Premierul Ilie Bolojan a prezentat, vineri, un pachet amplu de reforme pentru administrația publică locală, menit să crească eficiența, să reducă birocrația și să responsabilizeze autoritățile în gestionarea resurselor.
„Administrația locală este foarte importantă, pentru că țara nu se schimbă doar din București. Se schimbă din fiecare județ, din fiecare reședință de județ și din toate orașele și comunele țării noastre”, a subliniat premierul Bolojan în debutul prezentării.
Pachetul propus vizează trei direcții strategice:
Creșterea eficienței și a responsabilității în administrația publică locală;
Consolidarea capacității administrative a autorităților locale pentru a genera dezvoltare;
Simplificarea și digitalizarea proceselor administrative, în paralel cu o descentralizare reală a deciziilor.
Pentru primării, criteriul de referință va fi numărul de locuitori, iar pentru consiliile județene vor fi luați în calcul factori suplimentari precum existența unui spital județean, numărul de autorizații de construire sau structura administrativă a județului.
„Avem primării similare ca mărime care funcționează cu personal diferit, unele cu mai puțini angajați și fără disfuncționalități. Vrem să eliminăm aceste discrepanțe”, a spus premierul.
În localitățile unde personalul este supradimensionat, va fi necesară reducerea acestuia, în timp ce autoritățile locale care funcționează deja cu un număr redus vor avea mai multă flexibilitate în stabilirea organigramelor.
„Avem orașe în care un polițist deservește 2.000 de locuitori și orașe similare cu dublu personal, fără beneficii evidente. Vom eficientiza activitatea poliției locale prin dispecerate comune cu Poliția Națională și clarificarea atribuțiilor”, a explicat Bolojan.
Pentru localitățile care nu își pot acoperi din venituri proprii nici măcar cheltuielile de personal (aproximativ 25% din total, în special comune), Guvernul va introduce o grilă de salarizare unică la nivel național. Aceasta nu va putea fi depășită, dar va putea fi ajustată în jos în funcție de situația financiară locală.
Un alt principiu introdus de reformă este alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de performanța locală, cum ar fi gradul de colectare al impozitelor. Prevederea există deja în Codul Finanțelor Publice Locale, dar a fost amânată anual din considerente politice și administrative.
„Reforma va asigura capacitatea de a colecta eficient veniturile proprii și va recompensa performanța. Cine își face treaba, primește sprijin. Cine nu, va avea mai puține fonduri”, a declarat Bolojan.
Guvernul propune, de asemenea, posibilitatea ca funcționarii publici să deservească mai multe primării, în special în mediul rural. Această flexibilitate va permite reducerea costurilor și menținerea unor servicii esențiale în comunele mici.
„Un contabil, un jurist sau un bibliotecar poate deservi două-trei primării. Avem primării care nu mai au biblioteci, iar soluția este colaborarea intercomunală pentru a păstra serviciile funcționale”, a mai spus premierul.
Premierul a anunțat reducerea cabinetelor aleșilor locali și a demnitarilor de la nivel central.
„Așa cum știți, în actuala legislație, pe lângă fiecare ales local, primar, viceprimar, președinte de consiliu și vicepreședinte, există un număr de oameni în cabinet.
Doi la un primar de comună, unul la un viceprimar de comună, la un președinte de consiliu șdețian, patru și așa mai departe.
Cred că putem reduce acest număr, pentru că, la nivel de țară, numărul acestora depășește 10.000 și, la fel cum ne vom propune ca și la nivel central să reducem aparatele de consilieri de pe lângă fiecare demnitar, cred că putem face acest lucru și la nivel local, în așa fel încât să avem, per total, administrații mai eficiente, mai responsabile.
Și am încredere că aleșii locali, din rândul cărora provinci și eu, și am 16 ani de activitate continuă ca ales local, înțeleg că putem funcționa mult mai bine, putem avea servicii mai bune pentru comunitățile noastre, cu mai puțini bani, fiind în serviciul oamenilor, dar folosind toate pânghiile pe care le avem la dispoziție pentru acest lucru”, a precizat Bolojan.
Pachetul de măsuri va fi discutat începând de săptămâna viitoare cu reprezentanții administrațiilor locale, iar forma finală va fi adoptată până la sfârșitul lunii iulie.
Joi, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Sibiu – Biroul de Investigații Criminale, au reținut un bărbat în vârstă de 41 de ani, domiciliat în județul Brașov, cercetat penal pentru 6 infracțiuni de furt calificat.
„În baza probelor administrate, la data de 17 iulie a.c., bărbatul a fost reținut de către polițiști pentru 24 de ore, în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, urmând a fi prezentat unității de parchet competente, în vederea dispunerii măsurilor legale.
Cercetările sunt continuate la nivelul Biroului de Investigații Criminale Sibiu, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu”, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Isabela Brad.
Joi, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Șelimbăr au reținut doi bărbați, în vârstă de 27 și 36 de ani, ambii din localitatea Șura Mare, cercetați penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe.
„Persoana agresată s-a deplasat la Spitalul Județean Sibiu pentru acordarea de îngrijiri medicale. Având în vedere cele constatate, polițiștii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe.
Cercetările sunt continuate la nivelul Secției de Poliție Rurală Șelimbăr, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu”, spune Isabela Brad, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
După doi ani în care activitatea Filarmonicii de Stat Sibiu a fost afectată grav, apar primele semne de normalitate. „Conducerea Filarmonicii de Stat Sibiu salută decizia SAIFS de a opri conflictul colectiv de muncă și își exprimă speranța că singurele provocări ale următoarei stagiuni vor fi legate de performanțele artistice”, a transmis Filarmonica de Stat Sibiu.
Sindicatul Artiștilor Instrumentiști din Filarmonica de Stat Sibiu (SAIFS) a notificat Filarmonica și Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu, astăzi, cu privire la încetarea conflictului colectiv de muncă înregistrat la ITM Sibiu pe 11 septembrie 2023 și a admis că „șansele de a finaliza negocierea colectivă prin încheierea unui contract colectiv de muncă sub presiunea conflictului colectiv de muncă sunt extrem de reduse”.
„Cheia soluționării unei dispute stă întotdeauna într-un dialog deschis. Conducerea Filarmonicii are toată deschiderea pentru a fi semnat Contractul Colectiv de Muncă; întotdeauna a avut-o. Reamintesc opiniei publice faptul că nu avem un astfel de document fundamental numai din cauza solicitărilor care au depășit limitele legale și a tergiversărilor provocate de SAIFS. Dacă sindicatul a înțeles cu adevărat că nu poate obține ceea ce își dorește sabotând activitatea Filarmonicii, sunt convins că avem toate premisele pentru a restabili un climat profesional decent, care să respecte în același timp misiunea socială și culturală a artiștilor, planurile de dezvoltare instituțională, drepturile tuturor angajaților și interesul superior al publicului”, a declarat dirijorul Cristian Lupeș, managerul Filarmonicii de Stat Sibiu.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
FC Hermannstadt joacă, în această după-amiază, cu nou-promovata Metaloglobus București, de la ora 19.00, pe noul stadion Municipal din Parcul Sub Arini. Este un moment special pentru antrenorul sibienilor, Marius Măldărășanu, care întâlnește fosta sa echipă.
Marius Măldărașanu a antrenat-o pe Metaloglobus, în Liga 2, înainte de a prelua pe FC Hermannstadt, în urmă cu 4 sezoane. Marius Măldărășanu a antrenat-o pe Metaloglobus în sezonul 2019-2020, în liga secundă, 25 de meciuri în toate competițiile, soldate cu 11 victorii, șapte remize și șapte înfrângeri.
Practic, este primul meci pentru sibieni acasă în acest sezon, după egalul de pe stadionul Ghencea cu campioana FCSB, 6 mai 2025, FC Hermannstadt – Gloria Buzău 0-2. A fost singura înfrângere suferită de sibieni în ultimele 12 meciuri disputate în campionat pe teren propriu, în rest au șase succese și cinci rezultate de egalitate. Șapte victorii, două remize și șase partide pierdute au înregistrat bucureștenii în ediția precedentă (Liga 2) din postura de vizitatori, stagiune la finalul căreia au promovat în SuperLigă.
Antrenorii Marius Măldărășanu și Mihai Teja s-au mai duelat pe prima scenă o singură dată, pe 1 august 2022, FC Hermannstadt – FC Botoșani 1-1. Mihai Teja va întâlni gruparea sibiană pentru a 13-a oară în campionat, palmaresul acestuia cuprinzând patru victorii, patru remize și patru înfrângeri. 319 meciuri pe prima scenă din România a strâns brazilianul Junior Morais, Metaloglobus fiind a patra echipă pentru care a evoluat în SuperLigă.
Gruparea bucureșteană a fost echipa cu cele mai multe driblinguri reușite în prima rundă din Superliga – 13. De asemenea, se vor duela formațiile care au comis cele mai puține faulturi în runda de debut a noii stagiuni, fiecare câte opt.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
În perioada 11–14 iulie 2025, Colegiul,,Școala Națională de Gaz”din Mediaș a participat cu două echipe la prestigiosul Festival Internațional de Book-Trailere ,,Boovie”, organizat în parteneriat cu Ministerul Educației (poziția 75 în clasamentul CPEENI 2025).
Festivalul, aflat la ediția a X-a, promovează lectura, arta cinematografică și educația nonformală, oferind elevilor și profesorilor un cadru creativ în care să se exprime și să colaboreze.
● Echipa The Outsiders a câștigat Locul 3 pentru adaptarea cinematografică a cărții „If You Come Softly”
● Echipa Hypnosis a obținut Mențiunea 1 pentru trailerul inspirat de romanul „Feed”.
Profesorii coordonatori sunt Cristina Szikszai și Maria Radu.
Festivalul a inclus, pe parcursul celor patru zile, o serie de ateliere dedicate profesorilor și elevilor, susținute de specialiști în domeniul educației, filmului și teatrului.
Juriul a fost alcătuit din cadre universitare de prestigiu de la UNATC București și Facultatea de Teatru și Film din Cluj-Napoca, oferind astfel un cadru riguros și onorant de evaluare.
Mulțumim colectivului didactic al Colegiului ,,Școala Naționale de Gaz” pentru susținerea și deschiderea față de educația nonformală.
Apreciem implicarea părinților, care au fost parteneri constanți în acest proces educațional de durată.
Le mulțumim sponsorilor care au susținut echipele de-a lungul întregului an, încurajând performanța și creativitatea.
Mulțumiri speciale adresăm domnului primar Gheorghe Roman, pentru sprijinul acordat tinerilor talentați ai orașului.
Cu deosebită recunoștință menționăm Asociația Mediaș 750, care a făcut posibilă participarea fizică a echipelor noastre la evenimentul desfășurat la Cluj-Napoca.
Această experiență a demonstrat, încă o dată, că educația nonformală este o componentă esențială a dezvoltării personale și profesionale a elevilor. Timp de aproape un an, elevii și coordonatorii lor au lucrat cu dedicare, iar rezultatele obținute confirmă valoarea acestui efort.
În spiritul motto-ului ediției din acest an, „Never let go”, Colegiul ,,Școala Națională de Gaz” își reafirmă angajamentul față de educația de calitate, curajul de a inova și sprijinul pentru visele elevilor noștri”, au transmis reprezentanții Colegiului Școala Națională de Gaz.
Județul Sibiu, alături de București și județele Cluj și Timiș se află în topul județelor unde salariile medii nete depășesc 5.000 de lei.
Salariile românilor variază semnificativ în funcție de județ, iar primele șase luni ale anului au consolidat diferențele deja existente. Capitala și vestul țării domină topul, cu salarii medii nete care depășesc 5.000 de lei. În schimb, în sud și nord-vest, nivelul salarial rămâne cu mult sub media națională.
În prima jumătate a anului, angajații din București au încasat, în medie, 5.665 de lei net pe lună. Urmează Cluj, Timiș și Sibiu, singurele județe din afara Capitalei în care salariile medii au depășit pragul de 5.000 de lei.
Pe pozițiile următoare în clasament se află Iași, Constanța și Brașov, cu medii de aproximativ 4.700 de lei.
La polul opus se află județele Mehedinți, Giurgiu și Teleorman, unde salariile medii abia ating 3.800 de lei/lună.
În București, salariul mediu este de 5.665 lei, dar angajații cer, în medie, 7.500 lei – cu +32% mai mult.
În Brăila, se așteaptă lefuri de 6.000 lei, însă realitatea este de 4.000 lei – diferență de +50%.
Diferențe semnificative se înregistrează și în Harghita, Vrancea, Hunedoara, cu așteptări cu peste +40% mai mari decât ofertele”, scrie site-ul tvrinfo.ro.
Pentru facilitarea accesului spre viitorul Complex pentru agrement Gușterland, Primăria Sibiu a demarat amenajarea străzilor Mălinului și Salcâmilor.
Lucrările de modernizare a străzii Mălinului s-au încheiat, iar pe strada Salcâmilor s-au încheiat deja intervențiile la rețelele de apă și canalizare, urmând să se contracteze modernizarea carosabilului și a iluminatului public.
În această săptămână s-a încheiat recepția lucrărilor de reabilitare a străzii Mălinului, tronsonul cuprins între strada Viilor și strada Răchitei, o investiție în valoare de 1,35 milioane lei. Constructorul contractat de municipalitate a realizat următoarele:
-Realizarea unei rigole de beton care să colecteze apele pluviale;
-Crearea unei rețele de alimentare cu apă potabilă, printr-o conductă de transport a apei și o stație de pompare a apei;
–Realizarea iluminatului stradal, fiind creată atât rețeaua de alimentare, cât și stâlpii de iluminat echipați cu lămpi LED;
-Montarea în subteran a canalizației pentru coborârea cablurilor de fibră optică.
Pe strada Salcâmilor s-au încheiat lucrările de amenajare a noii rețele de apă și canalizare, o investiție în valoare de 2,8 milioane de lei.
Constructorul contractat de Primăria Sibiu a extins rețeaua de apă cu 2 km, realizând cămine de vane, branșamentele la gospodării și 21 de hidranți de incendiu, precum și o stație de pompare a apei.
Următorul pas este modernizarea carosabilului și a sistemului de iluminat public, în acest sens fiind realizat deja proiectul tehnic și urmând să se inițieze procedura de achiziție pentru execuția lucrărilor.
Pentru această investiție Primăria Sibiu a depus un proiect în cadrul Programului Regiunea Centru pentru obținerea finanțării europene nerambursabile.
Conform proiectului, se vor reamenaja drumul și trotuarele pe o lungime de 2 km, se va crea o pistă pentru biciclete, va fi instalată rețeaua de canalizare pluvială, cea de iluminat stradal și canalizația subterană pentru coborârea cablurilor de telecomunicații.
Nu mai există niciun dubiu. Industria jocurilor de noroc din județul Sibiu înflorește de la un an la altul. Și lasă în urmă o mulțime de necazuri: de la destine frânte, familii ajunse în pragul sărăciei sau destrămării, dependență notorie, până la acte de violență nebănuite, duse chiar în prag de moarte. În schimb, economia locală se bazează pe această afacere, în timp ce măsurile de prevenire și limitare a accesului jucătorilor (chiar și a minorilor) ale statului și instituțiilor sale din județ se dovedesc ineficiente.
Sibiul ocupă locul 12 din 42 de unități administrative în topul județelor din România în ceea ce privește industria jocurilor de noroc. Municipiul Sibiu ocupă locul 8 în topul orașelor mari din țară în ceea ce privește numărul agențiilor raportate la densitatea populației.
Din acest punct de vedere, pe B-dul Mihai Viteazu se află cele mai multe agenții de pariuri din municipiu și județ. Numărul agențiilor este comparat asemeni farmaciilor, băncilor și bisericilor dintr-un oraș. Mediaș, Cisnădie, Avrig, Agnita, Dumbrăveni și Copșa Mică se află în topul orașelor medii și mici.
Vedeți analiza unui studiu realizat de Agenția de marketing Digital Mint Agency pe zona de casinouri și agenții de pariuri, de către redacția ziarului Sibiu 100%. Totodată, agenția a întocmit și lista agențiilor de jocuri de pariuri din județul Sibiu.
Topul orașelor și județelor cu cele mai multe cazinouri și agenții de pariuri din România
Hunedoara nu ar fi prima alegere când ne gândim la numărul de operatori de jocuri de noroc raportat la populație. Cu un cazinou la fiecare 12.000 de locuitori, acest județ întrece inclusiv Brașovul (1 la aprox. 13.000 locuitori), Clujul (1 la aprox. 14.000 locuitori) și Bucureștiul (1 la aprox. 14.000 locuitori). Județul Hunedoara este adesea asociat cu tranziția post-industrială și cu provocări economice. Prezența abundentă a cazinourilor pare că a reușit să aducă un plus de dinamism în acest peisaj urban altfel afectat de stagnare. Locurile 2 și 3 sunt ocupate de județele Brașov, respectiv Cluj, iar Bucureștiul se află doar pe locul patru, având cel mai mare număr absolut de cazinouri (121).
Județele din România cu cele mai multe cazinouri
Poziție:
1. București – 121
2. Cluj – 48
3. Constanța – 45
..
12. Sibiu – 27 casinouri, populație județ: 388.325 locuitori, densitate 1 x 14.382 de locuitori
Pe urma banilor. B-ul Mihai Viteazu, artera cu cei mai mulți operatori de jocuri de noroc din județul Sibiu
Capitala găzduiește cele mai „păcătoase” străzi: Șoseaua Pantelimon se laudă cu 15 operatori, în timp ce Șoseaua Colentina se clasează în apropiere, cu 13. Topul este încheiat de Bulevardul Tomis din Constanța, cu un număr de 9 agenții de jocuri de noroc. În județul Sibiu, artera cu cei mai multe agenții este B-ul Mihai Viteazu din municipiul Sibiu.
„Aceste bulevarde lungi sunt intens circulate și oferă rețeta perfectă pentru operatorii de jocuri de noroc: un mediu urban însuflețit și o populație cu buzunarele pline, cel puțin în teorie, în căutarea distracției rapide. Mai ales în orașele mari, nevoia de deconectare este tot mai urgentă, iar timpul liber, tot mai puțin. Mulți privesc jocurile de noroc ca o binemeritată pauză sau o evadare temporară din rutina zilnică.
Urbanizarea accelerată și stresul cotidian sunt factori importanți care contribuie la atracția față de jocurile de noroc. Acestea au devenit o alternativă accesibilă și funcțională în lipsa altor opțiuni de recreere. Fiind integrate în peisajul urban, sălile de jocuri de noroc pot deveni parte din obiceiurile zilnice ale multora”, susțin realizatorii studiului.
Cazinouri și agenții de pariuri din Sibiu. Sursa: Digital Mint Agency
Bănci, pariuri, farmacii, biserici și… păcănele
Craiova înregistrează câte o agenție de jocuri de noroc (pariuri + cazinouri) la fiecare 2.700 de locuitori, Iașiul, una la 3.000, iar Bucureștiul se laudă cu 398 de agenții, una la aproximativ 4.300 de persoane!
O astfel de densitate comparabilă cu structuri esențiale ale infrastructurii orașelor ridică următoarea întrebare: Au devenit oare sălile de jocuri de noroc o parte integrală a peisajului urban? Accesul ușor face din aceste distracții un obicei de rutină în viața tot mai multor români.
Deși cea mai recentă lege interzice sălile de jocuri de noroc în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori, prezența abundentă a acestor agenții în marile centre urbane este intangibilă, iar numărul pasionaților este în creștere.
Cifre, orașe, pondere
Orașele mari cu cea mai mare densitate de agenții de jocuri de noroc (raportate la numărul locuitorilor):
1. Craiova – 86 agenții
2. Buzău – 36
3. Pitești – 48
…
locul 8. Sibiu – 41 agenți, populație – 134.309 locuitori, densitate: o agenție x 3.276 locuitori
Orașele medii cu cea mai mare densitate de agenții de jocuri de noroc:
1. Buftea – 13
2. Cîmpia Turzii – 12
3. Târgoviște – 38
…
14. Mediaș – 15 agenți, 39.505 locuitori, densitate: o agenție x 2.634
68. Cisnădie – 3 agenți, 22.277 locuitori, densitate: o agenție x 7.426
Orașele mici cu cea mai mare densitate de agenții de jocuri de noroc:
1. Predeal – 5 agenți
2. Aninoasa – 3
3. Mihăilești – 6
…..
14. Dumbrăveni – 3 agenți, 6.238 locuitori, densitate: o agenție x 2.079 locuitori
70. Agnita – 2 agenți, 7.564 locuitori, densitate: o agenție x 3.782
95. Copșa Mică – 1 agentie, 4.570 locuitori, densitate: o agenție x 4.570 locuitori
123. Avrig – 2 agenți, 12.543 locuitori, densitate: o agenție x 6.267 locuitori
Ne mutăm în online…
Dacă în 2018 „cazino online” genera doar 430 de căutări online lunare în România, 7 ani mai târziu, în 2025, căutările au crescut la 4.171 pe lună. România are una dintre cele mai rapide conexiuni la internet, așadar este normal ca jucătorii să profite de accesibilitatea tehnologică și să facă tranziția în digital, potrivit studiului care înglobează tot ceea ce ține de jocurile de noroc. Anul 2024 a adus un număr de 3.716, iar acesta este în continuă creștere. „Este posibil ca reglementările recente, precum interzicerea agențiilor fizice de jocuri de noroc în localitățile mici, să împingă interesul publicului către mediul online. La urma urmei, divertismentul rapid se poate afla doar la un click distanță.
Mai mult decât atât, în 2023, cele mai multe plăți cu cardul au fost făcute de către români în industria jocurilor de noroc (aici intră pariuri online, cazinouri online, dar și loterii online). Practic, 12,5% (adică 12,5 miliarde de lei) din totalul plăților realizate în 2023 s-a dus către acest sector. Se estimează și că jocurile de noroc online vor atinge cifra de 100 de miliarde de euro pe plan global în 2025 (față de 80 de miliarde în 2023), iar cea mai mare creștere se va înregistra în Europa de Est”, potrivit datelor.
În ceea ce privește interesul românilor pentru brand-urile recunoscute pe plan național, mediul online este dominat de Superbet, Betano și Casa Pariurilor.
Din datele studiate, se observă preferința pentru căutări specifice pe operator decât cele care includ termeni generali precum „cazino online”. Acest lucru se poate datora publicității și prezenței constante a brand-urilor mari atât pe piețele locale, cât și în mediul online.
Mediul online câștigă teren pe plan mondial, iar România, atât datorită conexiunii rapide de internet, cât și accesibilității la metode alternative de plată (de exemplu, monede cripto) devine un epicentru pentru succesul operatorilor de jocuri de noroc.
Monopolul agențiilor cu renume. Cine domină județul Sibiu
Piața jocurilor de noroc în România este dominată de câteva branduri puternice care își consolidează pozițiile în diferite regiuni ale țării. Iată cum arată datele: Superbet deține monopolul absolut pe București, cu 112 operatori, dar și în județele Timiș, Constanța, și Iași; Casa Pariurilor domină în Suceava și Cluj, fiecare cu 29 de locații; Bet One se remarcă în Brașov cu 24 de locații și în Botoșani cu 20, în timp ce Fortuna domină în județele Harghita, cu 9 locații, și în Vâlcea, cu 5. Topul este încheiat de Get’s bet, care revendică județul Giurgiu, cu 5 locații.
Important de observat că Superbet și Casa Pariurilor domină atât piața locațiilor fizice din țară, cât și mediul online. În județul Sibiu domină Superbet.
Orașele cu cele mai multe agenții de jocuri de noroc din România:
1. București – 398 agenți
2. Iași – 91
3. Craiova – 86
….
Locul 14 Municipiul Sibiu – 41 agenți
Concluzii dure, dar adevărate
România anului 2025 cunoaște o creștere accelerată din punct de vedere economic și urbanistic, iar industria jocurilor de noroc nu doar că ține pasul cu aceste schimbări, ci chiar pare să beneficieze printr-o expansiune proporțională. Capitala rămâne liderul absolut ca număr de agenții (398), urmată de orașe precum Iași, Craiova, Cluj-Napoca și Brașov.
„Un fenomen demn de luat în calcul este reprezentat de prezența extrem de intensă a agențiilor (raportat la populație) în orașe mici din România. Conform datelor la nivel național, locuitorii acestor orașe mici au, practic, acces mai ușor la jocuri de noroc decât cei din Capitală sau alte centre urbane majore. Acest lucru nu este întâmplător. În zonele cu o viață socială mai puțin diversificată, operatorii de jocuri de noroc umplu acest gol, oferind divertisment și oportunități de socializare. La aceasta se poate adăuga și turismul sezonier. Astfel, chiar și în micile comunități operatorii de jocuri de noroc se integrează fără probleme, acoperind nevoile membrilor de distracție diversă”, este unul dintre aspectele punctate clar.
Județul Hunedoara este campionul surpriză când raportăm numărul de cazinouri la populație, cu câte un operator la fiecare 12.000 oameni. Se observă astfel cum fenomenul jocurilor de noroc nu ține exclusiv de puterea de cumpărare, ci și de contextul socio-economic și potențialul unor centre urbane. Fie că este vorba de oportunitate financiară, densitate urbană sau lipsa altor alternative, industria jocurilor de noroc găsește teren fertil atât în orașe mari, cât și în județele pe cale de modernizare, oferind nu doar divertisment, ci și o formă de integrare economică în peisajul urban.
„Datele indică o corelație clară între nivelul veniturilor și densitatea agențiilor, însă cu o mențiune importantă: în orașele cu salarii mai mari, agențiile sunt mai multe ca valoare absolută, iar în județele cu venituri modeste, densitatea este mai mare. În același timp, nu putem ignora tendința puternică de digitalizare: căutările pentru „cazino online” au crescut de aproape 10 ori în doar șapte ani, semn că publicul se adaptează rapid la noile formate de divertisment”, se menționează de realizatorii studiului.
Când vine vorba despre brand-urile de top, precum Superbet, Casa Pariurilor sau Fortuna, observăm că piața s-a constituit în jurul unor operatori cu strategie clară și acoperire națională.
Industria jocurilor de noroc a devenit parte din infrastructura economică și socială a centrelor urbane. Iar dacă tendințele actuale se mențin, vom asista nu doar la consolidarea acestui sector, ci și la transformarea sa într-un reper cultural al peisajului românesc modern.
Cum a fost realizat studiul
Pentru realizarea acestui studiu, Digital Mint Agency a adunat date despre operatorii de jocuri de noroc din România: agenții de pariuri, cazinouri, săli de bingo și baruri sportive. Este important de menționat că, în absența unei baze de date oficiale centralizate privind locațiile exacte ale operatorilor de jocuri de noroc, informațiile au fost extrase de către digitalmint.ro utilizând instrumente online precum DataForSEO, Google Ads, și Ahrefs, precum și toate locațiile existente pe Google Maps România.
De aceea, există posibilitatea unor mici erori sau discrepanțe față de situația reală.
Datele colectate au fost organizate și analizate în funcție de oraș, județ și chiar stradă, apoi comparate cu datele oficiale disponibile despre populația fiecărei zone și cu salariile medii. Astfel s-a estimat câte agenții există raportat la numărul de locuitori. Datele referitoare la populație și suprafață provin de pe Wikipedia, conform recensământului din 2021.
De asemenea, a fost analizată popularitatea căutărilor online pentru termeni precum „cazino online” începând din anul 2015, precum și volumul căutărilor lunare pentru cele mai populare branduri de pariuri și cazinouri din România. Toate aceste informații au fost corelate pentru a evidenția distribuția operatorilor de jocuri de noroc, motivele posibile ale concentrării acestora în anumite zone și tendințele observate în obiceiurile românilor legate de jocurile de noroc.
Datele din analiza Sibiu 100% din martie 2025 privind situația jocurilor de noroc din județul Sibiu
Analiza Sibiu 100% a vizat toată categoria de jocuri de noroc. Potrivit datelor transmise de Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc – ONJN, la solicitarea ziarului, organismul guvernamental care reglementează industria jocurilor de noroc în România, rezultă că în municipiul Sibiu există aproape 400 de spații destinate jocurilor de noroc, iar la nivel de județ numărul acestora este dublu.
„Conform evidenţelor instituţiei noastre, pe raza teritorială a judetului Sibiu, în prezent, își desfășoară activitatea un număr de 47 operatori economici, ce dețin licență de organizare a jocurilor de noroc și autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, acordate în conformitate cu dispozițile O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare şi ale H.G. nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea și funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 77/2009 și pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare, într-un număr de 794 spații de exploatare.
Totodată, precizăm că în Municipiul Sibiu își desfășoară activitatea un număr de 40 operatori economici – organizatori de jocuri de noroc, într-un număr de 354 spații de exploatare. Menţionăm faptul că, în cadrul aceluiași punct de lucru își pot desfăşura activitatea, în comun, un organizator de jocuri de noroc tip pariuri în cotă fixă și un organizator de jocuri de noroc tip slot-machine, ambii organizatori având obligația înregistrării spatiului de joc ca punct de lucru, conform legii”, este răspunsul conducerii OJCN, la solicitarea Sibiu 100%.
Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc este sibianul Gheorghe Gabriel Gheorghe. Potrivit legii care reglementează jocurile de noroc, există și câteva norme de aplicare clare. „Referitor la existenţa unei norme legale raportate la populație, arătăm aceea că, articolul 15 alin. (2) lit. b’ din O.U.G, nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare, prevede următoarele: «Spațiul propus, dacă are amplasate mijloace de joc tip slot-machines, astfel cum sunt acestea definite în art. 10 alin. (1) lit. e), trebuie să se afle într-o unitate administrativ-teritorială de tip comună, oraş sau municipiu, cu o populatie după domiciliu mai mare de 15.000 de locuitori (…)».
Prin urmare, mijloacele de joc tip slot-machine pot fi exploatate de către organizatorii de jocuri de noroc numai în localităţi care au populaţie mai mare de 15.000 locuitori”, se arată în informațiile transmise de ONJN.
Amenzi ONJN de un milion de lei în 3 ani
Și în industria jocurilor de noroc există agenți economici care duc la limita legii această activitate, în sensul de a eluda Fiscul român. Iată cum se prezintă o situație a sancțiunilor și amenzilor date în județul Sibiu, în acest sens. „În ceea ce privește valoarea amenzilor aplicate în ultimi 3 ani în judeţul Sibiu, vă comunicăm că structura de specialitate din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc a aplicat, în utimi 3 ani, sancţiuni contravenţionale în cuantum de 1.065.000 lei, pentru nerespectarea normelor legale în vigoare, incidente în materia organizări și desfășurării jocurilor de noroc.
Totodată, dorim să menţionăm faptul că informații utile privind activitățile de organizare și exploatare a jocurilor de noroc, pot fi consultate prin accesarea portalului O.N.J.N., disponibil la adresa web: https://portal.onin.gov.ro/, Subliniem faptul că baza de date a institutiei noastre este permanent actualizată, având în vedere dinamica extrem de activă a domeniului jocurilor de noroc”, susțin reprezentanții forului guvernamental.
Ce sume s-au încasat de către Fiscul sibian din jocurile de noroc? Un singur agent economic sibian are o pondere de 90%. Cifre de afaceri de 200 milioane de lei pe an
Impactul financiar al jocurilor de noroc în județul Sibiu este unul semnificativ, așa reiese din datele oficiale ale fiscului sibian. În acest sens, ne-am adresat Direcției Generale Regională a Finanțelor Publice Brașov, instituție care coordonează și activitatea Administraţiei Judeţene a Finanțelor Publice Sibiu. „Administrația Judeţeană a Finanțelor Publice Sibiu, în calitate de organ fiscal competent, prin adresa cu nr. SBG_DEX 1.352/1.484 din data de 03 februarie 2025, ne-a comunicat următoarele cu privire la situaţia cu cifra de afaceri a contribuabililor organizatorí de jocuri de noroc și încasările aferente acestei activităţi:
2022 – cifra de afaceri: 251,34 milioane de lei, sume încasate: 74,03 milioane de lei
2023 – cifra de afaceri: 190,89 milioane de lei, sume încasate: 67,22 milioane de lei
2024 – nu au fost depuse situațiile financiare aferente anului 2024, sume încasate: 61,91 milioane de lei
Totodată, precizăm că o pondere de peste 90% din total rezultă din activitatea unui singur contribuabil”, se precizează în informarea realizată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, la solicitarea ziarului Sibiu 100%.
Ministerul Muncii va verifica dosarele beneficiarilor care primesc pensie de handicap, existând suspiciuni de fraudă.
Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii lucrează la gestionarea listei criteriilor pentru acordarea certificatelor de handicap pentru că România are nişte boli care, deşi sunt o problemă pentru fiecare cetăţean, nu ar trebui să fie un motiv de certificat de handicap, a anunţat ministrul Muncii, Florin Manole, la Antena 1.
„Există fraudă în sistem şi avem un mecanism de transparentizare astfel încât, pe de o parte, să diminuăm, poate chiar să eliminăm frauda şi, pe de altă parte, să putem trage la răspundere pe aceia dintre medici care se folosesc în mod nelegitim de parafa pe care o au şi de profesia onorabilă pe care ar trebui să o exercite pentru a face astfel de falsuri.
România are nişte boli care sigur că sunt o problemă pentru fiecare cetăţean dar care nu ar trebui să fie un motiv de certificat de handicap”, a declarat ministrul Muncii.
El a subliniat că acest gen de fraudă distruge bugetele locale ale unor localităţi mici, care nu au industrie mare şi nici bugete mari.
Potrivit datelor oficiale, în luna iunie 2025, din bugetul Ministerului Muncii au fost plătite sume în valoare totală de 590.585.417 lei, pentru 928.528 de persoane cu handicap grav, accentuat și mediu.
În contextul introducerii transportului metropolitan și a trecerii la programul de vară începând cu data de 1 iulie 2025, s-au analizat toate solicitările primite din partea clienților Tursib, ca parte a procesului constant de monitorizare.
„Traseele urbane care vor suferi ajustări de program: 1, 2, 11, 15, 21, 215
Traseele metropolitane care vor suferi ajustări de program: 500, 510, 520, 521, 525
Orarele din stații vor fi actualizate începând cu data de 21.07.2025, iar pe site-ul nostru și în aplicația mobilă SibiuBus vor fi disponibile în seara aceleiași zile.
Orarele noi din stații vor avea în partea dreaptă jos textul “Program de circulație valabil începând cu data de 22/07/2025”.
