fondurilor obținute din majorările de impozit, Bolojan a precizat că vor fi încasate de autoritățile locale, reprezentând venituri suplimentare pentru bugetele acestora.
Banii vor fi încasați de către unitățile administrative
„Nu mai avem posibilitatea să direcționăm pentru autoritățile locale sau pentru alte categorii de cheltuieli sumele care au fost direcționate până acum, datorită volumului mare de investiții pe care l-a generat România și datorită cheltuielilor pe care nu le-am controlat la bugetul de stat. (…) Acești bani (din majorarea impozitelor – n.r.) vor fi încasați de către unitățile administrative din România și va fi, practic, un venit suplimentar pentru ele.
În aceeași proporție, sau mai puțin, asta se va decide în toamna acestui an, pentru că aceste impozite intră în plată de anul viitor, ar urma ca statul să direcționeze mai puține fonduri pentru echilibrare către autoritățile locale. Și deci, chiar dacă ele intră direct la bugetele locale, sumele de echilibrare pe care le virează guvernul periodic către autoritățile locale vor fi mai mici. Cu ce pondere, asta rămâne de văzut, pentru că sunt anumite cheltuieli (…) pe care le fac autoritățile locale, pe care, indirect, guvernul le asigură și, de exemplu, pe componenta de plată pentru direcțiile pentru protecția copilului, pentru asistenții copiilor, sunt și aici niște restanțe importante și sumele le asigură Guvernul prin distribuiri periodice către autoritățile locale“, a explicat prim-ministrul României.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
În urmă cu câteva zile, un fascicul laser îndreptat spre cabina pilotului a făcut dificilă aterizarea unui elicopter pe Aeroportul Internațional Sibiu. Pilotul a raportat problema întâmpinată controlorilor de trafic aerian, care au sesizat mai departe polițiștii sibieni. La scurt timp, un echipaj din sistemul de ordine și siguranță publică a depistat sursa acestui fascicul: un copil de 5 ani care se juca cu un laser. Copilul domicilia în proximitatea Aeroportului Internațional Sibiu.
Cazul nu este singular, în sensul că piloții raportează incidente similare, cu lanterne sau alte tipuri de fascicul luminos îndreptate spre nave, care le obturează vizibilitatea.
De ce este periculos să îndrepți un fascicul laser către cockpit-ul unui avion?
Ne oferă răspuns la această întrebare specialiștii în domeniu, controlorii de trafic aerian.
În faza de aterizare și decolare, piloții au nevoie maximă de concentrare. Orice distragere a atenției, oricât de mică ar fi ea, poate pune în pericol sute de pasageri. Aceste tipuri de lumini pot provoca orbire temporară, care efectiv „ia vederea” piloților în momentele critice are zborului.
Piloții pot pierde reperele vizuale dar și concentrarea pe instrumentele de la bord. Și să nu uităm, orice fascicul care la sol pare mic și concentrat, pe măsură ce distanța creste, acesta se expandează (divergența): la câteva sute de metri, acest fascicul laser de dimensiune aparent mici, poate acoperi o zonă mare din parbrizul cockpit-ul-ului. Iar astfel, piloții nu mai vad doar un punct mic, ci vor vedea că un nor orbitor de lumina, care le reduce capacitatea de a observa instrumentele de bord și reperele vizuale ale pistei. Prin urmare, o astfel de „distragere” a atenției piloților poate provoca o tragedie!
Ce spune legislația în vigoare?
Art. 126 din Legea 21/2020 privind codul aerian, stipulează următoarele:
„Constituie contraveniții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să constituie infracţiuni, următoarele fapte: (…)
h) lansarea de către o persoană fizică sau juridică, în spațiul aerian național, a unor corpuri materiale care pot constitui un pericol pentru siguranța zborurilor aeronavelor, fără autorizația prevăzută la art. 16 alin. (1) sau utilizarea de fascicule luminoase îndreptate către aeronave aflate într-una din fazele zborului sau către turnuri de control al traficului aerian, cu încălcarea restricțiilor stabilite conform art. 16 alin. (3). (..)”.
Potrivit art. 127 lit. b.), contravențiile prevăzute la lit. b), g)-j), n) şi ş)-v) din art. 126 sunt sancționate cu amendă de la 8.000 lei la 16.000 lei.
Recomandările Poliției
Nu îndreptați niciodată lasere, lanterne sau alte surse de lumina puternică spre cer, către avioane și elicoptere! Trebuie conștientizat că o astfel de acțiune, aparent banală, poate provoca un incident sau accident aviatic! Astăzi ești cu laserul în mana. Dar maine poți fi chiar tu pasager într-un avion! Gândește-te că acel gest banal poate pune în pericol propria ta viața, a familiei tale sau a prietenilor tăi!
Pentru ca întreaga comunitate să înțeleagă cât de periculos poate fi acest „joc”, piloții și controlorii de trafic aerian au făcut un experiment, au îndreptat un laser spre parbrizul cockpit-ul. Este evident cât de înșelătoare și periculoase sunt astfel de acțiuni.
Facem apel la responsabilitate și conștientizarea consecințelor unor acțiuni aparent inofensive!
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
“Dezvoltarea societății MIND ANATOMY SRL prin investiții în servicii pentru sănătate”
Scopulproiectului:
Realizarea unei investiții inițiale privind înființarea unei noi unități de prestări servicii în domeniul sănătății umane.
Beneficiar:S.C.MINDANATOMY S.R.L.
Perioada de implementare:10.07.2025 – 10.07.2027
Valoarea totală a proiectului (Lei)1.178.546,44
Valoarea cofinanțării UE (lei)776.818,37
Rezumatproiectșiactivități:
Domeniul de activitate în care se va realiza investiția propusă în cadrul prezentului proiect este reprezentat de codul CAEN rev.2 8690 – coresp CAEN rev.3 8695, 8696, 8699. Concret, în urma implementării proiectului, se va deschide o nouă unitate de prestări servicii în domeniul sănătății umane, și anume un centru de recuperare medicală în cadrul căruia se vor oferi următoarele servicii: Fizioterapie; Kinetoterapie; Consultații de recuperare medicală; Consiliere nutrițională.
Odată cu noua unitate de prestări servicii, societatea va propune populației servicii de prevenție și îngrijire a sănătății în vederea creșterii calității și chiar a duratei vieții. Atât locația din municipiul Sibiu, cât și serviciile oferite sunt complet noi pentru societate, unitatea urmând a fi complet autonomă față de activitatea desfășurată anterior de societate (cod CAEN 4791).
Prin investiție se propune înființarea unui nou punct de lucru, iar în urma implementării proiectului, înainte de operaționalizarea investiției, se va autoriza cod CAEN rev.2 8690 – coresp CAEN rev.3 8695, 8696, 8699 la noul punct de lucru. Aceste servicii vor aduce beneficii semnificative sănătății clienților prin îmbinarea metodelor și tehnicilor tradiționale cu echipamentele de ultimă generație.
Justificarea alegerii acestor servicii pornește de la beneficiile pe care acestea le aduc organismului, motiv pentru care sunt tot mai căutate de populație.
Fiecare componentă a ofertei contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate și bunăstare: Fizioterapie: este o metodă de tratament ce folosește agenții fizici (căldură, lumină, electricitate, unde magnetice, unde mecanice etc.) pentru ameliorarea durerilor și prevenirea sau tratarea unor afecțiuni ortopedice, reumatologice, dermatologice, respiratorii etc.
Kinetoterapie: desemnează terapia prin mişcare, fiind cunoscută și sub denumirile de gimnastică medicală sau gimnastică de recuperare. Se bazează pe exerciții fizice cu grade diferite de complexitate pentru a ajuta la menținerea stării de sănătate, la prevenirea deficiențelor fizice și la recuperarea funcţiilor organismului afectate de anumite boli. La realizarea exercițiilor fizice se pot folosi accesorii precum mingea medicinală, elasticul, semisfera Bosu etc. Programele de kinetoterapie sunt adaptate fiecărui pacient, ținând cont de afecțiunile sale, de vârstă, de stilul de viață și de activitatea desfășurată. Consultații de recuperare: vor fi asigurate de către un medic de recuperare, cu statut de collaborator, conform necesitatilor pacientilor.
Consilierea nutrițională, serviciu complementar celorlalte servicii oferite, este un proces individualizat care ajută la adoptarea un stil alimentar sănătos și echilibrat, adaptat nevoilor și obiectivelor personale specifice. Un consultant în nutriție (nutriționist) poate oferi îndrumare în luarea celor mai bune decizii alimentare pentru îmbunătățirea stării de sănătate.
Investiția propusă se justifică și prin faptul că ea va contribui la dezvoltarea societății prin desfășurarea de noi activități, concretizată în deschiderea unui nou centru de servicii pentru sănătate umană (centru de recuperare), care se adaugă serviciilor de comerț online oferite în prezent, în concordanță cu strategia de dezvoltare a firmei.
În ceea ce privește elementele investiționale, acestea se justifică astfel: -dotările cu echipamente specifice (echipamente kinetoterapie, echipamente fizioterapie) sunt strict necesare pentru oferirea serviciilor avute în vedere, fiecare echipament contribuind la furnizarea unuia sau a mai multor servicii – instalarea de panouri fotovoltaice se justifică prin dublul rol, și anume: economic (reducerea cheltuielilor cu utilitățile) și ecologic (reducerea amprentei de carbon), prin producerea din surse regenerabile a unei părți a energiei necesare funcționării centrului; – achiziția de echipamente IT (laptop, multifuncțională) este esențială pentru gestionarea în bune condiții a activității (evidență programări, bază de date clienți, corespondență electronică, comenzi consumabile etc), cât și pentru promovarea afacerii (social media, website); – website-ul este foarte important pentru prezentarea și promovarea afacerii, știut fiind că orice investiție nouă necesită un efort intens de promovare pentru a se face cunoscută și a atrage cât mai mulți clienți, iar prezența online este un element indispensabil în prezent, foarte eficient din perspectiva marketingului; de asemenea, va permite efectuarea de programări online și chiar plata în avans a serviciilor.
De asemenea, proiectul include cursuri de instruire și perfecționare a personalului, susținând adaptarea resursei umane la realitatea zilei. Aceștia vor participa la cursuri de competențe digitale, fizioterapie, kinetoterapie și nutriție.
MIND ANATOMY S.R.L.
CUI 45026540, J2021001981323
Sediul social: Municipiul Sibiu, Strada BALANȚEI, Nr. 7, Judet Sibiu Reprezentat legal: doamna POPA-ROCA ALINA
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale va pune în curând în dezbatere publică noile criterii privind încadrarea în grad de handicap şi o metodologie care va limita abuzurile, a anunţat ministrul de resort, Petre Florin Manole.
„Reformăm sistemul de evaluare pentru încadrarea în grad de handicap! Această reformă va fi doar despre cei care trăiesc zi de zi cu o dizabilitate şi care au nevoie de sprijin real şi corect din partea statului. De ani de zile, sistemul a fost pus la încercare. Există situaţii clare de abuzuri şi fraude, persoane care au obţinut grade de handicap fără să aibă nevoie, în timp ce alţii, cu probleme reale, s-au lovit de birocraţie şi de evaluări inegale. Această nedreptate a slăbit încrederea oamenilor în instituţii şi a îngreunat accesul la resurse pentru cei care chiar au nevoie.
În curând, Ministerul Muncii va pune în transparenţă publică noile criterii privind încadrarea în grad de handicap şi o metodologie care va limita abuzurile, va proteja adevăraţii beneficiari şi resursele statului”, a menționat ministrul pe pagina sa de Facebook.
Probleme și fraude
În urma controalelor efectuate în diverși ani au fost identificate probleme și tipologii de fraude. Pentru toate au fost dispuse măsuri de remediere și reverificări suplimentare. Însă, este clar că actualul sistem lasă loc pentru fraude. Banii contribuabililor nu ajung doar la beneficiarii onești, spune Manole.
„Avem multe situații unde lipsesc cererile de evaluare complexă, documentele de identitate, referatele, scrisorile medicale. În unele cazuri s-au folosit parafe falsificate. Există procente importante din dosarele verificate care nu respectau criteriile de încadrare în grad de handicap. În unele cazuri au fost sesizate organele de cercetare penală. În altele, jumătate din dosarele verificate nu aveau documente medicale. Sute de persoane figurau în sistemul informatic, dar nu aveau documente fizice care să susțină deciziile.
Noile criterii și metodologia pe care le vom propune vor face ca toate aceste probleme să fie mult diminuate și, astfel, resursele publice să fie utilizate corespunzător”, a mai comunicat ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
