Cea mai importantă temă dezbătută în cadrul ultimei ședințe a Colegiului Prefectural a fost „Cercetarea arheologică sibiană din ultimii ani reflectată în date statistice. Patrimoniul arheologic sibian încotro?”, susținută de Daniel Vasile Sana, consilier superior în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu.
Astfel, cu toate că Sibiul s-a aflat în toți acești ani în top 10 la numărul de cercetări arheologice, distanța față de primele trei poziții a fost și rămâne una foarte mare.
Rezultatele acestor cercetări s-au materializat în identificarea și salvarea de la distrugere a unor situri arheologice inedite, unele descoperite în locuri unde nimeni ne se aștepta (vezi locuirea preistorică de la fosta Balanța, cimitirul medieval de la fosta „Cazangerie”, cimitirul și locuirile multiple de la Șura Mare – str. Atelierului, locuirea de la Cisnădie – Rehau, așezarea multistratificată și necropola de epoca migrațiilor de la Șura Mică – Fosta fermă de porci, groapa comună medievală de la Mediaș – str. Gheții).
În urma analizelor se poate spune că perioada mai puțin propice pentru cercetarea arheologică sibiană dintre 2015-2017, cu un număr foarte mic al cercetărilor arheologice, a fost urmată între 2018-2022 de un interval de creștere, afectat desigur pentru o scurtă perioadă de pandemie.
„Constatăm că revine în dezbaterea publică subiectul prin care instituția noastră este acuzată că cere prea multă arheologie”
„Din păcate, începând cu anul trecut, ne aflăm din nou pe o pantă descendentă, motiv pentru care am dorit să tragem acest semnal de alarmă și să arătăm că răspunsul la întrebarea din partea introductivă nu este unul îmbucurător. Cauzele acestui trend descendent necesită o analiză mai profundă, într-un cadru mai restrâns, care să pună la o masă toți actorii care contribuie într-un fel sau altul la aceste rezultate (arheologi, reprezentanți ai DJC Sibiu, ai CZMI nr. 9, dar și ai muzeelor și ai universității locale).
Coincidență sau nu, constatăm că revine în dezbaterea publică subiectul prin care instituția noastră este acuzată că cere prea multă arheologie, discurs care-și găsește din nou adepți chiar printre colegii de breaslă”, afirmă reprezentanții instituției sibiene.
Sediul, vechea problemă
În cadrul ședinței director DJC Sibiu, Ilie Dan Nanu a prezentat principalele motive pentru care relocarea sediului Direcției Județene pentru Cultură Sibiu ar îngreuna foarte mult activitatea și modul de organizare al acesteia. În sprijinul acestuia, prefectul Mircea Dorin Crețu l-a asigurat că toate solicitările făcute către Instituția Prefectului-Județul Sibiu vor fi înaintate către Ministerul Culturii.
Totodată, reprezentanții Prefecturii Sibiu și ceialți membri ai Colegiului Prefectural au aprobat în unanimitate un proiect de hotărâre privind adoptarea unor măsuri pentru îmbunătățirea activității desfășurate de Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu.
Aceste măsuri pentru îmbunătățirea activității desfășurate de Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu trebuie puse în practică pe parcursul anului 2025. Între acestea se numără actualizarea și îmbunătățirea procedurilor operaționale ale posturilor/compartimentelor aflate în relația directă cu beneficiarii, monitorizarea respectării termenelor legale de analiză și răspuns/ avizare a documentațiilor depuse de beneficiari prin: urgentarea procesului de preluare și distribuire a documentațiilor și prin elaborarea unei fișe interne a documentației în care se vor trece obligatoriu datele până la care se pot solicita completări și data limită de avizare a documentațiilor complete și conforme, dar și îmbunătățirea transparenței procesului de analiză și răspuns/ avizare a documentațiilor depuse de beneficiari prin punerea la dispoziția acestora a informațiilor cu privire la stadiul și etapele parcurse.
Comunicarea instituției cu exteriorul trebuie să treacă la un alt nivel
Totodată, instituția trebuie să aibă în vedere instruirea continuă a funcționarilor publici în scopul dobândirii de noi competențe sau de consolidare a celor deja dobândite (în funcție de resursele financiare alocate în acest scop) și echilibrarea atribuțiilor angajaților în funcție de volumul și complexitatea lucrărilor care le sunt alocate.
Comunicarea instituției cu exteriorul trebuie să treacă la un alt nivel, prin actualizarea permanentă a informațiilor de interes public pe site-ul instituției, inițierea unui dialog permanent în cazul unor proiecte complexe, elaborarea unor materiale informative, pe specialități, cu rol de ghidare a beneficiarilor în înțelegerea proceselor de avizare ale instituției.
În fine, este nevoie de o colaborare permanentă cu autoritățile administrației publice centrale și locale în vederea protejării patrimoniului cultural național, mobil și imobil, precum și de digitalizarea parțială a activității instituției, în scopul creșterii accesibilității serviciilor oferite.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
