Nicușor Dan a susținut o declarație de presă, în care a prezentat concluziile mesajelor primite de la magistrați în ultimele săptămâni, de la izbucnirea scandalului din justiție odată cu documentarul Recorder.

Președintele a explicat că, în condițiile în care luni sunt programate consultări cu magistrații la Cotroceni, în mai multe instituții din justiție au fost organizate ședințe, aparent ca unii magistrați să nu poată merge la Cotroceni.

Conform lui Nicușor Dan, unii magistrați se tem să participe la consultări și au solicitat să aibă consultări private, nu publice, iar alții chiar să fie preluați din benzinării pentru a nu fi văzuți cum intră în Palatul Cotroceni.

Președintele subliniază că, în urma celor semnalate de magistrați în ultimele zile, a constatat că “problema din justiție este foarte gravă”, mai ales în condițiile în care inclusiv “promovările la Înalta Curte s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup ce conduce sistemul de justiție”.

În acest sens, Nicușor Dan a convocat un referendum pentru luna ianuarie, astfel încât magistrații să răspundă cu da sau nu la întrebarea “Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.

Ce a spus Nicușor Dan

Au fost extrem de puțini cei care și-au exprimat intenția să vină la discuții față de cei 1000 care au semnat scrisoarea. Cam 20 de magistrați cu nume individual și cam 20 în numele unor asociații de magistrați.

S-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile. În mod neobișnuit, în anumite instituții, s-au organizat ședințe luni, 22 decembrie. Au existat mesaje de influențare, intimidare.

Mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai că există teama ca participarea la întâlnire să aibă repercusiuni. Am ajuns la propuneri nepotrivite cu importanța, să vină pe rând, să stea în diferite săli, să nu se intersecteze, să fie preluați din benzinării, ca să nu fie văzuți că vin la Cotroceni. Nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau mai știu eu ce, ci de a treia putere în stat.

Am decis că mâine, la ora 10, vom face o discuție publică cu cei care doresc să-și asume public să transmită un mesaj, iar toate discuțiile private, în regim de confidențialitate, vor fi reprogramate. Cei ce solicită confidențialitate, o vor avea, dar nu mâine. Dacă mâine se vor face acuze, persoanele vizate vor putea să-și exprime apărarea în altă întâlnire față de acuzele care le sunt aduse.

Am adus toate mesajele primite de la magistrați, cam două mii de pagini. Am apucat să citesc cam două treimi, iar colegii mei au citit tot și au făcut o sinteză.

Mulțumesc celor ce mi-au scris. Sunt mai multe chestiuni scrise, propuneri interesante despre cum să se operaționalizeze anumite procese, să se flexibilizeze.

Un procuror a scris că pentru infracțiuni cu pedeapsă redusă, în care inculpatul mărturisește fapta și e de acord că așa s-a întâmplat și regretă faptele, în loc ca procedura să dureze trei zile, ea ține cel puțin șase luni. Asta trebuie avut în vedere.

Sunt și sesizări, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe și a unui proces ce poate dura. Sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție.

În primul rând faptul că în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv prin faptul că el numește vicepreședinții și ceilalți membri de conducere, iar astfel puterea șefilor de instanțe este foarte mare.

Prin această putere, este influențat modul de promovare la instanțele superioare. Ni se sesizează cazuri în care oameni din sistem care nu promovează doar pentru că au avut opinii critice față de CSM sau conducerea instanței.

O aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care se semnalează că este o măsură arbitrară, ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la un tribunal la altul. Ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare.

Concluzia acestor sesizări este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl constituie. Activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea discreționară a acestui grup de persoane.

Ni se spune cu subiect și predicat că promovările la Înalta Curte s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup ce conduce sistemul de justiție, nu pe criterii de profesionalism. Legea din 2022 a scos proba scrisă inclusiv la Înalta Curte.

Pe toate chestiunile de procedură pe care am vorbit, va fi o discuție lungă. Acești oameni trebuie aleși prin vot de colegi, nu impuși. Delegările și detașările să fie mult mai precis formulate, încât posibilitatea de mutare discreționară să fie mult redusă.

O să facem verificări, dar o să ia mult timp. Cred că situația în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea sistemului judiciar.

Voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul corpului magistraților cu întrebarea “Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.

Dacă magistrații vor spune că “Da, CSM acționează în interes public”, vom continua procesul legislativ. Dacă magistrații vor spune că “CSM nu reprezintă interesul public”, atunci CSM va pleca de urgență.

Sinteza președintelui realizată după sesizările magistraților poate fi citită aici.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007