Sărbătorile de iarnă ne oferă prilejul de a ne opri pentru un moment, de a privi cu recunoștință spre anul care se încheie și de a ne îndrepta gândurile către cei dragi.
Vă doresc ca Sfânta Sărbătoare a Crăciunului să vă aducă liniște sufletească, sănătate și bucurii alături de familie și prieteni. Fie ca spiritul Nașterii Domnului să ne inspire să fim mai solidari, mai uniți și mai încrezători în viitor.
Crăciun fericit și un An Nou cu împliniri, speranță și prosperitate!
Pacienții internați în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu au avut parte, în ziua de Crăciun, de un meniu festiv, pregătit cu grijă în blocul alimentar al unității sanitare, care a adus un strop de sărbătoare în saloanele spitalului.
Meniul special a inclus sarmale, cozonac, portocale și figurine din ciocolată, oferite tuturor pacienților, în limita recomandărilor medicale.
Mesajele transmise prin aceste felicitări au adus emoție și bucurie, reprezentând un gest de solidaritate și empatie din partea copiilor față de persoanele internate în spital în perioada sărbătorilor.
În paralel, activitatea medicală se desfășoară fără întrerupere. În ziua de 25 decembrie, continuitatea actului medical este coordonată prin sistemul de gardă de către dr. Adriana Rădulescu, medic primar pneumolog.
„Chiar dacă este zi de sărbătoare, activitatea medicală nu se oprește. Suntem aici pentru a răspunde urgențelor pe linie pneumologică și pentru a oferi pacienților internați îngrijirile necesare, cu responsabilitate și devotament.
În plus, gesturile simbolice, precum masa festivă sau felicitările primite, contribuie la starea de bine a pacienților și contează foarte mult pentru moralul acestora”, spune dr. Adriana Rădulescu, medic Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.
„Pentru noi, sărbătorile de iarnă nu înseamnă doar respectarea programului de gardă, ci și asigurarea unui pachet complet de servicii pentru pacienți.
Pe lângă continuitatea actului medical, prin prezența echipelor de gardă și a personalului sanitar auxiliar, ne-am preocupat ca pacienții internați să beneficieze de condiții cât mai bune: servicii medicale permanente, monitorizare atentă, suport din partea personalului mediu, precum și un meniu adaptat specificului sărbătorilor, bolnavii având parte în această perioadă inclusiv de spectacole de colinde.
Am dorit ca, prin aceste măsuri, pacienții să simtă că nu sunt singuri și că spitalul rămâne un sprijin constant, chiar și în această perioadă specială a anului”, a spus Cristian Roman, Manager Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Mii de sibieni și nu numai au fost prezenți la praznicul Naşterii Domnului din acest an, la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu.
Credincioșii au participat la Sfânta Liturghie săvârşită de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
Credincioşi din Sibiu şi împrejurimi, alături de credincioşi din alte părţi ale ţării şi din străinătate, au venit să se roage în zi de praznic la Catedrala Mitropolitană din Sibiu şi să aducă cinstire Pruncului Iisus Hristos, Cel născut în peştera Betleemului pentru mântuirea neamului omenesc.
Cei prezenţi au primit binecuvântare arhierească şi au participat la Sfânta Liturghie săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi din care au făcut parte cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, slujitorii Catedralei Mitropolitane şi alţi slujitori ai sfintelor altare.
În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu a vorbit credincioşilor prezenţi despre însemnătatea deosebită a praznicului Naşterii Domnului.
„Minunea Betleemului este un paradox pe care mintea omenească nu poate să îl înțeleagă: Dumnezeu, Dăruitorul, nu vine la noi trimiţându-ne ceva de la Sine, o bogăție detașată de Sine, ci El Însuși devine Darul, arătându-ne că bogăția Sa nu constă în ceea ce are, ci în ceea ce ne dă, adică pe Însuși Fiul Său, Cel Unul-Născut.
Face aceasta pentru că El este bogat din veșnicie şi pentru că le are pe toate la modul superlativ, fiind iubirea desăvârşită, lipsită de orice urmă de egoism.
El a creat lumea nu din lipsă sau nevoie, ci din preaplinul iubirii Sale, însă a dorit să împărtăşească şi altor ființe spirituale bogăția Sa nemărginită, creând astfel cerul şi pământul şi toate cele ce sunt în el, iar mai pe urmă l-a creat pe om după chipul Său.
Invitația către om era ca el să moștenească viața fără de moarte și veșnicele bunătăți, după cum afirmă Sfântul Vasile cel Mare în textul Liturghiei care îi poartă numele.
Omul a nesocotit această mare bogăție şi, căzând în păcat, a sărăcit duhovnicește, depărtându-Se de Izvorul dragostei dumnezeieşti.
Dar Dumnezeu cel infinit de bogat în slavă, dorind să vină şi să ne ridice din sărăcia noastră, S-a smerit, S-a golit, S-a deșertat pe Sine (Filipeni 2, 7), născându-Se ca un prunc sărac, în iesle, gol, lipsit de orice slavă lumească.
Doar în acest mod, doar prin această sărăcire de bună voie, însă plină de iubire, bogăţia lui Dumnezeu putea ajunge la noi, cei sărăci, fără să ne zdrobească cu slava Sa plină de lumină.
Doar îmbrăcându-Se în sărăcia noastră a putut să ne umple pe noi de bogăția slavei Sale nemărginite”, a subliniat ÎPS Laurențiu Streza.
Mulți dintre credincioșii prezenți au primit Sfânta Împărtășanie în cadrul Sfintei Liturghii, iar colindele sfinte au încălzit inimile tuturor celor prezenţi prin interpretarea armonioasă a corului Catedralei Mitropolitane din Sibiu.
SURSĂ FOTO: Costin Chesnoiu/Mitropolia Ardealului
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Ion Drăgan, un nume cunoscut al muzicii populare, a murit în prima zi de Crăciun, la doar câteva ore după ce a fost la colindat.
Artistul a fost găsit fără viață în pat de către tatăl său, după ce, în Ajun, participase la colindat, potrivit informațiilor transmise de apropiați.
Vestea morții sale a fost confirmată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (CJCPCT Gorj), care a transmis un mesaj emoționant în memoria celui care timp de 25 de ani a slujit cântecul popular românesc.
Ion Drăgan a fost membru al Ansamblului Folcloric „Doina Gorjului” și profesor în cadrul Școlii Populare de Arte din Târgu Jiu, fiind apreciat nu doar ca interpret, ci și ca formator de tinere generații de artiști.
De-a lungul carierei sale, a participat la numeroase festivaluri de folclor, a urcat pe scene din țară și din străinătate și a colaborat cu orchestre și artiști de renume, ducând mai departe cântecul gorjenesc cu respect și autenticitate.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Sărbătorile de iarnă aduc cu ele dorul de acasă, emoția revederilor și acea certitudine liniștitoare că, dincolo de agitația cotidiană, lucrurile simple sunt cele care ne țin cu adevărat aproape. Sunt zile în care gesturile mici, gândurile bune și prezența celor dragi capătă o valoare aparte. Așa cum un aeroport apropie oameni, leagă destine și deschide orizonturi, cred că puterea unei comunități se construiește în timp, prin unitate, respect și dorința sinceră de a face lucrurile bine, împreună. Atunci când aceste valori ne unesc, totul devine mai firesc, mai sigur și mai durabil. Vă doresc tuturor, și fiecăruia în parte, sărbători senine, cu bucurii simple, zboruri line și un An Nou care să ne poarte cu bine, spre destinații frumoase.
Marius Ioan GÎRDEA, Director General Aeroportul Internațional Sibiu
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Din păcate, după mai bine de o oră de resuscitare, bărbatul a fost declarat decedat.
„SAJ SIBIU a intervenit de urgenta în aseară în jurul orelor 23:40, cu două echipaje de tip B, în localitatea Blăjel pentru acordarea primului ajutor unei persoane care a fost agresată.
În urma unui conflict între mai multe persoane, a rezultat vătămarea corporală a unui bărbat de 36 de ani.
La sosirea echipajelor, bărbatul se afla în stop cardio-respirator și s-au început manevrele de resuscitare.
„În noaptea de 24/25.12.2025 s-a iscat un conflict spontan între mai multe persoane (cel puțin douăzeci) pe o stradă din localitatea Blăjel, jud. Sibiu.
În cadrul acestui conflict, victima, o persoană în vârstă de 36 ani a fost agresat cu diverse corpuri contondente în zona capului și a corpului de patru autori în vârstă de 14, 33, 27 și 18 ani.
Urmează să oferim informații suplimentare în legătură cu măsurile preventive la momentul dispunerii acestora. Cercetările se efectuează în continuare de către procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, cu sprijinul I.P.J. Sibiu – Serviciul de Investigații Criminale.
Pe tot parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar efectuarea in continuare a urmăririi penale sau luarea unor măsuri preventive nu afectează acest drept”, spune Dan Octavian Simion, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Un virus mortal, mai periculos decât COVID, a fost confirmat oficial pe teritoriul Uniunii Europene, a anunțat OMS.
De altfel, Organizația Mondială a Sănătății a emis primul avertisment public major pe continent de la finalul pandemiei.
Franța a raportat cazuri de MERS – o boală respiratorie extrem de gravă, cu o rată de mortalitate de aproximativ 35%, adică unul din trei bolnavi moare.
Apariția virusului reaprinde temerile privind o nouă criză sanitară globală, într-o Europă încă vulnerabilă după șocul COVID-19.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „toate cazurile au fost călători expuși în Peninsula Arabică și care s-au întors în Franța”. Acestea marchează primele cazuri MERS din Franța din 2013, ducând totalul țării la patru infecții confirmate în laborator, inclusiv un deces.
Pacienții francezi, ambii bărbați de peste 70 de ani, au fost monitorizați îndeaproape, în timp ce autoritățile au luat măsuri pentru a limita orice potențial focar.
La nivel global, OMS anunță că „de la începutul anului 2025 și până la 21 decembrie 2025 sunt 19 cazuri de coronavirus al sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), inclusiv patru decese”.
Dintre acestea, 17 au fost în Arabia Saudită. Sosirea virusului în Europa și America de Nord în această lună evidențiază riscul de răspândire în întreaga lume.
MERS-CoV (Middle East Respiratory Syndrome Coronavirus) este un virus care provoacă o boală respiratorie gravă, numită MERS.
Propagat în principal de la cămilele infectate, virusul a provocat focare în diferite regiuni din Asia. A fost descoperit pentru prima dată în 2012 în Arabia Saudită și, de atunci, s-a răspândit în toată lumea, fiind raportate cazuri izolate.
Totuși, rata mortalității pentru MERS-CoV este semnificativ mai mare decât pentru alte infecții virale respiratorii. Rata este de aproximativ 35%, ceea ce înseamnă că una din trei persoane care se îmbolnăvesc de MERS moare.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Un videoclip realizat la pomana porcului de un hotel din Băile Felix a devenit viral pe rețelele de socializare.
Turiștii cazați la hotelul respectiv s-au năpustit pur și simplu și au smuls bucăți de carne din animalul sacrificat.
„Turiștii cazați la Hotel President din Băile Felix au luat cu „asalt” porcul de Crăciun și au participat în număr mare la pomana porcului, un eveniment tradițional organizat cu prilejul sărbătorilor de iarnă”, scrie Jurnalmm.ro Maramureș pe Facebook.
Comentariile nu au întârziat să apară.
„Sălbatici! Aici se vede calitatea omului. Imaginile vorbesc de la sine. Și toți sunt din generația aia care se bate cu pumnul în piept ca se făcea școală și acasă se primea educație”, a scris un internaut.
„Rusine, rusine sa va fie!!!! Si a doua zi, doamnele acelea merg evlavioase la Biserica, iar diplomatii aia de langa ele….si huliganii de pe stadion au mai multa educatie”, a comentat un alt român.
„Foamete mare frateee..nu le mai dați pălincă că nu mai știu ce fac”, a scris o altă persoană.
„Doamne ferește ,mai rău ca animalele”, a fost un alt comentariu.
SURSĂ VIDEO: Facebook.com/jurnalmm
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
În perioada 24-28 decembrie, echipaje din cadrul Jandarmeriei Sibiu vor fi prezente în zonele aglomerate ale orașului nostru, zonele unde se vor desfășura evenimente publice și vor acorda o atenţie deosebită activităților de prevenire și combatere a faptelor antisociale.
„Vă recomandăm să nu vă implicați în acțiuni care pot tulbura ordinea și liniștea publică, să supravegheați cu atenție copiii și să aveți grijă de bunurile personale, iar dacă vă aflați într-o situație dificilă sau sunteți martorii săvârșirii unor fapte antisociale, solicitați ajutorul jandarmilor aflați în dispozitiv. Având în vedere că Târgul de Crăciun din Sibiu este atracția orașului în preajma sărbătorilor de iarnă, în fiecare zi, jandarmii sibieni vor fi alături de comunitate și turiștii care vor vizita acest punct de interes. Astfel, până în data de 4 ianuarie 2026, echipaje de jandarmerie vor fi prezente în zona centrală a municipiului Sibiu pentru prevenirea oricăror situații care ar putea afecta climatul de siguranță, dar și pentru a interveni în caz de nevoie”, au transmis reprezentanții instituției.
Recomandări ale jandarmilor
Pentru a vă bucura în siguranță de decorul din Piața Mare și pentru a avea o experiență fără evenimente neplăcute, forțele de ordine vă transmit următoarele recomandări:
– nu vă lăsați copiii nesupravegheați, riscul de a se rătăci este mare, iar ca măsură de precauție este bine să cunoască informații utile forțelor de ordine precum: numele părinților, numărul de telefon, adresa de domiciliu;
– aveți grijă de bunurile personale, mai ales când vă aflați în mulțime, și evitați să purtați portofelul și telefonul în buzunare exterioare;
– evitați implicarea în conflicte de orice natură;
– respectați indicațiile jandarmilor, iar în caz de nevoie nu ezitați să le cereți ajutorul;
– în situația în care sunteți martorii săvârșirii unor fapte antisociale sau incidente, solicitați ajutorul forțelor de ordine, în mod direct sau prin apel la numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112.
Jandarmii montani sibieni vor fi alături de turiști în stațiunile Bâlea și Păltiniș
Totodată, în perioada 24-28.12.2025, jandarmii montani sibieni vor fi alături de turiști în stațiunile Bâlea și Păltiniș, unde vor desfăşura activități de informare cu privire la regulile care trebuie respectate în zona montană, fiind pregătiţi să acorde sprijin persoanelor aflate în dificultate.
Recomandări ale jandarmilor montani
Pentru prevenirea accidentărilor/situațiilor de pericol în zona montană și limitarea efectelor în cazul producerii acestora, jandarmii montani le recomandă turiștilor:
– înainte de a pleca în drumeție să se informeze asupra itinerariului propus, gradului de dificultate, starea vremii, condițiilor climatice locale, starea de funcționare a mijloacelor de transport pe cablu;
– să plece pe munte doar cu echipament adecvat: lanternă, rucsac, trusă de prim-ajutor;
– să nu se aventureze pe traseele turistice după lăsarea întunericului și fără echipamentul adecvat;
– să folosească numai traseele marcate și să urmărească marcajele de pe traseu;
– în cazul apariţiei dificultăţilor pe traseu sau a înrăutăţirii vremii, să se retragă la cea mai apropiată cabană;
– să nu consume băuturi alcoolice înainte sau în timpul practicării drumeţiilor;
– să nu deterioreze amenajările turistice, marcajele sau indicatoarele;
– dacă întâlnesc animale sălbatice, să nu se apropie de acestea pentru a le filma, fotografia sau pentru a le hrăni.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
De Sărbătoarea Nașterii Domnului, ÎPS Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a transmis o scrisoare pastorală tuturor credincioşilor din cuprinsul Mitropoliei Ardealului.
„În lumea de astăzi alergăm cu toţii după o bogăție efemeră şi trecătoare. Căutăm doar pe cele ale lumii acesteia şi ne cheltuim toate resursele ființei noastre pentru a dobândi bunuri şi comori pe care nu le putem lua cu noi când vom pleca din această lume. Definim şi înțelegem bogăția ca pe o posesie de bunuri materiale”, spune Mitropolitul Laurențiu.
„Dar iată, la acest praznic luminos, Dumnezeu ne cheamă la o altă plinătate, la o altă avuție: cea pe care nici molia, nici rugina nu o strică și de care nici un hoț nu se poate atinge (cf. Matei 6, 20), ne atrage atenția arhipăstorul Ardealului. Paradoxul sărăciei divine ne învață cum adevărata comoară creștinească nu stă în avere, putere sau confort, ci în capacitatea de a te goli pe tine însuți din iubire pentru celălalt, așa cum a făcut Hristos.”
Redăm, în cele ce urmează, Pastorala din acest an.
TAINA BETLEEMULUI:SĂRĂCIA LUI DUMNEZEU – BOGĂŢIA NOASTRĂ
Căci cunoașteți harul Domnului nostru IisusHristos, că El, bogat fiind, pentru voi a sărăcit,ca voi cu sărăcia Lui să vă îmbogățiți. (2 Corinteni 8, 9)
† L A U R E N Ţ I U, DIN MILA LUI DUMNEZEU,ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞIMITROPOLITUL ARDEALULUI
Iubitului nostru cler, cinului monahalşi dreptcredincioşilor creştini, har, milă şi pace de la Dumnezeu,iar de la noi, arhiereşti binecuvântări!
O, minunată împreunare! O, preaslăvităamestecare! Cel ce este Se face şi Cel neziditSe zidește; Cel ce îmbogățește sărăcește, căcisărăcește cu trupul meu, ca eu să mă îmbogățesc cudumnezeirea Lui. (Sf. Grigorie Teologul, Cuvânt la Arătarea Domnului)
Iubiții mei fii duhovniceşti,
An de an, mărețul Praznic al Întrupării Fiului lui Dumnezeu ne face părtași darului iubirii dumnezeiești nemărginite față de întreaga omenire. Bucuria sărbătorii este mereu nouă, mereu plină de lumină. Frumoasele cântări ale Crăciunului răsună din nou, marcând atmosfera de bucurie spirituală, pe care o trăim în aceste zile de prăznuire. Infinite sunt darurile pe care le primim la această sărbătoare şi, de aceea, în fiecare an, prin cuvântul pastoral pe care vi l-am adresat, ne-am oprit asupra unui dar specific al acestui praznic împărătesc, încercând astfel să descifrăm împreună semnificația lui duhovnicească şi importanța lui pentru viaţa noastră.
Anul acesta vorbim despre marea bogăție a lui Dumnezeu, Care Se pogoară în ieslea sărăciei noastre pentru a ne umple şi pe noi de fericirea bogăției Sale. Datoria noastră este aceea de a ne apropia de Taina Betleemului, care ne arată cum Dumnezeu, în înțelepciunea Sa, a ales un mod unic prin care să vină la noi, sărăcind din iubire de oameni. Chemarea noastră însă e aceea de a primi cu vrednicie această bogăție cerească, duhovnicească.
Minunea Betleemului este un paradox pe care mintea omenească nu poate să îl înțeleagă: Dumnezeu, Dăruitorul, nu vine la noi trimiţându-ne ceva de la Sine, o bogăție detașată de Sine, ci El Însuși devine Darul, arătându-ne că bogăția Sa nu constă în ceea ce are, ci în ceea ce ne dă, adică pe Însuși Fiul Său, Cel Unul-Născut. Face aceasta pentru că El este bogat din veșnicie şi pentru că le are pe toate la modul superlativ, fiind iubirea desăvârşită, lipsită de orice urmă de egoism.
El a creat lumea nu din lipsă sau nevoie, ci din preaplinul iubirii Sale, însă a dorit să împărtăşească şi altor ființe spirituale bogăția Sa nemărginită, creând astfel cerul şi pământul şi toate cele ce sunt în el, iar mai pe urmă l-a creat pe om după chipul Său. Invitația către om era ca el să moștenească viața fără de moarte și veșnicele bunătăți, după cum afirmă Sfântul Vasile cel Mare în textul Liturghiei care îi poartă numele. Omul a nesocotit această mare bogăție şi, căzând în păcat, a sărăcit duhovnicește, depărtându-Se de Izvorul dragostei dumnezeieşti.
Dar Dumnezeu cel infinit de bogat în slavă, dorind să vină şi să ne ridice din sărăcia noastră, S-a smerit, S-a golit, S-a deșertat pe Sine (Filipeni 2, 7), născându-Se ca un prunc sărac, în iesle, gol, lipsit de orice slavă lumească. Doar în acest mod, doar prin această sărăcire de bună voie, însă plină de iubire, bogăţia lui Dumnezeu putea ajunge la noi, cei sărăci, fără să ne zdrobească cu slava Sa plină de lumină. Doar îmbrăcându-Se în sărăcia noastră a putut să ne umple pe noi de bogăția slavei Sale nemărginite.
Iubiţi credincioşi,
Pruncul născut în ieslea Betleemului este bogăția noastră cea adevărată, căci în El locuiește trupește toată plinătatea dumnezeirii (Coloseni 2, 9). El nu este oricine, ci este Împăratul împăraților, Care a ales într-un mod mai presus de înțelegerea noastră să Se nască într-un staul. El este Stăpânul universului, Care S-a lăsat purtat în brațele unei Fecioare curate. Este Viața veșnică, primește să fie înfășat în scutece. Toate acestea le-a făcut pentru a ne descoperi adevărata bogăție a lui Dumnezeu: golirea Sa de Sine, kenoza Sa. Sărăcirea Sa pentru noi este semnul suprem al iubirii Sale altruiste, un act de iubire desăvârșită pentru om, și nu un act săvârșit din necesitate. Cuvântul lui Dumnezeu vine la noi în mod umil și ia asupra Sa sărăcia noastră, pentru a ne umple de bogăţia Sa nemărginită.
Peștera Betleemului este cea care ne umple de bogăție şi ne arată că adevărata comoară a vieţii noastre este Cel pe care ea îl cuprinde: acest Prunc dumnezeiesc, Care ni Se dăruieşte neîncetat în Biserică, prin Sfintele Taine. El ne învaţă că dacă vrem să devenim bogați trebuie să ne dăruim pe noi înşine, să devenim dar pentru semenii noștri. În jertfa noastră stă însăși posibilitatea noastră de îmbogățire. Doar dăruindu-ne vom putea dobândi darurile cele nepieritoare ale vieţii veșnice. Aceasta este taina ce ni s-a arătat tuturor în ieslea săracă a Betleemului.
Iubiţi fraţi creştini,
În lumea de astăzi alergăm cu toţii după o bogăție efemeră şi trecătoare. Căutăm doar pe cele ale lumii acesteia şi ne cheltuim toate resursele ființei noastre pentru a dobândi bunuri şi comori pe care nu le putem lua cu noi când vom pleca din această lume. Definim şi înțelegem bogăția ca pe o posesie de bunuri materiale.
Ne ghidăm întreaga noastră viaţă după imperativul acumulării de averi, uitând avertismentul Apostolului neamurilor, care ne spune că iubirea de bani este începutul tuturor relelor în lumea aceasta (1 Timotei 6, 10). Drama cea mare a existenței noastre în această lume este aceea că toate aceste bunuri materiale după care alergăm ne pot aduce doar o fericire trecătoare și amăgitoare. După aceasta urmează înrobirea noastră spirituală, în care uităm de Binefăcătorul căruia suntem datori să-I mulțumim.
Dar iată, la acest praznic luminos, Dumnezeu ne cheamă la o altă plinătate, la o altă avuție: cea pe care nici molia, nici rugina nu o strică și de care nici un hoț nu se poate atinge (cf. Matei 6, 20). Paradoxul sărăciei divine ne învață cum adevărata comoară creștinească nu stă în avere, putere sau confort, ci în capacitatea de a te goli pe tine însuți din iubire pentru celălalt, așa cum a făcut Hristos.
Pentru a înțelege această taină a lui Dumnezeu, Biserica ne-a îndemnat, prin pericopele care s-au citit în duminicile Postului Nașterii Domnului, să nu ne alipim inima de lucrurile trecătoare ale acestei lumi, ci să ne îmbogățim neîncetat în Dumnezeu, făcând avere în faptele cele bune, în milostenie, în iertare și în iubire, în credință, în nădejde şi în rugăciune. Când Îi deschidem Pruncului sărac ușa sufletului nostru, El intră și ne umple cu pacea Sa, pe care lumea nu o poate da, cu bucuria Sa, cea care nu depinde de împrejurări, cu iubirea Sa cea desăvârșită, care biruiește moartea, cu bogăția cea adevărată şi veșnică.
De aceea, în acest mare Praznic al Nașterii Domnului, să nu fim cei care așteaptă primirea darurilor, ci să devenim noi înșine un dar pentru ceilalți! Să-i vizităm pe cei singuri și pe cei bolnavi, să-i sprijinim pe cei săraci, să-i mângâiem și să-i încurajăm pe cei întristați și copleșiți de necazurile și greutățile acestei vieți. Numai așa vom înmulți neîncetat bogăția iubirii lui Dumnezeu în lumea plină de ură și păcate și astfel vom dobândi şi noi darurile nepieritoare, pentru câștigarea Împărăției Cerurilor.
Să nu uităm că ieslea din Betleem este și astăzi deschisă. Hristos Se naște în fiecare suflet care Îi face loc. Aceasta să fie seara în care să se audă și în inimile noastre glasul îngerului: Nu vă temeți! Iată, vă binevestesc vouă bucurie mare… că vi S-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul (Luca 2, 10-11).
Cu părintească dragoste și binecuvântare, vă doresc un Praznic plin de bogăția harului lui Dumnezeu!
Sărbători fericite!
An Nou binecuvântat!
Întru mulţi şi fericiţi ani!
Al vostru arhipăstor şi rugător fierbinte către Dumnezeu,
† Dr. Laurenţiu Streza,
Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Două femei din județul Sibiu sunt cercetate penal după ce au cumpărat mai multe obiecte pirotehnice interzise la deținere.
Polițiștii din cadrul Serviciului Arme, Expozivi și Substanțe Periculoase s-au deplasat la domiciliul a două femei, în vârstă de 21 și 33 de ani, de pe raza județului Sibiu, care ar fi efectuat comenzi online și ar fi achiziționat articole pirotehnice din categoria P1 și T1, interzise la deținere, conform Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive.
Întreaga cantitate de articole pirotehnice, respectiv peste 3.300 bucăți de petarde și o baterie de artificii a fost indisponibilizată în vederea continuării cercetărilor efectuate într-un dosar penal, deschis sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deținerea fără drept de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Dacă veți trece zilele acestea prin Piața Mare, o să vedeți buluc de oameni care se înghesuie să viziteze Târgul de Crăciun, organizat din 2007, în Sibiu. Dar oare exista vreun eveniment similar în trecutul orașului nostru?
La această întrebare ne va răspunde în rândurile următoare Rafael Țichindelean, istoricul care întreprins studiul asupra acestei teme: „Orașele și comunitățile europene au o puternică tradiție a târgurilor. Apărute timpuriu, încă din faza de formare a orașelor, târgurile erau veritabile forme de comerț și de divertisment.
Evident, de-a lungul timpului ele și-au schimbat și/sau conservat forma, dimensiunea, specificul și funcționalitatea, însă acestea capătă o formă bine definită în perioada medievală, când devin extrem de populare și foarte frecventate de oameni. Practic, târgurile din orașele medievale devin un spațiu al comerțului, al divertismentului și al socializării. Acestea au fost adesea responsabile pentru animarea și dinamizarea vieții cotidiene în oraș, ele ajungeau să reprezinte un puls care dă viață orașului.
Funcția primară a acestora a fost evident cea comercială și economică, în târguri oamenii întâlnindu-se să vândă sau să cumpere produse și animale, însă unele târguri mai dispuneau și de diverse manifestații, spectacole, reprezentații, cu alte cuvinte, divertisment. În prezent am început să atribuim manifestațiilor festive, prilejuite de sărbătoarea Crăciunului, din zonele centrale ale orașelor denumirea de «Târguri de Crăciun». Tendința nu este deloc neinspirată, întrucât aceste manifestări culturale, comerciale și de divertisment reprezintă reinterpretări ale tradițiilor târgurilor din trecut. La o succintă și rapidă analiză, putem constata faptul că târgurile de Crăciun din prezent dispun de tarabe comerciale, unde se pot achiziționa produse culinare sau suveniruri, precum și de scene, patinoare sau alte spații dedicate relaxării și divertismentului”.
„Sibiul își începe tradiția târgurilor în perioada medievală”
Sibiul este un oraș foarte cunoscut pentru târgurile sale, atât cele din trecut, cât și cele din prezent. Sibienii sunt fără îndoială pasionați, chiar împătimiți, ai târgurilor, fie ele de Crăciun, fie târguri propriu-zise, comerciale. În trecut, în Sibiu se organizau numeroase târguri de-a lungul anului, în diferite zone din oraș, majoritatea acestora fiind târguri de animale, însă evident, erau și târguri de produse diverse.
Sibiul își începe tradiția târgurilor în perioada medievală, când o și dezvoltă puternic, apoi este perpetuată în perioada modernă și întâlnim practica inclusiv în perioada contemporană. În perioada medievală și modernă vorbim desigur de târguri cu un rol primar comercial, nicidecum târguri de Crăciun, în sensul cu care ne-am obișnuit noi al cuvântului. Tendința unor târguri cu rol festiv, dedicate sărbătorii Crăciunului, apare la Sibiu mult mai târziu.
„Târg de iarnă”, un târg de produse și de animale, organizat iarna
Pentru a răspunde întrebărilor referitoare la debutul unor astfel de târguri, la popularitatea lor și frecvența, persistența lor în timp, spune Rafael, putem face apel la documente istorice și la presa istorică a vremii, un martor deosebit când vine vorba de studiul unor aspecte ce țin de societate și viață cotidiană. Cu toate acestea, și incursiunile în presa istorică pot cu mare dificultate să dea un răspuns clar și definitoriu referitor la târgurile de Crăciun, întrucât rareori se aborda acest subiect în ziar.
O explicație ar fi că interesul public referitor la astfel de subiecte în presă nu era atât de crescut, așadar ziarele nu se orientau cu predilecție spre astfel de subiecte și articole dacă nu urmau să atragă cititorii. Ironic, în prezent există un interes mai crescut în media pentru târguri festive de divertisment decât pentru târguri comerciale în adevăratul sens al cuvântului, în timp ce în trecut oamenii erau mai interesați să citească în ziar despre târgurile comerciale, întrucât acestea erau informații de care aveau mare nevoie, care îi interesau în mod deosebit, din ziar aflând informații importante privind prețurile produselor, locația și data la care se organizau târgurile și multe altele. Presa prefera să trateze acest subiect știind că este mai util publicului.
Așadar, nu este de mirare că presa de la sfârșit de secol XIX și până la mijlocul secolului al XX-lea este abundentă în articole referitoare la târguri de produse, târguri de cai, vaci și alte cornute. În preajma Crăciunului nu apar multe informații referitoare la târguri festive în Sibiu, însă apare frecvent conceptul de „târg de iarnă”, care practic era tot un târg de produse și de animale, organizat iarna, de obicei în lunile ianuarie-februarie.
„Primele dovezi ale unor evenimente cu caracter festiv apar încă din timpuriu în presa istorică sibiană”
Primele dovezi ale unor evenimente cu caracter festiv apar încă din timpuriu în presa istorică sibiană, începutul secolului XX. Deși este cel mai bun martor ocular și o sursă veritabilă, presa vremii nu oferă cu foarte mare lux de amănunte detalii cu privire la modul de organizare și desfășurare a târgurilor de Crăciun, probabil încă se contura ideea unei celebrări festive colective în mintea sibienilor, iar ideea de târg încă nu prinsese o formă bine definită, iar ziarele preferau alte subiecte cu grad mai mare de importanță, cu potențial în a atrage opinia publică, în pofida acestui subiect.
„Spiritul sărbătorilor se manifesta sub forma impulsului și dorinței de a-i sprijini pe cei neajutorați, pe cei izolați și defavorizați”
Primele tipuri de festivități care sunt menționate în presă nu încorporează ideea de târg de Crăciun propriu-zis, ci sunt mai degrabă evenimente caritabile organizate în preajma Crăciunului. Spre exemplu, un număr din Telegraful Român din anul 1906 vorbește despre o astfel de festivitate: surorile de caritate ale spitalului civil Francisc Iosif au organizat un festival de Crăciun dedicat strângerii de donații pentru bolnavii din spital, numărul acestora ajungând la 406, iar mai mult din jumătate din ei erau români.
Surorile au stabilit ca punct de desfășurare spitalul Francisc Iosif, despărțământul 3, iar persoana responsabilă desemnată care să se ocupe de strângerea donațiilor a fost Katharina Herberth. Articolul menționează că organizatorii se așteaptă la ornamente pentru brad, prăjituri, fructe, haine, bani, iar pentru copii la jucării și cărți cu ilustrații. Pentru sibieni o primă formă de festivitate de Crăciun sărbătorită colectiv ia forma evenimentelor caritabile, așadar pentru ei spiritul sărbătorilor se manifesta sub forma impulsului și dorinței de a-i sprijini pe cei neajutorați, pe cei izolați și defavorizați.
Târgul de Crăciun al Sibiului „a fost slab cercetat”
Ideea unui târg de Crăciun ale cărui festivități și desfășurare să aibă un puternic caracter comercial nu era încă explorată de sibieni și nici frecventată, prin urmare și primele încercări de organizare nu au fost mediatizate și promovate masiv, iar populația prefera alte activități și practici în detrimentul acesteia, spre exemplu prezența la biserică în cadrul slujbelor religioase, așadar astfel de evenimente deși existau nu aveau un succes foarte remarcabil.
Același ziar menționează în 1904 că târgul de Crăciun al Sibiului „a fost slab cercetat”, iar autorii găsesc explicația: contextul religios, adică faptul că târgul a fost organizat în preajma sărbătorilor de iarnă. Așadar, sibienii au preferat să rămână în casă pentru a se pregăti spiritual și să frecventeze biserica în locul târgului.
„La o târguială de Lei 300 – fiecare cumpărător primește un Cadou de Crăciun potrivit după propria alegere”
Această situație este recurentă și în perioada interbelică, târgurile deși existau și probabil erau frecventate într-o oarecare măsură, nu erau populare și promovate, prezența lor în presa sibiană a vremii este aproape inexistentă. Ziare precum Foaia poporului evitau să scrie articole despre acestea și se rezumau de cele mai multe ori la simple anunțuri. De asemenea, târgurile aveau altă formă față de cea cu care suntem familiarizați în prezent.
În locul unor evenimente festive de mare amploare în cadrul cărora să fie îmbinate aspecte culinare cu cele ludice recreative (muzică, spectacole, actorie etc.), târgurile din interbelic aveau un caracter strict comercial și economic, fiind văzute ca simple momente care prilejuiesc afaceri profitabile, cu alte cuvinte, momente când firmele și comercianții oferă prețuri speciale cumpărătorilor sau fac diverse oferte și promoții cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
Iată un anunț dintr-un număr din Foaia poporului din anul 1927: „Atențiune! Atențiune! La Firma: Hans Gutt, modă de domni, covoare albituri, tricotaje, Sibiu, Strada Regina Maria (Cisnădiei) 18 a început la 2 Decemvrie târgul de Crăciun. La o târguială de Lei 300 – fiecare cumpărător primește un Cadou de Crăciun potrivit după propria alegere”.
„Semnificația morală și socială a întrupării”
Situația este similară și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cumva de așteptat, întrucât dat fiind contextul internațional, este firesc ca societatea să nu se concentreze cu predilecție pe organizarea unor evenimente festive de mare amploare cu ocazia Crăciunului, așadar ideea de târg festiv de Crăciun nu a avut parte de contextul favorabil pentru a se manifesta. Singurele formule de „târg” întâlnite în presa sibiană sunt cele tratate deja anterior.
Spre exemplu, în anul 1940, Gazeta Sibiului publica în mod obsesiv articole despre târgul de Crăciun organizat de casa de modă Gunter Wachner. Acest târg începuse la data de 10 decembrie și reușea cumva să aducă spiritul sărbătorilor în ochii sibienilor, având vitrine decorate cu tematică de cadouri de Crăciun. Asemenea altor firme, casa de modă a stabilit prețuri speciale de Crăciun și organizase diferite oferte și promoții. Accentul era pus pe hainele de damă.
În altă ordine de idei, în 1945, tot Gazeta Sibiului scria de un festival de Crăciun organizat de Sindicatul funcționarilor Ministerului de Finanțe Filiala Sibiu, pe data de 22 decembrie. Și acest eveniment abordat de către presă avea tot un caracter filantropic, asemenea celor de la începutul secolului XX. Festivalul a fost organizat în sala cinematografului Apollo, iar veniturile obținute au fost donate pentru sprijinirea funcționarilor refugiați și evacuați din cauza războiului.
Festivalul a avut un program artistic care conținea recitaluri de colinde de Crăciun și o cuvântare conferențiată de preotul prof. Dr. Corneliu Sârbu, despre „Semnificația morală și socială a întrupării”. Festivalul s-a bucurat de un mare succes, în sală fiind prezent un public extrem de numeros, iar încasările ridicându-se la cifra de 478.850 de lei. Suma a fost distribuită funcționarilor săraci, evacuați sau refugiați în raport cu numărul de copii și nevoile familiale ale acestora.
„Orășelului Copiilor”, un început de „târg”
Nici presa din perioada comunistă din Sibiu nu tratează amplu și cu generozitate subiectul unui târg de Crăciun. Desigur, în preajma Crăciunului erau organizate numeroase evenimente, spectacole, manifestații, însă nu erau organizate sub forma unui târg precum îl știm pe cel de astăzi. În perioada comunistă se evita utilizarea terminologiilor care ar fi evocat religiosul, prin urmare ziarele nu obișnuiau să scrie despre „târguri de Crăciun”, ci mai degrabă despre „târguri de iarnă”. Însă, dacă ne referim la manifestații festive de amploare, în perioada comunistă se dezvoltă conceptul „Orășelului Copiilor”, o inițiativă de educație ideologică și de recreere controlată dedicată copiilor.
„Orășelul Copiilor” era organizat sub forma unui mini-parc de distracții dispunând de trenulețe, carusele mici, leagăne etc., iar de multe ori apăreau în componența sa clădiri în miniatură: școală, poliție, poștă (toate în mod simbolic, pentru a încuraja educarea copilului în spirit socialist). În preajma sărbătorilor de iarnă, aceste parcuri de distracții erau amenajate cu specificul sărbătorilor, fiind adăugate elemente tematice decorative precum brazi, fulgi de nea, oameni de zăpadă etc.
Deși putea fi oarecum considerat un târg de Crăciun, Orășelul Copiilor nu avea forma, amploarea și specificul unui eveniment festiv de tip occidental. La Sibiu, Orășelul Copiilor era organizat în zone de parc și agrement, deloc în zona centrală monumentală, precum Piața Mare, Piața Mică, care erau zonele oficiale, administrative, prin urmare erau rezervate ceremoniilor oficiale, manifestațiilor de partid și evenimentelor strict controlate. Orășelul Copiilor era organizat cu preponderență în Parcul Sub Arini, fiind cel mai mare parc al orașului și fiind intensiv amenajat în perioada socialistă, însă existau și extensii ocazionale în zona Dumbrăvii Sibiului și în cartierele anilor ’70 – ’80, un fel de micro-orașe ale copiilor.
„Ideea de Orășel al Copiilor mai există, însă doar subtil, ca o extensie a Târgului de Crăciun de la Sibiu”
Ideea Orășelului Copiilor a fost menținută o perioadă și după căderea regimului comunist, fiind relocat temporar în Piața Mare, însă într-un context complet diferit de sens și de funcție. Orășelul Copiilor își pierde rolul și sensul ideologic și devine o atracție temporară, o componentă de eveniment, foarte mult promovată și foarte apreciată în preajma Crăciunului, iar funcționalitatea sa devine una pur ludică și recreativă, iar la nivel de oraș imaginea Orășelului ajuta mult în privința marketingului urban. În prezent, ideea de Orășel al Copiilor mai există, însă doar subtil, ca o extensie a Târgului de Crăciun de la Sibiu (care devine eveniment central), dar nu mai evocă nimic din vechea sa tradiție și din originea sa. Chiar terminologia este abandonată, rareori fiind întâlnită în prezent această denumire, singurele mențiuni fiind făcute de populația îmbătrânită a orașului, însă ocazional.
Târgul de Crăciun de astăzi
Târgul de Crăciun de la Sibiu, sub forma sa cunoscută de astăzi, apare masiv în presă, în media, în marketing, apare ca brand de oraș, abia după anul 2007, adică după momentul aderării României la Uniunea Europeană și după ce Sibiul este încununat cu titlul de Capitală Culturală Europeană.
Conceptul unui târg de Crăciun cu valențe festive, îmbinate cu aspecte comerciale și de divertisment apare abia după căderea comunismului, când se conturează încet și începe să capete o formă bine definită, însă forma sa actuală extrem de cunoscută s-a dezvoltat în perioada post 2007, fiind posibilă datorită unor investiții de capital și de fonduri masive, datorită deschiderii spre Occident și împrumuturilor/schimburilor culturale care s-au făcut cu alte state europene unde se practică acest eveniment, datorită unor strategii de marketing cultural urban moderne, datorită unor reorientări ideologice și politice care au început să pună accentul pe patrimoniul cultural din zona centrală și pe specificul tradiției germane din Sibiu și datorită deschiderii publicului sibian față de astfel de forme de divertisment.
Oamenii au nevoie de „pâine și circ”
„De multe ori avem impresia că istoria este alcătuită doar din faptele unor oameni mari, fără să ținem cont de faptul că istoria presupune studiul întregului trecut uman, prin urmare și viața cotidiană a comunităților umane reprezintă o latură deosebit de importantă a istoriei, demnă de studiat și chiar fundamentală în înțelegerea unor fenomene care au ajuns să ne construiască, modeleze și definească azi societatea.
De multe ori, deosebit de interesante sunt aspectele ce țin de loisir și de divertisment atunci când ne referim la studiul vieții cotidiene din trecut al comunităților umane. Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat diverse forme de divertisment și de petrecere a timpului liber, diverse formule de a organiza manifestații și spectacole în spațiul public, pentru a încuraja socializarea și închegarea mai eficientă a comunității într-un corp unitar și solid. După cum spunea și o expresie antică din lumea romană: oamenii au nevoie de «pâine și circ». O astfel de tipologie de «circ» în societățile umane o constituie târgurile”, concluzionează Rafael.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
