Petru este un băiețel de doar 8 ani, care luptă de aproape 5 ani cu un diagnostic crunt: gliom pontin difuz cu mutație H3K27M, o formă extrem de rară și agresivă de cancer cerebral. Povestea lui nu este doar despre boală, ci despre curaj, speranță și o dragoste nemărginită.
Petru a fost abandonat la naștere, dar viața i-a scos în cale o familie care l-a iubit necondiționat. A spus „tati” din prima clipă și de atunci, acești părinți minunați nu au făcut altceva decât să lupte pentru el.
De la tratamente grele în România până la ședințe de terapie în Franța cu medicamentul ONC201 (singura opțiune care dă rezultate în cazul lui), Petru a dovedit că miracolele există.
Dar aceste rezultate vin cu un cost imens: 7000 de euro la fiecare 3 luni, plus transport, cazare și alte cheltuieli. Casa de Asigurări și Ministerul Sănătății au refuzat sprijinul.
Școala Primară Creștină din cadrul Bisericii Biruința organizează în data de 18 iulie, de la ora 18.00 un bazar caritabil, unde veți găsi:
burgeri, hot dog, pizza, miere, limonadă, ciocolată, prăjituri, dulciuri de casă;
tăiței și pâine de casă;
activități și experiențe: fotografii de familie, ateliere creative pentru copii;
servicii: tuns copii, voucher makeup, ateliere pentru dezvoltare personală copii
articole hand-made
Noi suntem singura lui șansă acum. Implică-te și tu!
Astfel, polițiștii sibieni au fost sesizați prin apel 112 despre faptul că într-un imobil din localitatea Fofeldea, o femeie a fost agresată de către fostul ei partener.
Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Agnita s-au deplasat rapid, stabilind faptul că, la aceeași dată, o tânără în vârstă de 24 de ani ar fi fost agresată de către un bărbat în vârstă de 30 de ani, ambii domiciliați în localitatea Nocrich.
Polițiștii au fost sesizați de către o femeie în vârstă de 38 de ani despre faptul că, la aceeași dată, soțul său ar fi agresat-o și amenințat-o în timp ce ambii se aflau la domiciliul comun, din orașul Cisnădie.
„Detectorismul a început cu stângul în România, în condițiile în care între 1993-2005, detectoriștii s-au identificat exclusiv cu braconierii siturilor arheologice”, spune conf. univ dr. habil. Marius-Mihai Ciută, fost polițist de patrimoniu și actualmente profesor universitar la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu. Acesta și-a dedicat atenția ultimilor 20 ani acestui fenomen, al detectorismului, care poate produce, cum afirmă el, prejudicii inestimabile Patrimoniului Cultural Național. Munca sa a dus la peste zece studii și articole cu asupra acestei probleme.
Un fenomen nemonitorizat
„Lupta” între detectoriști și arheologi este una încă actuală. „După 2005, fenomenul detectorismului a luat dimensiuni pe care nu le anticipa nimeni. A crescut și crește în mod exponențial sau după modelul «bulgărelui de zăpadă». De exemplu, dacă în 15 martie 2021, un grup de socializare cunoscut (DetectieMetal.com – Comunitatea detectoristilor din Romania) avea 8.300 membri, în 27 iunie 2025, numărul membrilor este de 66.100! A crescut de peste 8 ori în 4 ani. De asemenea, conform unor estimări pe care le-am făcut (și le-am publicat!), în 2023 în România activau peste 30.000 de deținători de detectoare de metale! Pot aprecia că acum sunt peste 35.000! În condițiile în care în România au au rămas mai puțin de opt polițiști de PCN, trebuie să fii naiv să crezi că acest fenomen poate fi monitorizat! El rămâne unul necunoscut în proporție de peste 90%.
Din nefericire, deși poliția de patrimoniu cultural și arheologii au tras nenumărate semnale de alarmă, legile au rămas neschimbate, neadecvate, lăsând multe goluri și neînțelegeri. Nu există interesul evident al responsabililor din Ministerul Culturii de a actualiza și adecva legislația. Mai mult, această stare de lucruri a dus la existența unor raporturi conflictuale, tensionate, între detectoriști și arheologi. Este exact ce nu ar trebui să se întâmple! Cu ce a greșit patrimoniul cultural în această situație? Ca ofițer de Poliție de patrimoniu am încercat să militez pentru deschiderea căilor de comunicare între arheologi și detectoriști.
Parțial, am reușit. Am deschis calea unor bune practici. Dar este un demers dificil. Suspiciuni, rețineri, ezitări vor exista mereu, sau chiar se vor schimba atitudinile unor actori. Există însă mari disfuncții: diferența netă numerică (30.000 de detectoriști la mai puțin de 1000 de arheologi activi), diferențe de viziune și abordare a problematicii, diferențe de pregătire profesională și de repere morale, incapacitatea înțelegerii unor noțiuni elementare legate de însemnătatea contextului arheologic”, spune Marius Ciută.
Ce este un „obiect de patrimoniu”
Ca să înțelegem mai mult acest fenoment, l-am rugat pe fostul polițist de patrimoniu să ne lămurească în legătură cu adevărat problemele pe care le cauzează detectoriștii Patrimoniului Cultural Național. Primul pas ar fi să definim ce este un obiect de patrimoniu. „Cea mai bună descriere a «Obiectului de patrimoniu» este de găsit în modul de definire a «bunului care aparține patrimoniului cultural național» din Legea 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural mobil: bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural şi ale relațiilor omului cu acesta, ale potențialului creator uman şi ale contribuției românești, precum şi a minorităților naționale la civilizația universală. Pentru un polițist de patrimoniu, obiectul de patrimoniu este orice entitate materială care impune necesitatea protejării ei, ca element imuabil în ceea ce privește definirea unui popor”, afirmă Marius Ciută.
Atribuțiile polițistului de patrimoniu
Un polițist de patrimoniu, după cum spune profesorul universitar, trebuie să ia măsurile legale necesare pentru a gestiona o evidență (inventar) al PCN (Patrimoniul Cultural Național) în zona sa de competență, de a preveni și de a investiga faptele care pot duce la afectarea PCN. Acest lucru înseamnă o serie largă de atribuții: de la efectuarea de controale la unitățile care dețin bunuri de PCN, la efectuarea de activități judiciare în cadrul dosarelor penale privind PCN, la gestionarea protocoalelor de colaborare cu instituții cu atribuții în domeniul PCN, la eliberarea de autorizații de deținere a detectoarelor de metale și monitorizarea activității detectoriștilor.
Apariția acestei structuri speciale, care avea ca principală responsabilitate protejarea, prin toate căile prevăzute de lege, a patrimoniului cultural, nu a fost determinată de o nevoie a societății și nici măcar ca un element al strategiei structurilor puterii executive sau legislative. Această structură a poliției de protejare a patrimoniului cultural (PCN), ca de altfel și legile de protejare a PCN din anii 2000-2002, au apărut ca elemente obligatorii impuse de Uniunea Europeană pentru aderarea României la organismul european. Legile au fost concepute „pe repede înainte”, motiv pentru care s-au dovedit a fi incomplete și neadecvate în scurt timp.
Polițiștii de patrimoniu au avut rolul unor „cenușărese”
Poliția de PCN, a avut un debut bun (chiar foarte bun!) în intervalul 2005-2009, afirmă profesorul universitar, reușind mult peste ceea ce și-au propus decidenții politici de la acel moment. „Deși rezultatele ei au fost peste așteptări, prin faptul că în exercitarea atribuțiilor specifice a deranjat structuri, instituții, persoane, nu a fost o structură agreată. Mai mult, pot afirma că nici IGPR (Inspectoratul General al Poliției Române) și nici Ministerul Culturii nu au înțeles niciodată care este adevărata menire a poliției de patrimoniu.
IGPR a perceput-o ca pe un «corp străin» impus «cu forța» de conducerea politică, iar Ministerul Culturii (mai ales prin structurile sale deconcentrate) s-a simțit amenințat de ideea unei monitorizări «din exterior», care le-ar fi știrbit din autoritate și, mai rău, ar fi relevat disfuncțiile care guvernează funcționarea acestor instituții. Pe scurt, polițiștii de patrimoniu au avut rolul unor cenușărese, nefiind «iubiți» de nimeni, obligați ca prin natura activităților lor să devină persoane neagreate de puternicii locali (primari, președinți de CJ, directori de muzee sau instituții de cultură, investitori, administratori de societăți comerciale, detectoriști!”
Oamenii nu știu să facă diferența dintre un simplu obiect de patrimoniu și un obiect găsit pe proprietatea lor
În marea majoritate a cazurilor, oamneii nu știu să facă această distincție între un obiect de patrimoniu și un simplu obiect găsit pe proprietatea lor, e de părere Marius Ciută: „Ai nevoie de o cultură generală solidă (absolvirea unor forme de educație superioară), dar și de capacitatea de a ști unde și cum să te documentezi. În cazurile detectoriștilor, mai intervine un factor: interesul! Mă refer la cât de interesat este, de fapt, de semnificația istorică și valoarea patrimonială a acelui bun.
În marea majoritate a cazurilor, detectoriștii sunt interesați doar de valoarea intrinsecă a pieselor, de modul în care le pot valorifica, sau, în cea mai puțin rea din situații, de modul în care pot să devină celebri în cadrul comunității sociale în cadrul căreia îți prezintă descoperirile. Indiferent de regimul de proprietate al terenului pe care se face descoperirea, bunurile PCN aparțin Statului! Unii detectoriști confundă regimul de proprietate asupra terenului cu cel de proprietate al obiectelor aflate în subsolul acelui teren! Unii fac această confuzie deoarece în alte țări (cum ar fi UK), unde există alte prevederi legale privind proprietatea, o parte din compensația plătită de entitățile care achiziționează bunurile culturale revine proprietarului. În România această prevedere legală nu există!”
Pașii pe care trebuie să-i facem atunci când găsim un obiect de patrimoniu
L-am rugat pe Marius Ciută să ne spună ce trebuie făcut atunci când găsim un obiect de patrimoniu: „În cazul unei descoperiri întâmplătoare (acceptând în continuare că bunurile descoperite utilizând detectorul de metale sunt «întâmplătoare», descoperitorul este obligat să predea bunul, într-un interval temporal stabilit, la primarul localității de pe raza căreia a fost efectuată descoperirea. Acesta din urmă anunță Direcția pentru Cultură și ia, potrivit legii (!) primele măsuri necesare (identificare loc descoperire, aflate date și informații, măsuri de pază și protecție etc.).
DJC preia bunurile, face propriile investigații (împreună cu primarul și descoperitorul), predă bunurile unei instituții publice care are drept de deținere (muzeu, colecție publică etc.), iar dacă are suspiciuni cu privire la legalitatea descoperirii, anunță organele judiciare!”
„Lupta cu detectoriștii”
Detectoriștii, afirmă profesorul universitar, ca și membrii societății, sunt diferiți, de la caz la caz și reacționează diferit, în funcției de reperele lor morale și etice, de gradul de pregătire în domeniul PCN, de interesele care îi determină să practice detectorismul. „Am scris peste 10 articole și studii despre detectoriști. Am fost și rămân chiar fascinat de profilul lor psihologic și de evoluția acestuia.
Există detectoriști de foarte bună calitate, care au înțeles că în cazul bunurilor care s-au păstrat în contexte originale (in situ), merită atenție și asistența unor profesioniști (vezi cazul asociației Dacia Crisius din Oradea), care nu au pretenții financiare (vezi același caz). Există detectoriști care încă nu s-au decis de ce parte a legii și a eticii se află. La ei, spiritul Indiana Jones este puternic, iar dacă reprezentanții Statului reacționează în mod greșit (și sunt destule cazuri de acest fel!), sunt tentați să devină și un fel de Robin Hood… și «să-și facă singuri dreptate».
Există însă și detectoriști care urmăresc exclusiv obținerea de venituri financiare (și celebritate!), nefiind defel interesați de valoarea patrimonială și istorică a bunurilor descoperite «întâmplător»… Nu în ultimă instanță, există și detectoriști care suferă de anumite afecțiuni psihice (și am cunoscut, din nefericire, și din această categorie!), care fac foarte mult rău PCN. Au distrus și vandalizat situri arheologice, artefacte de proveniență arheologică, într-o inexplicabilă «reglare de conturi» cu oamenii legii sau cu oricine nu le este pe plac. Orice pădure are și uscături…”
Am experimentat inclusiv rolul „polițistului sub acoperire”
Ca polițist de patrimoniu, Marius Ciută a avut 12 misiuni internaționale, cu recuperări de patrimoniu (Germania, Franța, Serbia, Ungaria, Macedonia etc.). „Este greu să descrii, în cuvinte, sentimentul pe care îl ai atunci când te întorci în țară cu artefacte de categoria «Tezaur», furate, traficate, dar apoi recuperate, care urmează a fi predate la muzee și apoi vor fi expuse în expoziții naționale și internaționale! Toate misiunile au fost dificile, fiecare în parte având detalii specifice. Poate cele mai dificile au fost cele din Serbia (două la număr). Grea, în sensul de anevoioasă și complexă, a fost cea a recuperării «Tablelor de legi» de la Troesmis, din UK, care a durat peste șapte ani! Riscantă a fost cea cu «Colierul cu cercei» de la Căpâlna.
Am avut și misiuni dificile în țară, când am experimentat inclusiv rolul «polițistului sub acoperire». Iar cele mai importante bunuri recuperate au fost: «Statuia din marmură a lui Hercules», de la Apulum (estimată la peste 1.000.000 Euro), brățările din aur dacice (ca membru al echipei), cele două table din bronz, cu textul Constituției municipale a orașului (municipiului) roman Troesmis, «colierul cu cerceii de la Căpâlna», tezaurele de Kosoni din aur (peste 1000) și argint (40) de la Sarmizegetusa Regia, cele două «scuturi regale» din fier, de la Piatra Roșie, un fragment de tezaur de obiecte sustrase din necropolele cetăților dacice de la Tilișca și Piatra Craivii etc.
Majoritatea cazurilor au fost publicate! Ca arheolog expert, am considerat că este obligația mea de a publica datele extrem de importante, cu relevanță arheologică-istorică, pe care le-am obținut în timpul investigațiilor judiciare. Încă sunt în curs de a da publicității, dar mai ales bibliografiei de specialitate, cât mai multe din aceste date, care vor fi extrem de importante în procesul reconstituirii, de către generațiile viitoare de arheologi, istorici, istorici de artă, a semnificației și funcționalității acestor artefacte”, adaugă Marius Ciută.
„Un segment de detectoriști needucați se va comporta ca un elefant în magazinul de porțelanuri”
Spre final, l-am rugat pe profesorul universitar să ne spună cum stă Sibiul la capitolul „protejarea Patrimoniului Cultural Național”: „Sibiul, ca oraș cu Universitate cu specializare de arheologie și patrimoniu cultural, cu atâtea muzee de profil, cu un DJC care are consilier expert pe arheologie (caz aproape unic în România!), cu o zestre istorică (arheologică) excepțională, cu o disciplină care ține de moștenirea săsească, are toate argumentele ca să devină un model de bune practici. Dar deschiderea trebuie să fie din ambele părți: arheologi – detectoriști. Este nevoie de educație înainte de toate. Un segment de detectoriști needucați se va comporta ca un elefant în magazinul de porțelanuri, chiar și atunci când intențiile sale sunt curate…”
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Poliţiştii sibieni caută un bărbat în vârstă de 29 de ani, care a plecat de acasă, din localitatea Blăjel, fără a mai reveni.
Duminică, polițiștii sibieni au fost sesizați de către o femeie despre faptul că partenerul său, MEZEI GEORGE, în vârstă de 29 de ani, a plecat în data de 12 iulie de la domiciliu, din comun Blăjel, și nu a mai revenit.
Semnalmente : înălțime 170 cm, greutate 6o kg, ochi căprui.
La momentul plecării de acasă, bărbatul purta o cămașă verde cu mânecă scurtă, pantaloni cu alb și negru, iar în picioare avea șlapi.
Semne particulare: barbă și mustață.
Dacă puteți oferi informaţii despre această persoană sunteți rugați să contactați cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apelați gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
Președintele Nicușor Dan a vorbit într-o conferință de presă susținută luni dimineața despre persoanele care au donat la campania sa electorală.
Șeful statului a explicat în detaliu proveniența banilor folosiți în pre-campanie, campanie și în tururile alegerilor prezidențiale.
Astfel, în pre-campania alegerilor locale din 2024, Nicușor Dan a primit donații în valoare de 1.750.000 de lei, din care a cheltuit 1.600.000 lei. Surplusul rămas, de 145.000 lei, reflectă diferența dintre sumele primite și cele utilizate.
Printre principalii donatori s-au numărat Măriuca și Florin Talpeș, care au contribuit cu 660.000 lei, și Bogdan Micu, cu 250.000 lei.
Alte 3.179 de donații online au fost înregistrate prin platformă, provenind de la 2.954 de donatori, cu un total de 843.000 lei.
În campania propriu-zisă pentru locale, suma maximă legală de 660.000 de lei a fost acoperită prin împrumuturi personale în valoare de 480.000 lei, ulterior rambursate după decontarea cheltuielilor de către Autoritatea Electorală Permanentă.
„Împrumuturile nu au venit de la bănci, ci de la trei persoane fizice”, a precizat Nicușor Dan, menționând că toate numele vor apărea în documentele publice.
Pentru pre-campania alegerilor prezidențiale din 2025, suma totală a donațiilor s-a ridicat la 9.500.000 lei, iar cheltuielile s-au cifrat la 7.000.000 lei.
În total, 18.700 de donații online au fost înregistrate, din partea a 15.800 de donatori unici, suma strânsă prin acest canal fiind de 6.500.000 lei.
Printre cei care au donat sume semnificative se află, din nou, Măriuca și Florin Talpeș (810.000 lei), Dan Ostahie (810.000 lei – suma maximă permisă legal), Aurel Iancu (500.000 lei), Ana Maria Mihai (250.000 lei) și o persoană anonimă care a donat 485.000 lei, identitatea acesteia fiind cunoscută autorităților.
Pentru campania oficială, în turul I, cheltuielile au fost de 20.500.000 lei, susținute prin împrumuturi de 20.200.000 lei obținute de la 111 persoane.
Pentru turul al doilea, suma totală a cheltuielilor s-a ridicat la 40.500.000 lei, din care 38.500.000 lei au fost acoperiți prin împrumuturi de la 239 de persoane fizice.
Președintele a anunțat că va pune la dispoziția publicului patru documente principale: un tabel Excel cu cele 3.300 de donații din alegerile locale, un altul cu cele 19.000 de donații din alegerile prezidențiale, o listă cu cele 350 de persoane care au oferit împrumuturi pentru campania prezidențială (cu opțiunea de a rămâne anonimi) și declarația sa de avere, care va fi publicată pe site-ul Președinției.
„Pentru unii dintre acești împrumutători, contractele s-au făcut la notar”, a mai precizat acesta.
Medicana Health Group, unul dintre cele mai importante grupuri medicale turcești, cu 19 spitale multidisciplinare în Turcia și Europa și peste 5 milioane de pacienți anual, organizează sâmbătă, 19 iulie 2025, la Mediaș, un eveniment medical gratuit cu tema: „Diagnostic precoce, screening și tratament în cancerele ginecologice și urologice”.
Adresat pacienților și publicului larg, evenimentul are ca scop informarea participanților cu privire la cele mai noi și eficiente metode de diagnostic și tratament pentru cancerele ginecologice și urologice, afecțiuni cu impact semnificativ în rândul femeilor și bărbaților din România. Acesta se va desfășura la Hotel Mercure BinderBubi, între orele 11:00 – 15:00, și va fi asigurată traducere în limba română.
Evenimentul aduce în România doi specialiști reputați în domeniul oncologiei din cadrul spitalelor Medicana:
●Prof. Dr. Mehmet Cemil Uygur, expert în domeniul urologiei și oncologiei urologice, cu aproape 40 de ani de experiență, va vorbi despre cancerul de prostată, vezică urinară și rinichi – printre cele mai frecvente forme de cancer la bărbați – și despre importanța diagnosticului precoce și beneficiile chirurgiei robotice.
●Prof. Dr. Ahmet Göçmen, expert în domeniul ginecologiei oncologice și chirurgiei ginecologice, cu peste 30 de ani de experiență, va aborda subiecte esențiale pentru sănătatea femeii: cancerul de col uterin, uterin și ovarian, rolul screeningului și vaccinării HPV, dar și opțiunile chirurgicale actuale în tratarea acestor afecțiuni.
Evenimentul va fi moderat de Dr. Botagöz Berra Ağabey, Group Manager al Departamentului de Second Opinion, și de Andreea Zeyrek.
Programul include o sesiune interactivă de Q&A, în cadrul căreia participanții vor avea ocazia să adreseze întrebări medicilor invitați, inclusiv în mod anonim. În completarea prezentărilor medicale, Dr. Botagöz Berra Ağabey va oferi informații detaliate despre serviciile de tip second opinion și case management asigurate pacienților români.
În România, cancerul de prostată reprezintă cea mai frecventă formă de cancer în rândul bărbaților, cu o incidență de aproximativ 20%, și ocupă locul al treilea în clasamentul mortalității oncologice, după cancerul pulmonar și cel colorectal.
Specialiștii avertizează că, până în anul 2040, numărul cazurilor ar putea crește cu peste 21%.
În paralel, cancerul de vezică urinară se află pe locul al patrulea ca frecvență, cu o pondere de 8% din totalul cazurilor oncologice.
Îngrijorător este și faptul că rata mortalității provocate de cancerul de rinichi a crescut cu 7% în perioada 2011–2021, în timp ce la nivelul Uniunii Europene s-a înregistrat o scădere de 16%1.
Aceste date indică nu doar incidența crescută a cancerelor urologice, ci și deficiențe în ceea ce privește diagnosticarea timpurie și gestionarea eficientă a bolii în România.
Cancerul de col uterin continuă să afecteze semnificativ sănătatea femeilor din România, ocupând locul al treilea între cele mai frecvente tipuri de cancer, cu o pondere de 8%, imediat după cancerul de sân și cel colorectal, și locul al patrulea în ceea ce privește mortalitatea.
În ciuda acestor statistici alarmante, România are una dintre cele mai scăzute rate de participare la programele de screening din Uniunea Europeană.
Doar 30% dintre femeile de peste 15 ani au efectuat un test de depistare precoce, față de media europeană de aproape 60%.
Cancerul ovarian și cel uterin figurează, de asemenea, printre primele 15 forme de cancer în ceea ce privește incidența și mortalitatea la nivel național.
Participarea la eveniment este gratuită, iar locurile sunt limitate – https://forms.gle/iMxd6r9ac4diMbpS8.
Pentru înregistrare și informații: Andreea Zeyrek – +90 542 276 81 29 / Deniz Kala – +90 537 959 46 68.
Drumuri și Poduri Sibiu continuă lucrările stabilite în cadrul Programului anual de reparații și întreținere a drumurilor județene finanțat de Consiliul Județean Sibiu.
După prezentarea sa în Brașov, Timișoara și București Mobius Gallery și Muzeul Național Brukenthal anunță deschiderea New Hope în Sibiu, cea mai recentă expoziție a artistului Roman Tolici, unul dintre cei mai apreciați pictori contemporani din România.
Expoziția va fi inaugurată joi, 17 iulie 2025, între orele 15:00 și și 17:00, la Muzeul de Artă Contemporană, Strada Tribunei nr.6, Sibiu.
NEW HOPE (NOUA SPERANȚĂ) reunește o selecție de lucrări recente, realizate în ultimii cinci ani, ce reprezintă o reflecție profundă asupra transformărilor majore care au redefinit lumea contemporană, atât la nivel macro, social și politic, cât și la nivel micro, al experiențelor individuale.
Explorând relația dintre om și istoria Pământului, NEW HOPE devine un spațiu concret, construit atât pe vulnerabilitatea, cât și pe reziliența umană, într-o perioadă în care limitele fizice și spirituale sunt constant provocate.
„Istoria oferă nenumărate exemple în care speranța s-a dovedit deșartă: imperii s-au prăbușit, dezastre cumplite au spulberat speranța oamenilor, iar nedreptăți teribile au rămas nepedepsite. Cu toate acestea, speranța s-a încăpățânat să reapară mereu.
Această nouă serie explorează tocmai acest sentiment abstract și fragil pe care îl numim SPERANȚĂ”, spune Roman Tolici.
Roman Tolici s-a născut în 1974, în satul Ghetlova, Republica Moldova (fosta URSS). În 1990 ajunge în Bucureşti, grație unei burse de studii la Liceul de Artă “Nicolae Tonitza”, acordată de Statul Român.
Tot în București își definitivează studiile la Universitatea de Artă. Odată cu sfârșitul anilor 1990, Tolici a experimentat deopotrivă în domeniul literaturii, al ilustrației și animației, benzii desenate și fotografiei, pentru ca, începând cu anii 2000 să se impună, prin expoziții personale și de grup, ca pictor.
A expus în Austria, Germania, Cehia și Statele Unite ale Americii. Asociat cu un realism fotografic infuzat de lirism și un simț suprarealist al existenței cotidiene, Roman Tolici este unul dintre artiștii reprezentativi ai generației douămiiste.
Susținută de Banca Transilvania, expoziția NEW HOPE a debutat la Brașov, urmând să ajungă la Timișoara și București, pentru ca mai apoi să fie prezentată în alte două orașe din România – Sibiu și Tulcea –, consolidându-și statutul de proiect itinerant menit să aducă arta contemporană mai aproape de comunități diverse.
În mod obișnuit, schimbările de paradigmă socio-politică se desfășoară lent, pe falii temporale ample, permițând umanității să le absoarbă treptat.
Există însă scenarii în istoria omenirii în care schimbările majore s-au produs abrupt, în urma unor evenimente neașteptate, care au făcut imposibilă integrarea lor, devenind astfel generatoare de traume colective.
Ultimii patru ani au fost marcați de o serie de astfel de evenimente imprevizibile, care au generat transformări rapide, cu un impact profund asupra vieții cotidiene. În acest context, lucrările lui Roman Tolici surprind momente de incertitudine, adaptare și căutare a unui nou echilibru.
„Noua speranță pe care o invocă Roman Tolici în picturile lui poate fi un concept paradoxal, care conține din start orizontul nemărginit, dar ușor oniric, al unei planete „vindecate” și al unei umanități „adecvate”, dar și limitele indiscutabile ale unei proiecții fracturate de realitatea de pe teren – terenul imaginației contaminate de scenarii apocaliptice și de tensiuni existențiale vizibile.
Tolici aduce în scenografia tablourilor lui recente elemente tot mai atent extrase din registrul peisajelor devastate, al unei extincții accelerate a naturii, al Capitalocenului sau Petro-Capitalismului.
Pictura este, așadar, speranță, iar actul de a picta este activarea unui arsenal întreg de strategii de supraviețuire”, explică Diana Marincu, critic de artă și curator.
„Rănitul a fost evacuat de o echipa mixtă de salvatori montani, jandarmi şi rangeri de la Conservation Carpathia.
Jos i-a așteptat echipa medicală a elicopterului SMURD, care s-a retras, urmând ca membrii echipei să fie recuperați de la spitalul la care este transferată victima”, au precizat reprezentanții Salvamont.
UPDATE: Moțiunea împotriva Guvernului Bolojan a picat cu 134 de voturi pentru și patru abțineri, conform surselor Digi24.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Moţiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului va fi dezbătută şi supusă votului de la ora 15, în plenul Parlamentului.
Moțiunea este intitulată „Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”
Moţiunea de cenzură, semnată de parlamentari AUR, POT, S.O.S. România şi neafiliaţi, a fost prezentată săptămâna trecută în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului de liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.
Pentru a fi finalizată această procedură, sesiunea extraordinară a Parlamentului s-a prelungit până pe 14 iulie.
Semnatarii moţiunii de cenzură susţin că Guvernul „a uzurpat puterea legitimă şi a batjocorit voinţa de reprezentare a poporului român” şi, ca urmare, „trebuie să dispară cu tot aparatul său de propagandă, mincinos şi toxic”.
Șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență în cursul zilei de luni, întrucât pe mai multe sectoare de drum din județul Vâlcea vor avea loc lucrări de întreținere și reparații.
Pe sectorul de drum DN 7 km 199+110 – km 199+410, în extravilanul localității Calimanesti se executa lucrări de rânguire versanți la între orele 07:00 – 18:00.
Înscrierea la cea de-a doua sesiune a examenului de Bacalaureat începe luni şi se încheie pe 21 iulie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Afişarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor vor avea loc pe 18 august. În zilele de 19 şi 20 august va continua vizualizarea lucrărilor scrise şi se vor putea depune contestaţii.
Pe 26 august este programată afişarea rezultatelor finale.
Promovabilitatea la prima sesiune a examenului de Bacalaureat după rezolvarea contestaţiilor este de 76,5%.
