Doua evenimente importante, destinate sprijinirii întreprinderilor mici si mijlocii din Regiunea Centru vor fi organizate de catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru si de catre Reteaua nationala a consortiilor Enterprise Europe Network, la care ADR Centru este afiliata. Aceste evenimente îsi propun îmbunatatirea climatului economic si conlucrarea între întreprinderile românesti si cele europene, pentru cresterea cifrelor de afaceri si dezvoltarea micilor afaceri pe piata.

în contextul serviciilor de sprijin oferite întreprinderilor din Regiunea Centru, ADR Centru va realiza, în data de 7 aprilie 2009, o întâlnire cu microîntreprinderile din Regiune, care au obtinut finantare în cadrul Programului Operational Regional, DMI 4.3. în cadrul acestei reuniuni vor fi prezentate inclusiv serviciile de sprijin pentru afaceri pe care le ofera reteaua BISNet Transylvania si modalitatea de accesare a acestora.
în perioada 7-8 Aprilie 2009, în Regiunea Centru, va avea loc întâlnirea nationala a membrilor consortiilor EEN, manifestare gazduita de Universitatea Transilvania din Brasov. Acest eveniment se doreste a fi un prilej pentru realizarea unui schimb eficient de experienta, pentru cooperare si dezbatere despre subiecte legate de eficientizarea serviciilor de sprijin pentru afaceri si de modul cum acestea se pot adapta la realitatile economice actuale.
în România, reteaua este formata din patru consortii, având în componenta 19 institutii, localizate în toata tara, care acopera cu servicii regiunile: Vest, Nord-Vest, CENTRU, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est, Nord Est, Bucuresti-Ilfov.
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru este membru al Enterprise Europe Network din ianuarie 2008, când proiectul BISNet Transylvania a fost aprobat pentru finantare de catre Comisia Europeana, în cadrul Programului Cadru pentru Competitivitate si Inovare. Acest proiect îsi propune sa construiasca o retea de sprijin pentru afaceri în Regiunile CENTRU si Nord-Vest.
Cu un buget total de aproximativ 1.450.000 Euro, reteaua BISNet Transylvania ofera IMM-urilor din regiunile Centru si Nord-Vest oportunitatea de a se putea dezvolta prin identificarea de parteneri de afaceri în Europa, a unor furnizori de tehnologie pentru domenii specializate, precum si posibilitatea promovarii tehnologiilor produse în regiune pe piata europeana. Acces la informatii din domeniul politicilor europene, a legislatiei europene de interes pentru mediul de afaceri, informatii si asistenta specializata cu privire la programele si oportunitatile de finantare existente în domeniul cercetarii, inovarii si dezvoltarii afacerilor; sprijin în vederea participarii IMM-urilor la târguri si evenimente de promovare organizate de institutii similare din Europa, sunt alte avantaje si servicii ce pot fi obtinute gratuit prin intermediul acestei retele de catre IMM-urile din Regiunea Centru.
Proiectul se va derula pe perioada a 36 de luni, pâna în 31 decembrie 2010, si va sprijini accesul a 10.000 de IMM-uri din cele doua regiuni la informatii cu caracter european, asistarea a peste 200 de firme pentru gasirea de parteneri de afaceri, facilitarea participarii a peste 150 de firme la evenimente organizate pentru gasirea de parteneri de afaceri în Europa, precum si promovarea a peste 200 de oportunitati de investitii în Europa.
în perioada 7-8 Aprilie 2009, în Regiunea Centru, va avea loc întâlnirea nationala a membrilor consortiilor EEN, manifestare gazduita de Universitatea Transilvania din Brasov. Acest eveniment se doreste a fi un prilej pentru realizarea unui schimb eficient de experienta, pentru cooperare si dezbatere despre subiecte legate de eficientizarea serviciilor de sprijin pentru afaceri si modul cum acestea se pot adapta la realitatile economice actuale.

Expertii ADR Centru pot fi contactati prin mail la [email protected], telefonic la tel.: 0358 401 276/ 0358 401 702 sau la sediul ADR CENTRU. Institutiile partenere care ofera servicii în cadrul retelei BISNet Transylvania sunt: ADR Nord-Vest,  ADR Centru, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brasov, CENTI Cluj – Centru de Transfer Tehnologic din cadrul ICIA-INOE – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Opto-electronica, Incubatorul de Afaceri INCDIE ICPE–CA de la Sf. Gheorghe din cadrul Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA Bucuresti, Banca Transilvania, prin Clubul Intreprinzatorului Român cu sucursale în toate cele 12 judete ale Macroregiunii I. (L.V.)

CSM Sibiu a câstigat doua partide în fata echipei SCMU CRAIOVA si astfel a încheiat Campionatul National de volei femin pe locul 9.

Echipa de volei feminin CSM-CSS TEREZIANUM Sibiu a jucat sâmbata, 4 aprilie si duminica, 5 aprilie, la Sala Transilvania împotriva echipei SCMU Craiova. Cele doua partide au avut rolul unor amicale, miza fiind doar locul 9 sau 10 în Campionat. Ambele echipe au folosit in principal jucatoarele de rezerva. Astfel a fost oferita o sansa de a câstiga experienta voleibalistelor care au jucat foarte putin în partidele din acest Campionat.

CSM-CSS TEREZIANUM Sibiu si SCMU Craiova sunt cele doua echipe care în urma meciurilor din playout împotriva echipelor CSM Lugoj, respectiv CS RAPID Bucuresti, au ramas în Liga A1 pentru urmatorul an din Campionat.

CSM-CSS TEREZIANUM SIBIU – SCMU CRAIOVA
4 aprilie: Scor 3-0 (25-20, 25-22, 25-17)
5 aprilie: Scor 3-0 (25-18, 26-24, 25-23)

Componenta echipei CSM-CSS TEREZIANUM SIBIU în ordinea numerelor de pe tricou:
1 Andreea Neculcea, 3 Constantinescu Raluca Mihaela, 4 Scheau Ana-Maria, 5 Canea Ionela Maria, 6 Antonie Daria, 7 Balanescu Bianca, 8 Dancu Lorena Livia, 10 Marian Sorina, 11 Simanic Sonja, 12 Trojancevic Milica, 14 Dancu Gabriela Bianca

(L.V.)

în conformitate cu  prevederile Contractului Colectiv de Munca la nivel de ramura sanitara pe perioada 2008-2010 si a Contractului Colectiv de munca al spitalului, ziua de 7 aprilie, Ziua Mondiala a Sanatatii,  este zi nelucratoare.
în sectiile clinice ale spitalului se asigura permanenta în asistenta medicala prin sistem de garda, la fel ca în zilele de repaus saptamânal si sarbatorile legale, în Unitatea Primiri Urgente activitatea se desfasoara normal, iar în Ambulatoriul de Specialitate (Policlinica)  nu s-au facut programari pentru acesta data. (L.V.)

în zilele de 7, 8 si 9 aprilie municipalitatea efectueaza urmatoarele plati:
–    contravaloarea trusoului pentru nou nascuti, în suma de 150 lei, unui numar de 84 de persoane care au depus cereri în perioada 02.02.2009 – 20.02.2009.
–    sprijinul financiar acordat la constituirea familiei, echivalentul în lei a 200 de euro. Plata se va face 7 persoane care au depus cereri în perioada 06.02.2009 – 20.02.2009
–    ajutorul pentru încalzirea cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri catre o singura familie.

Platile vor fi efectuate prin casieria Serviciului Public de Asistenta Sociala Sibiu situat în Bulevardul Victoriei nr. 1-3, între orele 10 si 15, în zilele mentionate mai sus.

Plata se va face pe stat de plata, în baza buletinului sau a cartii de identitate. (L.V.)

în Avrig, primaria propune proiectarea primului parc industrial din România care va functiona pe baza de energie regenerabila. Deoarece un astfel de proiect va avea un impact important asupra locuitorilor orasului Avrig, Consiliul Local si Primaria au hotarât organizarea unui Referedum în data de 26 aprilie 2009, prin care avrigenii vor fi intrebati cu privire la viitorul Zonei Industriale Avrig Sud.
Zona Industriala Avrig Sud se va întinde pe o suprafata de aproximativ100 de hectare si va fi amplasata pe platoul de pe malul stâng al râului Avrig numit Podurile Sasilor . Din cele 100 de hectare ale Zonei Industriale, 60 de hectare vor fi ocupate de Proiectul Roses. Aici vor fi construite 24 de hale industriale, astfel concepute încât fiecare acoperis sa sustina panouri solare gigant ce vor alimenta cladirile respective cu energie electrica si termica.

Investitorii vor beneficia de utilitati pe baza de energie regenerabila, care le va permite sa se alinieze la cerintele europene cu privire la protejarea mediului înconjurator si vor putea  face dovada ca în procesare se foloseste energie verde care va deveni un criteriu tot mai important pentru  participarea la licitatii publice.  Orasul Avrig este foarte bine plasat din punct de vedere logistic – în centrul tarii, în apropiere de doua drumuri nationale majore DN1 si DN7 de calea ferata , la cel mult o ora de aeroportul international Sibiu. (L.V.)

Patru accidente rutiere grave au avut loc duminica in judetul Sibiu.

Primul eveniment rutier s-a produs pe DJ 106 A, Sibiu-Rasinari, în jurul orelor 13. R. Cosmin (24 de ani, domiciliat în municipiul Sibiu), în timp ce conducea motocicleta pe D.J. 106 A, din directia Sibiu spre Rasinari, la intersectia cu D.J. 106 D, nu s-a asigurat la efectuarea virajului la stânga spre localitatea Cisnadioara pe D.J. 106 D si a intrat în coliziune cu un autoturism condus regulamentar. în urma accidentului a rezultat vatamarea corporala grava a conducatorului motocicletei si a pasagerei de pe motocicleta.

în jurul orelor 14, un atelaj hipo a fost implicat într-un autoaccident în afara localitatii Micasasa. B. Dumitru (32 de ani, domiciliat în localitatea Sorostin, judetul Sibiu), a condus pe DN 14 B, din directia Micasasa – Tapu, sub influenta bauturilor alcoolice un atelaj hipo încarcat cu fân. în afara localitatii Micasasa, acesta s-a rasturnat cu atelajul hipo, rezultând ranirea unui pasager din atelajul hipo. Conducatorul atelajului hipo a fost testat cu aparatul alcooltest rezultatul fiind de 1,03 mg/l acool pur în aerul expiral.

în jurul orelor 16, pe DJ 106 C, Sibiu – Cisnadie, s-a produs un alt eveniment rutier. A. Maria, în vârsta de 22 de ani, domiciliata în municipiul Sibiu, în timp ce conducea un autovehicul pe DJ 106 C, în zona Cimitirului Municipal Sibiu, dupa ce a efectuat manevra de depasire a unui autoturism, la reintrarea pe banda sa de mers a pierdut controlul asupra directiei de deplasare si a iesit în afara partii carosabile, pe sensul opus de mers, rasturnându-se. în urma accidentului a rezultat vatamarea corporala usoara a unui pasager din autoturism, care a fost transportat la Spitalul Clinic Judetean Sibiu.

în jurul orelor 19, în localitatea Saros pe Târnave s-a produs un eveniment rutier pe fondul nepastrarii distantei de siguranta în mers. S. Ionel (20 de ani, domiciliat în localitatea Dumbraveni, judetul Sibiu), în timp ce se deplasa cu mopedul pe str. Biertanului din localitatea Saros pe Târnave, nu a pastrat o distanta de siguranta fata de un alt moped care circula în fata sa si pentru a evita coliziunea a virat stânga, s-a dezechilibrat si a cazut cu mopedul pe carosabil. în urma accidentului a rezultat vatamarea corporala a conducatorului mopedului si a unei pasagere în vârsta de 12 ani. Conducatorul mopedului nu purta casca de protectie. (L.V.)

Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu organizeza vineri, 10 aprilie 2009, ora 15.00, casting pentru rolul Margareta din spectacolul FAUST de J. W. Goethe, în regia lui Silviu Purcarete. Candidatele trebuie sa aiba între 10 si 13 ani, sa vorbeasca limba germana si sa aiba calitati vocale. Casting-ul va avea loc la sediul institutiei.

FAUST este cel mai impresionant proiect teatral din România, realizat pentru programul Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007, si spectacolul sibian care se bucura de cea mai mare popularitate în rândul publicului, reusind sa atraga la fiecare reprezentatie numerosi iubitori ai teatrului din toata tara. Dupa ce a montat spectacole la unele dintre cele mai prestigioase teatre din Europa, inclusiv la Royal Shakespeare Company, Silviu Purcarete a realizat la Sibiu un spectacol exceptional prin viziunea regizorala si complexitatea rolurilor prezentate în constructia baroca stapânita pâna la cele mai mici si graitoare detalii: decor si light design de o impresionanta forta evocatoare (Helmut Stürmer), costume provocator sugestive, elegante sau burlesti (Lia Mantoc), muzica antrenanta sau coplesitoare cu efecte sonore adecvate acelei ambiante funambulesti (Vasile Sirli), proiectii video ingenios si convingator articulate în arhitectura întregului demers scenic (Andu Dumitrescu). Distributia este formata din 81 de actori, în rolurile principale avându-i pe Ofelia Popii – Mefisto (câstigatoare a premiului UNITER pentru cea mai buna actrita a anului 2007) si Ilie Gheorghe – Faust.

La nivel international, spectacolul FAUST s-a bucurat de un mare succes la Goethe Festival (4 – 6 septembrie 2008, Frankfurt, Germania) si va avea cinci reprezentatii în perioada 18 – 22 august 2009 la cea de-a 63-a editie a Edinburgh International Festival (Edinburgh, Marea Britanie). EIF este cel mai important festival de artele spectacolului care prezinta în fiecare an, pe parcursul a trei saptamâni, unele dintre cele mai valoroase companii de teatru, trupe de balet sau opere. Editia 2009 va avea loc în perioada 14 august – 6 septembrie si va cuprinde 180 de spectacole.

Nu trebuie decât sa stii sa te dai cu skate-ul

O saptamâna, 3 orase, si 2 dintre cei mai buni skateboarderi din lume. Plus alte câteva zeci de skateri autohtoni. Totul la Red Bull Local Hero Tour. Skaterii sibieni vor putea sa-si arate maestria în Sk8 Park-ul de pe Corneliu Coposu, pe 10 aprilie, de la ora 13. Turneul va trece prin 3 orase: Bucuresti, Brasov si Sibiu. Cei mai tari skateri din aceste orase vor avea ocazia sa demonstreze ca ei sunt cei mai buni. Cele mai spectaculoase trick-uri sau cele mai înalte sarituri vor fi la ordinea zilei. Cei mai „vânati” skateri din lume, Boaz Arrow si Madars Apse vin la Sibiu sa îi învete pe amatorii acestui sport cele mai noi trucuri si miscari. Dupa competitia propriu-zisa, cei doi vor tine si un workshop, asa ca, daca nu va iese vreun trick sau vreti sa învatati unul nou, ei sunt cei care va pot învata.

Boaz Aquino respira skateboarding prin fiecare por al sau, în fiecare zi , petrecându-si cea mai mare parte a vietii în skatepark. De fiecare data a iesit pe primul loc la concursurile din Israel si printre primii la competitiile europene. Cel de-al doilea talentat skater este Madars Apse, cunoscut de catre oricine din Tarile Baltice pentru trickurile sale. îndragostit de skateboard înca din 2001, când avea 11 ani, Madars a fost campionul Letoniei mai multi ani la rând.

Directorul Complexului Muzeal ASTRA din Sibiu, Corneliu Bucur a facut azi o declaratie de presa in apararea reportului comisiei EMYA. Redam mai jos declaratia de presa.

Când eram si eu „de-o schioapa”, de câtre ori faceam o nazbâtie (în argoul strazii, ori ulitei, o prostie), mama ma dojenea spunându-mi: „ai facut, dragu mamii o prostie cât tine de mare”.

Atât de grava mi se parea „creatia” mea încât, înca de atunci, m-am tot gândit si m-am tot de a mai face prostii, crezând (oare o fi adevarat?) ca marimea prostiilor cresc odata cu vârsta si cu înaltimea.

Zilele trecute, am citit, parca în mai multe cotidiene sibiene (caci aberatiile cât „omu”, au avut nevoie de o ditamai conferinta de presa spre a fi larg mediatizate cu tot fastul, „la o ora de maxima audienta”), cum ca locul de parcare a propriilor autoturisme, etichetele multilingviste si alte asemenea criterii tehnico-administrative – au respins ditamai institutie, modernizata recent prin infuzia de sume colosale în EURO (atât pentru repararea constructiilor, cât si pentru modernizarea expozitiilor), încât ar face sa paleasca de invidie si pe mostenitorii Castelului Bran (restituit recent, dupa numeroase investitii costisitoare în opera de restaurare, ba a zidurilor, ba a „stâncii de sub castel”, ba a „acoperisului”!), de la candidatura pentru premiul EMYA (pastrând proportiile, un OSCAR al muzeologiei europene, anual se decerneaza si premiul institutional, si foarte rar – de când am cucerit, eu însumi, premiul individual EMYA, în anul 1993, acesta nu s-a mai decernat).

Cum nu as putea crede si accepta (chiar daca cineva m-ar urca pe esafod, sub amenintarea ghilotinei), ca ceva din cele spuse, la acea conferinta de presa, de colegul meu aflat în cea mai nefasta zi a vietii sale, ca inspiratie (adica vorba ex.presedintelui Frantei, Jacques Chirac, „a pierdut o buna oportunitate de a tacea”), ar putea fi adevarat, am sa va marturisesc cu toata sinceritatea, dragi sibieni, în ce au constat vizitele la cele doua muzee sibiene, ale celor doi membri ai Comisiei EMYA, care ne-au onorat cu extrem de complexa si exigenta evaluare, facuta pe rând, fiecarui muzeu national sibian (dna Taja Vovk Cepic, croata din Ljubljana, unde a fost ani de zile directorul muzeului de arta si dl. Nim van der Weiden, celebru pentru toata muzeologia europeana, presedintele în exercitiu al Forum-ului European al Muzeelor. Domnia Sa a sosit la Sibiu, venind de la Bucuresti, unde, la invitatia Ministerului Culturii si Cultelor, a tinut o conferinta despre viitorul muzeologiei europene. Sa nu fi fost, oare, nici la acea conferinta marele nostru neolitician (ajuns peste noapte, în chip miraculos, cel mai „priceput” director, printr-un puseu de cumetrie universitara, cu cel care „l-a solicitat” si „l-a pus”, „sa-i tina locul ocupat”, pâna revine dânsul „la vatra”, din periplul sau guvernamental), caci la alte conferinte de specialitate, în afara tarii, nu am auzit sa fie prezent? Pornind de la prezumtia ca de la un asemenea „personaj”, care se ocupa de spatiile de parcare a autoturismelor muzeelor si de numarul etichetelor de pe o vitrina (atâtea câte sa nu împiedice vederea obiectelor din vitrina), mira-m-as, caci logic (pe logica sa), evident ca nu ar avea ce învata.

Nu ma pot abtine, ajuns la presupusele reflexii „interioare” ale autorului acestei „autonovele” (derivat de la telenovele), sa nu dau definitia semidoctului, într-o acceptiune de rutina: „cel care crede ca le stie pe toate, chiar nescolarizat” (evident, ma refer doar la pseudoconstrctiile sale de muzeologie si de manager al celui mai vechi muzeu din România).

Sa revenim, însa, la obiectul „procesului nostru”. Distinsii specialisti, delegati de Comisia EMYA, care au vizitat si evaluat activitatea noastra dupa un „plan de evaluare”, cât se poate de riguros, de sobru, bazat pe criterii ferme, de înalta exigenta profesionala, ne-au provocat, initial, la o dezbatere, la care au dorit sa participe mai multi colegi din institutie (în cazul institutiei noastre, tot staful personalului de specialitate (muzeologic), din domeniul marketing, PR, pedagogie muzeala, relatii internationale si turism, grafica si publicitate, filmul documentar etnografic, comertul cu arta populara, s.a.).

Pe parcursul a peste doua ore, discutiile purtate cu toti membrii colectivului (desigur avându-l pe director, în prim planul de interes si de adânca sondare privitor la ce stie si ce crede despre trendul muzeologiei europene, despre conceptele, metodele si managementul, care stau la baza realizarilor de pâna acum (si în special, din 2008) ale institutiei, pe toate planurile de activitate (formarea, dezvoltarea si conservarea colectiilor, organizarea expozitiilor, la sediu si în afara sa, mediatizarea lor, calitatea si eficienta actului de mediatizare – în sfârsit, problema publicului muzeului.

O atentie speciala am acordat-o site-ului muzeului (tinut la zi, în limba engleza), touch-screen-ului, alaturi de sistemele automate de ghidaj în limbi straine. Privitor la proiectiile, la sediu a filmelor documentare realizate de propriul studio de film documentar, au remarcat, decent, cât sunt de impresionati, subliniind ca „aici toate aceste mijloace moderne” exista si functioneaza cu mare succes. O alta categorie de probleme, clasate de domniile lor ca fiind de mare importanta, a fost derularea programului de completare sistematica (si nu aleatorie, întâmplatoare) a colectiilor, modului de organizare a depozitelor Muzeului de etnografie saseasca „Emil Sigerus”, de depozitare efectiva si de conservare a acestora (au vizitat doar depozitul care a putut fi vizitat, din moment ce depozitul pentru colectiile de etnografie si arta populara româneasca nu exista, în lipsa de sediu, acestea fiind aglomerate, „vârfuit”, fara nici un criteriu ordonator, în cele 2 sali de expozitii temporare ale Muzeului Franz Binder, dupa mutarea lor silnica din Casa Artelor, unde fusesera mutate, în anul 1950, tot silnic – dar atunci din vointa si prin abuzul unui regim comunist care asta a si urmarit: sa dizolve si sa distruga Muzeul Asociatiunii, din cele peste 50.000 de obiecte fiind salvate, miraculos, mai putin de 1/5! Cu acea ocazie, dnul presedinte van Weiden a dovedit ce nivel de eruditie europeana are în domeniul creatiilor de arta populara ale diferitelor tari europene, în cazul nostru, ale ceramicii si iconografiei din Transilvania.

Rând pe rând, au urmat, dupa acelasi procedeu, riguros, vizite la toate unitatile muzeale si analize pentru fiecare dintre celelalte componente ale activitatii noastre (citate mai sus).

în final, dna Vovk, impresionata evident de cele vazute si auzite, „la noi”, m-a felicitat, nicidecum pentru aspectele materiale – asa cum pretinde colegul meu ca s-a întâmplat „la ei” – ci pentru calitatea pregatirii si cunostintelor colegilor mei, întrebându-ma (fireste, de fata cu ei), cum i-am selectionat, caci „echipa dvs. mi se pare, cu adevarat „performanta”?.

I-am raspuns, amuzat, ca „ei m-au ales pe mine”, ceea ce este foarte adevarat (în felurite împrejurari, mai multi colegi mi s-au confesat, spunându-mi, ca au ramas în muzeu, motivati fiind profesional, mai întâi pentru ca „aici avem ce si de la cine învata” si apoi, ca succesele profesionale compenseaza, în mare parte, salariul si conditiile de viata (termenul de comparatie sugerat era cel al medicilor stagiari, patrunsi sa deprinda toate tainele profesiei, tutelati de un mare profesor).

La sfârsit, a fost abordat domeniul „educatiei si relatiilor cu publicul, de toate vârstele”, considerat „însasi esenta scopului unu
l muzeu”.

Programele diferentiate pe vârste, de la bebelusi (i-a incitat ideea organizarii „Zilei anuale a bebelusilor”) si pâna la vizitatorii „de vârsta a III-a (i-a emotionat ideea organizarii de catre noi a „Asociatiei prietenilor muzeului” (din care, un procentaj majoritar este al pensionarilor din Sibiu), trecând prin proiectele derulate pentru scolari, liceeni si studenti (i-a uimit initiativa cu Etno-Tehno-Parc-ul) asistând, vadit interesati, la punerea în functiune a machetelor hidraulice si primind cu bucurie, în semn de omagiu, Abecedarul cu Dictionar etimologic.

Proiectul „Satului european” si ideea educarii tineretului, de la cea mai frageda vârsta în spiritul dual si complementar, pe de o parte, al valorilor patrimoniului cultural national, iar pe de alta parte, si al valorilor culturale ale tuturor popoarelor Europei, li s-a parut ca reprezinta cea mai originala perspectiva pentru prezent si viitor, declarând ca nu au mai întâlnit, în alta parte, aceasta idee, materializata de o maniera atât de atractiva.

Desigur ca vizitarea muzeului în aer liber, cu trasurile, servirea mesei la Cârciuma din Batrâni (amândoi oaspetii având o rafinata educatie în arta culinara) si discutiile mai relevante aici, despre relatiile si colaborarile internationale, despre proiectele si premiile internationale, i-a încântat. Cerând exemple concrete, le-am vorbit de promovarea patrimoniului de creatie tehnica preindustriala, prin UNESCO Paris, pâna la instituirea de catre Conferinta Generala a UNESCO din anul 2006 a unui premiu mondial UNESCO, care va fi atribuit de România, constatând ca sunt realmente surprinsi placut.

Privitor la tiparituri si editari în sistem informatizat au fost impresionati de bogatia si diversitatea publicatiilor, în mod special de „Catalogul” exhaustiv al patrimoniului prezervat în Dumbrava Sibiului, dar si editarilemultiple în sistem digital si în limbi straine, sau de CD-urile filmelor realizate de colegii din Studioul Astra Film ale caror performante si prestigiu international (prin Festivalul Astra Film Fest) i-a convins ca facem „o treaba buna”.

Peste toate impresiile culese la noi, au apreciat a fost modul în care am receptat provocarea UNESCO din 1989, referitoare la salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, prin programul piramidal, fondat si derulat de noi din 1990,elogiat de reprezentantul UNESCO, la Seul, în 3 oct. 2004, cu ocazia Adunarii Generale a 25-a, a ICOM, ca fiind un proiect model pe plan universal.

A urmat, inevitabil, întrebarea, privitoare la ce anume consideram noi a fi cel mai important lucru (proiect si realizare) din tot ceea ce facem” Le-am raspuns, prompt si pe cel mai natural ton posibil: Identitatea.

„Care identitate?” IDENTITATEA configurata prin prisma propriului patrimoniu care, caz unic în România, este unul reprezentativ, deopotriva pe plan national, evident multicultural (Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale „Astra”), pe plan mondial (Muzeul de etnografie universala „Franz Binder”) pe plan regional-istoric (tot multicultural, Muzeul Civilizatiei Transilvane „Astra”, care înca îsi mai asteapta returnat sediul confiscat de comunisti, în anul 1950, în beneficiul propagandei ideologiei comuniste prin transformarea, pentru zeci de ani, a Bibliotecii într-o oficina comunista), si pe plan etnic (Muzeul de etnografie saseasca „Emil Sigerus”, „Muzeului culturii populare a rromilor”, proiect lansat înca din anul 2000).

Dl. Van Weiden si-a amintit ca acelasi raspuns l-am dat la Guimaraes (în anul 1993, în Portugalia), când juriul a hotarât sa-mi acorde cea mai mare onoare decernându-mi „Distinctia personala EMYA”. Am intuit mirarea marelui specialist si am adaugat: „în anul 1993, în viziunea mea programatica, Identitatea reprezenta recuperarea constiintei identitatii la iesirea din „desertul comunismului”. Dupa 14 ani, dupa 1 ianuarie 2007 (an în care România a fost integrata în structurile Uniunii Europene), Identitatea însemneaza cu totul altceva. Este sansa uriasa de a fi reconfigurata identitatea etnoculturala a poporului român, din perspectiva moderna (antropologic culturala), aceea a evaluarii a ceea ce ne este propriu si, totodata, comun, în raport cu valorile culturale ale tuturor popoarelor europene.

„Cum veti reusi sa faceti acest lucru?” m-a întrebat ilustrul interlocutor. „Prin proiecte comune europene”, i-am raspuns. Avem în pregatire mai multe (mai precis, 15 proiecte) dintre care unul cât se poate de accesibil (din fondul norvegian nerambursabil, alocat României, de 100 milioane Euro), proiect ce vizeaza construirea unui modern centru de depozitare si conservare a patrimoniului, în Muzeul în aer liber.

„Cum v-a venit ideea aceasta?” am fost întrebat. Ideea ne-a furnizat-o, conceptual si programatic, Simpozionul international, în România, în anul 1999, organizat de Consiliul Europei, împreuna cu Ministerul Culturii, cu tema: „Europa – un patrimoniu comun” si teza moderna, propagata de UNESCO si ICOM, aceea ca patrimoniul cultural al fiecarei tari sau al fiecarui popor reprezinta un bun universal.

„Continuata tot asa Sunteti pe calea cea buna”, ne-a asigurat la plecare, dl. Nim van der Weiden.
Interesant, reflectez abia acum, cei doi membri ai Juriului mandatati de Comisia EMYA sa evalueze activitatea muzeelor sibiene (singurele participante din România, la competitia decernarii premiului EMYA, pentru activitatea din anul 2008) nu ne-au întrebat nici de parcul auto si de parcarea masinilor institutiei si nici daca avem laboratoare de dulciuri sau de ciocolata, pentru a participa la „un premiu – nicidecum „de popularitate” (caci asta nu se câstiga vânzând ciocolata sau rupând, în nestire, bilete de intrare în muzeu, oferite în loc de pliante, pe la târguri sau prin scoli ori te miri la ce alte manifestari), ci cel mult „al cofetariilor muzeale”. Probabil n-au facut-o întrucât obiectivul vizitei lor la Sibiu, era cu totul altul: evaluarea realizarilor muzeale (deci de specialitate) si a perspectivelor de viitor, pe baza unor proiecte concrete, emanate în anul 2008. Restul sunt „vorbe de claca”, la o sezatoare.

Prof.dr.Corneliu Bucur,
Director general al C.N.M.”Astra” Sibiu

Palatul ASTRA din Sibiu ce gazduieste momentan Biblioteca Judeteana e de ceva ani subiect de scandal. Muzeul ASTRA si Biblioteca Judeteana s-au judecat pentru acest imobil. Desi a pierdut in instanta, Corneliu Bucur, directorul muzeului ASTRA a deschis din nou subiectul prin intermediul dezbaterii politice publice. Redam mai jos discursul citit de acesta in cadrul ultimei sedinte de Consiliu Judetean, unde este membru.

DOMNULE PRESEDINTE,
DOMNILOR VICEPRESEDINTI,
STIMATI COLEGI,

Regret mult faptul ca sunt obligat sa iau cuvântul, astazi, la “Diverse”,  într-o problema care nu este, nici pe departe, o problema “diverse”, ci una capitala, nicidecum una a Complexului National Muzeal “Astra”, ci una a însasi culturii nationale.
Este vorba de faptul ca, în urma respingerii în instanta, de catre înalta Curte de Casatie si Justitie, a demersului nostru (aparati fiind de un eminent jurist, sef al Baroului de Avocati din Sibiu), privitor la reprimirea în administrarie a Palatului “Astrei”, sediul originar al Muzeului Asociatiunii (în proportie imens majoritara de profil etnografic si de arta populara), s-a închis si calea juridica (dupa ce, aceea amiabila, a fost respinsa, cu obstinatie, de muti ani de zile), ramânând ca, pe viitor, sa încercam rezolvarea acestei spinoase probleme, pe calea politica.
Asadar, cerem conducerii Consiliului Judetean sa-si modifice pozitia în aceasta problema cardinala, nu una de ordin fizic si juridic, ci îndeosebi, de ordin moral si cultural-patrimonial (si aici facem un apel la prevederile exprese ale Legii Muzeelor si Colectiilor, potrivit carora, statul este obligat sa asigure conditii proprii de pastrare – depozitare, de conservare si valorificare culturala, a patrimoniului muzeal), cu atât mai mult, atunci când, acesta apartine unei institutii nationale centenare (într-o proportie semnificativa – 8.700 obiecte) si provine din Muzeul fondat de “Astra”, în 1905 si desfiintat de regimul comunist, din motive ideologice antinationale, în anul 1950.
Daca pe lânga aceste argumente, mai avem la dispozitie si un adevarat testament moral (noi, românii, fata de conationalii nostri alogeni, am fost marcati, toata istoria, de traditiile orale, chiar si atunci când am dorit sa lasam urmasilor un legat testamentar privind functiunile unui edificiu cultural), care provine dintr-o alocutiune orala, rostita la inaugurarea Muzeului, în 5/19 august 1905 de Presedintele “Astrei”, Iosif Sterca Sulutiu, atunci lucrurile primesc o conotatie, evidenta, de discriminare etnoculturala. De ce, cu alte cuvinte, unora li se cuvine a li se restitui, în fapt, tot ce le-a luat (nationalizat) regimul communist, iar în cazul nostru, al românilor, în conditiile administrarii patrimoniului public din Sibiu, de catre doi exponenti ai etniei germane, ni se refuza, de ani de zile, sa ni se restituie ceea ce ni se cuvine, atât moral cât si juridic (se stie ca imobilul din str. Gh. Baritiu nr. 5 ni s-a mai atribuit odata, în anul 1992, de catre Ministerul Culturii si de Guvernul României, iar dupa un process, care a durat doi ani, în care noi am fost dati în judecata de Biblioteca Astra si C.J., imobilul a ramas în administrarea Muzeului “Astra”, prin sentinta Judecatoriei Sibiu nr. 2560/1 aprilie 1999, ramasa definitiva si devenita irevocabila, în anul 2000, prin Decizia Curtii de Apel 1363.
Doar în conditiile unei vieti politice abulice, cu ingerinte administrative subiective, neprincipiale si ilegale, a fost posibila semnarea, de catre Primul Ministru Mugur Isarescu, la cerintele ministrului Culturii de atunci, Ion Caramitru (care a tainuit judecarea cauzei si pronuntarea sentintei amintite, Primului Ministru) procedându-se la încalcarea unei sentinte definitive si irevocabile,  prin trecerea, din nou,a imobilului în administrarea C.J. si a Bibliotecii “Astra”.
Dar, acum, în conditiile în care Biblioteca Judeteana “Astra” a primit un nou sediu, arhisuficient pentru cerintele de monument si înca pentru multi ani de zile (caci viitorul bibliotecilor apartine editarilor digitale), iar colectiile Muzeului “Astra” (având ca proiect de valorificare, organizarea, aici, în premiera europeana, a unui muzeu interdisciplinar si multietnic, de “istoria civilizatiei populare trasilvane”) au fost evacuate, de urgenta, în anii 2007 si 2008, din Casa Albastra si din Palatul Brukenthal, si ocupa, în conditii total improprii, cele doua sali de expozitii temporare ale Muzeului “Franz Binder” (Muzeu de etnologie universala), faptul ca nu se aproba atribuirea spatiului solicitat pentru asigurarea unor conditii elementare de depozitare, conservare si valorificare a unui patrimoniu de exceptionala valoare si uriasa semnificatie pentru cultura poporului român, în perfecta simetrie cu cele asigurate, prin demersul nostru energic (ca obtinere a finantarii si a executarii lucrarilor de restaurare a Casei Artelor), pentru colectiile de etnografie saseasca, nu reprezinta doar un nonsens, ci o adevarata discriminare strigatoare la cer, posibila numai în România (sau poate numai la Sibiu), din considerente pe care, în ultima instanta, o comisie ministeriala, parlamentara sau prezidentiala (si daca va fi nevoie vom apela si la structurile Uniunii Europene), le va elucida spre rusinea si penalitatea morala a celor ce expun orasul, judetul si România, la un asemenea exercitiu de pseudodemocratie, în fata Uniunii Europene.
în încheiere, Domnilor consilieri, invit partidele reprezentate prin domnia voastra în C.J., altele decât PDL si PSD (care si-au dat acordul, de principiu, pentru aceasta atribuire a fostului sediu al Muzeului Asociatiunii, actualul Muzeu “Astra”), sa se aseze la masa deliberarilor, “sine ira et studio”, (fara ura si partinire), dincolo de tot ce “le separa” prin doctrina sau datorita raporturilor politice de adversitate, spre a decide, împreuna, în ultimul moment, asa cum este drept, moral, principial si de bun simt elementar, în aceasta chestiune de importanta nationala, în cazul nesolutionarii sale, într-o cauza restanta din anul 1990 si care va avea puternice ecouri europene.
Daca nu se va dori solutionarea cauzei, conform testamentului lasat de conducerea “Astrei” prin alocutiunea rostita de presedintele acesteia, în august 1905, atunci va trebui sa arboram drapelul rosu, cu secera si ciocanul, pe frontispiciul cladirii, caci a fost vointa, regimului comunist instalat în 1948: evacuarea Muzeului Asociatiunii si extinderea Bibliotecii, în tot imobilul, ca o institutie oficina a ideologiei comuniste.
în aceste conditii, ar trebui sa rememoram, domnilor colegi, profeticele cuvinte, scrise ca un memento pentru vremurile ce i-au urmat, de catre Mihai Eminescu: “Nimic nu ucide mai mult un popor decât indiferenta pentru institutiie sale”!
    Singura sansa sa ne salvam identitatea etnoculturala, pentru noi românii, este recuperam (daca e nevoie), sa ne pastram, înaltam (la nivelul cerintelor muzeologice europene si sa ne cinstim (printr-o profunda si perena opera de educatie patriotica, în spiritul identitatii nationale si al celor europene), propriile institutii, cel putin atât cât conationalii nostri stiu sa o faca, fara preget, prin toate mijloacele.

Prof. dr. Corneliu Bucur