Sistemul Inteligent de Transport implementat pe Autostrăzile din România (Secția Autostrăzi Sibiu) a fost analizat în ședința de astăzi a Colegiului Prefectural. Sistemul a prezentat de către inginer Alexandru Bădilă, adjunct șef secție – Secția Autostrăzi Sibiu.
Sistemul de transport național reprezintă o componentă fundamentală a societății românești prin cel puțin două componente: economică și socială. Creșterea volumului transportului rutier în Uniunea Europeană, asociat cu creșterea economiei europene și a cerințelor de mobilitate ale cetățenilor sunt cauzele principale ale creșterii congestiei pe rețeaua de drumuri naționale, creșterii consumului de energie, precum și ale unor probleme sociale și de mediu. Dezvoltarea unui sistem de transport care să răspundă nevoilor economiei românești și a celei europene constituie o prioritate strategică pentru autorități.
Răspunsul la aceste provocări majore nu se poate limita la măsurile tradiționale, cum ar fi extinderea infrastructurii de transport rutier existente. Subiectul acestei strategi îl reprezintă infrastructura inteligentă, respectiv sistemele de transport inteligente (ITS- intelligent transport systems) ca parte importantă a infrastructurii rutiere și ca element primordial în realizarea conectării vehiculelor cu infrastructura.
Ce este sistemul STI
Sistemele de Transport Inteligente sunt aplicații telematice avansate, care au ca scop furnizarea de servicii inovatoare privind diferitele tipuri de transport și management al traficului, cât și de a permite diverșilor utilizatori să fie mai bine informați și să folosească rețelele de transport într-un mod mai sigur, mai coordonat și mai „inteligent”.
ITS-ul integrează telecomunicații, electronică și tehnologiile informației cu ingineria transporturilor, în vederea planificării, proiectării, operării, întreținerii și gestionării sistemelor de transport. Compania Natională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR este administratorul rețelei naționale de autostrăzi și drumuri naționale și gestionează implementarea sistemelor de transport inteligente. Misiunea CNAIR este aceea de a dezvolta o infrastructură rutieră de calitate care să permită dezvoltarea economică și socială a României, să conducă la reducerea impactului negativ al transportului rutier (accidente) și la creșterea eficienței proceselor de transport și activităților economice.
Problemele identificate de noul sistem
În direcția implementării și utilizării sistemului ITS în transportul rutier au fost indentificate mai multe provocări majore, după cum urmează:
Congestionarea traficului rutier – costurile de congestionare ar crește cu aproximativ 14% până în 2030 și 23% până în 2040, față de 2015;
Emisiile generate de transportul rutier – ar fi mai mari, cu aproximativ 24% până în 2030 față de 2015 (scădere de 78% până în 2040) pentru CO2, iar emisiile de NOx vor scădea cu 56% între 2015 și 2030 (77% până în 2040);
Accidentele rutiere mortale – procentul acestora va fi cu 22% mai mic în 2030 față de 2015 și cu 28% mai mic până în 2040, însă numărul rănilor grave și ușoare – ar scădea cu o viteză mai mică (18% pentru 2015-2030 și 22% pentru 2015-2040). Este documentat faptul ca probabilitatea de decese precum si congestionare este mai mică în țările cu o mare densitate a autostrăzilor raportată la totalul rețelei de drumuri. Ratele de deces sunt ridicate in regiunile cu densitate scăzută a autostrăzilor, cum ar fi România, Ungaria, Bulgaria și multe zone rurale din Franța și Spania.
Pentru județul Sibiu
Secția de Autostrăzi Sibiu are in administrare două sectoare de autostrada cu un total de 151 km lungime din două județe, Sibiu și Mureș, si sunt monitorizate prin sistemul ITS 24/24 ore, 7/7 zile din CMI Săliște:
Sectorul de Autostrada A1 Sectorul de autostrada A1 din județul Sibiu aflat in administrarea S.A.S. este cuprins intre poziția kilometrică 224+600 localitatea Boița pana la kilometrul 292+455 localitatea Cunța cu un total de 9 noduri rutiere. Pentru o gestionare, administrare și întreținere mai eficientă responsabilitatea acestui tronson de autostradă în lungime de 86 km aparține celor două C.I.C.-uri (C.I.C. Boița si C.I.C. Săliște).
Sectorul de Autostrada A3 Sectorul de autostrada A3 din Județul Mureș aflat in administrare S.A.S. este cuprins între poziția kilometrică km 0+000 localitatea Târgul Mureș până la kilometrul km 51+855 localitatea Câmpia Turzii cu un total de 6 noduri rutiere. Responsabilitatea acestui tronson de autostrada în lungime de 65 km aparține de C.I.C. Ungheni.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Cobor din mașină și pun piciorul pe străzile înguste ale satului Fântânele. O localitate ce aparține administrativ de orașul Săliște. Cunoscută și cu numele de Cacova sau Cacova Sibiului, satul aflat la cca 25 de km de Sibiu este unul dintre cele mai vechi așezări din Mărginimea Sibiului, având prima atestare documentară în anul 1322.
Primul tablou ce-l am în fața mea este format dintr-o turmă de oi, mânată de un ciobănaș, Florea. În fața ei, case specifice mărginimii, cu garduri de piatră și acoperiș de țiglă, dar „invadate” și de construcții noi, moderne, împrejmuite de garduri de tablă. Deasupra caselor numai verde, o perdea forestieră stă de strajă satului în formă de potcoavă.
Intru în vorbă cu ciobănașul. E ora douăsprezece a amiezii. Îl întreb dacă găsesc pe cineva cu care aș putea sta de vorbă despre satul de ieri și de azi. „La ora aceasta nu găsești pe nimeni de-al locului acasă, toți sunt plecați la câmp, au otavă de strâns”, îmi răspunde. „Și nu este niciun magazin aici, bar, ceva?” Din experiența mea de prin sate, știu că magazinele sătești sunt adevărate izvoare de informație. „Avem un magazin, dar e deschis două ore dimineața, două seara. Nu au vreme oamenii de stat la băut în toiul zilei”, spune apăsat Florea. „Și eu mă duc, las aste oi aici la grădină, merg să dau apă la iepe și la mânji, și merg la otavă”, continuă, închizând poarta grădinii în acest timp.
„Eu nu aud, nu aud!”
Nu mă las descurajat, trebuie să fie cineva care rămâne paznic peste acest sat uitat de vreme, nu de turiști, așa că îmi continui drumul către deal. Într-adevăr acest sat pare pustiu, glas de om nu se aude. La un moment dat mi se pare că cineva deschide o poartă, așa este. Mă îndrept bucuros către ea, gata să mă bag în seamă cu persoana respectivă. Din curte iese o bătrânică. O salut respectuos: „Săru mâna, mamaie! Ce faci? Ai timp o țâr să stăm de vorbă?” Bătrânica, puțintică la trup, îmbrăcată într-o rochie bătrânească cu pestelcă peste, dă un pas înapoi, se uită mirată la mine, are pe cap un batic albastru, face un pas în față de data aceasta, iar din gura care pare să nu mai aibă decât gingiile strigă, de răsună toată valea, cu un glas pițigăiat: „Eu nu aud, nu aud!” Dau și eu un pas înapoi eu de data aceasta. Îi fac un semn că am înțeles și strig la ea, în speranța că totuși poate aude puțin: „Am înțeles! Mulțumesc oricum!”
Acasă la nea Dan, păstor născut din neam de păstori
Dau din cap și calc apăsat mai departe pe drumul făcut din pavele. Nu am mai văzut așa ceva, mă gândesc că o fi proiectantul să mimeze piatra cubică. Mă întreb cât de rezistente sunt. În fine, nu sunt eu în măsură să judec, nu sunt drumar. Tot mergând pe ulițele prăfuite, dau de un domn care pune ceva în mașină (Esteee! Populație). Îl salut, mă prezint. Am norocul să dau chiar de preotul din sat, un bărbat tânăr, până în 40 de ani, foarte amabil. E împreună cu doamna preoteasă și fetița lor. Pare grăbit, pe sene că are treabă la biserică. Îl întreb dacă știe pe cineva care mă poate ajuta în demersul meu. Îmi spune că ar fi un om, Dan Hanzu, fratele fostului primar al Săliștei, Ilie Hanzu, care a scris și monografia satului Fântânele.
„Sar în sus” de fericire. Mă duce la poarta vârstnicului. Are 72 de ani, Batem la poartă, e încuiată. Încep să-mi mai pierd din avânt. „Nu e acasă, este în câmp, la otavă”, se aude o voce de la o casă vecină. Mă uit cu înțeles la omul din fața mea și dau să plec, dar poarta lui nea Dan se deschide și se arată un moșuleț îmbrăcat cu o cămașă albastră și pantaloni negri. La mijloc este încins cu un brâu vechi, iar pe cap poartă o pălărie de paie, care îi ascunde părul nins de ani. Intră în vorbă cu noi, îi explic ce vreau de la dumnealui. Acceptă bucuros. Mă ia în casă la el și mă așază pe un scaun. Pe masa din fața mea sunt numai pastile, toate puse pe niște ziare religioase. Se așază moșnegește și în spatele lui observ un fel de altar plin de icoane. E și Sf. Arsenie Boca, care se uită pătrunzător la mine. Știe el că am făcut eu ceva.
„Să nu ai tu Paștele lui Dan, dacă dă vreo lapoviță pe aici prin câmp”
Îl întreb pe nea Dan dacă e singur acasă. Îmi răspunde că da, nevasta lui e plecată cu oile, el nu mai poate să umble, l-au ajuns bătrânețile. Iar băiatul (n.r are și un băiat de 40 de ani, neînsurat, a insistat să menționeze) e la un târg la Hațeg, să vadă dacă găsește vreun berbec. Tot el se ocupă și de stână, are 200 de oi, de toate are grijă singur, zi și noapte. Tot l-a îndemnat tătâne-su să meargă la școală, dar dacă băiatului i-a plăcut mai mult viața de cioban, nu a avut ce să-i facă.
„E greu să fii cioban. Acum mai mulți ani am avut pe aici mai mulți oameni din Orlat la muncă, era pe vremea colectivelor. Înainte de Sărbătoarea Învierii au venit la mine după miei și după brânză. Erau doi, înainte să plece unul dintre ei îmi spune: «Paști fericit, Dane!», dar acela care a venit cu el și a fost cioban îmi face cu ochiul și îi spune tovarășului său: «Să nu ai tu Paștele lui Dan, dacă dă vreo lapoviță pe aici prin câmp». Așa a și fost, a dat o lapoviță de a venit râul Sibielului și a lovit direct în pod. Nu am putut trece pe el că era numai apă, să moară oile de foame două zile!”
Ciobănitul și pomicultura, aproape pe cale de dispariție
De veacuri oamenii din Cacova se ocupau cu creșterea animalelor, fiecare gospodar avea vaci, oi, dar și cu pomicultura. „La fel ca Sibiel, dacă vă uitați până la gară, câmpul e același. Am avut pomi și sus, dar a venit ursul și i-a stricat, nu mai e nimic. S-au împădurit livezile, nu le mai cosește nimeni. Nici vaci nu mai sunt. Din aproximativ 400 de vaci, 20 de perechi de boi (n.r. cai erau mai puțini la început, apoi s-au înmulțit, a ajuns să avem în sat și 180 de cai), câți erau după Al Doilea Război Mondial, nu prea au mai rămas. Acum nu mai lucră nimeni cu calul, cine îi are îl ține de frumusețe. Din 40 de ciobani mai sunt patru, care au fiecare în jur de 200 de oi și unul care are vreo 60, le ține aici prin sat (e vorba de Florea).
Înainte mergeam cu căciulile de astrahan, un tren de căciulari călătorea până la Blaj, la Alba la târguri. Acum nu mai face nimeni căciuli, nici nu le poartă, nici la biserică de Crăciun, au toți cu cozoroc. Dar nici nu mai este iarnă, nu mai sunt ținuți oamenii în frig, căci dacă erau ținuți, să vezi cum purtau toți mănuși, fular, cheptar. Cheptar de piele nu-și mai face nimeni. Au murit cojocarii, a murit și potcovarul Voinea Nicolae. Nu mai sunt meșteri pe aici”, îmi mărturisește gazda mea. „Dar cu pământul cum stați în sat?”, îl întreb.
Se uită ciudat la mine și îmi spune: „Agricultură nu se făcea pe aici, pământul e rău, sunt câmpuri mici, din recolta de toamnă nu scoteau nici să le dea la găini. Oamenii puneau grâu doar să nu pună doar cartofi sau cucuruz, cum era vorba. Acum nu poți pune nici atât, că-ți strică recolta porcii. Și dacă ai făcut gard, tot ți-l sare porcul. Când a dat puțin în lapte, e gata cucuruzul”.
„Noroc că vin aceștia, că altfel biserica ar fi goală”
Nea Dan vorbește cu îngrijorare și regret. Lumea pe care o știa acesta aproape că a asfințit. Mă uit compătimitor la acesta și îi întreb: „Și oameni de ai locului mai sunt pe aici?”. „Acum în sat sunt mai mulți venetici. Și la biserică dacă te duci, nu vezi mai mult de trei patru bărbați din sat, restul sunt domni cu cabane. Noroc că vin aceștia, că altfel ar fi biserica goală. Este plin de cabane, tot satul e cumpărat aproape”, o spune ca o concluzie gazda mea.
O parte din povestea lui Ion
Dau să ies din curtea lui nea Dan, dar înainte să fac un pas în afara acesteia, îmi spune: „Hai să-ți dau o bucată de brânză”. Ce fel de om să fii ca să îl refuzi! Am mers în cealaltă curte, care este peste drum. Intrăm într-un beci și desface o budană. De acolo pune o bucată în două pungi, să nu curgă zerul, și mi-o întinde. Îi mulțumesc pentru cadou și înainte să plec îmi explică traseul pe care să-l apuc ca să văd tot satul și chiar locul unde s-au filmat câteva secvențe din Ion.
„A dat și tata o căruță”, îmi spune vârstnicul. E adevărat, Fântânele e foarte potrivit pentru a filma peisaje pitorești. „Să vezi numai scena în care a îngropat-o pe Ana! Tot satul a venit să vadă momentul când o va îngropa pe actriță, dar au avut o surpriză. Îngropată a fost o paiață, iar actrița stătea să bea cafea aproape de groapă”, povestește râzând nea Dan. Cu această poveste îmi mai salut odată gazda și de data aceasta chiar o iau din loc cu punga cu brânză în mână și foarte binedispus. Am discutat multe cu gazda mea, dar nu am putut cuprinde totul într-un simplu reportaj.
„Vine ursul pe aici?”
Calc din nou pe străzile prăfuite și înguste ale Fântânelelor, am gustat din brânza de la nea Dan și mi s-a făcut sete, văd un sătean la un izvor care își umple niște sticle cu apă. „E bună de băut apa, bade?”. Omul cu care m-am întâlnit are în jur de 60 de ani, brunețel la chip, are o față rotundă mărginită cu un păr negru, aproape încărunțit și cu o barbă la fel. Se uită curios la mine. „Da, e bună, ia de bea” și îmi întinde o sticlă. Am băut, ce aveam să fac? Este o apă extraordinar de bună, se vede că vine din munte. Îi mulțumesc nenișorului și îl întreb cu ce se ocupă.
„Apăi cresc iepuri, am niște iepuri atâta de mari!”, îmi răspunde. Dimensiunile pe care mi le arată mă fac să cred că are miei, nu iepuri, dar îmi dau seama că crește uriași germani. „Și? Vine ursul pe aici?”, îi spun în glumă. Îmi zice că da. „Numai noaptea?” „Ba și ziua!”, îmi răspunde. Îl salut respectuos și îmi continui drumul. Vreau să merg la biserica „Sfântul Nicolae”. O văd, e ridicată pe un deal, dovadă că trebuie să urci și niște trepte ca să ajungi la ea, iar cimitirul e mai sus de biserică. De acolo se vede tot satul și nu numai. E o priveliște impresionantă, cred că și morții sunt alinați că au fost îngropați în acest loc. Nu zăbovesc prea mult, trebuie să ajung la Sibiel.
Pe drum îmi dau seama că am punga cu brânză. Și îmi amintesc că ursul vine și ziua. Da, îmi fac deja câteva scenarii, sunt cu ochii în patru să nu mă urmărească ursul ca să îmi ia viața, mâncarea sau amândouă. Dar mă urmărește un câine lățos, bătrân. Ba nu, doi! De fapt sunt trei! Vorbesc cu ei, par destul de docili, se iau după un mine un timp, dar mă lasă să plec mai departe fără „taxă de protecție”. „Yes”, am scăpat nevătămat și de data aceasta, dar rămâne ursul, care poate apărea oricând. Dar nu apare, poate preferă mai mult oile și mai puțin brânza…
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
În ședința lunară a Colegiului Prefectural de astăzi una dintre temele principalele a fost analiza rezultatelor obținute de elevii din învățământul preuniversitar din județul Sibiu la examenele naționale de sfârșit de ciclu de învățământ obligatoriu (evaluare națională și bacalaureat), temă prezentată de Inspectorul Şcolar General, Emilian-Marius Novac.
E necesară implementarea unui pachet de proceduri specifice
Bacalaureatul, ca examen anual de ieșire din sistem, organizat în două sesiuni, este, prin rezultatele sale, feed-backul la calitatea învăţământului la nivelul județului nostru. În urma analizei diagnostice și a interpretării datelor statistice, se apreciază că în județul Sibiu rezultatele la probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat 2025, sesiunea iunie, se încadrează în parametrii ratei de reușită peste media pe țară (76,50%), cu procentul de 82,40% (locul VII pe țară), deși s-a înregistrat o scădere procentuală de 0,86% față de scorurile din anul 2024, când procentul de promovabilitate la bacalaureat a fost 83,26%.
Examenul s-a desfășurat corect, de la înscrierea candidaților, la informarea și instruirea riguroasă a tuturor persoanelor implicate, organizare și până la derularea a probelor scrise. Procentul de promovabilitate reflectă corect nivelul achizițiilor cognitive și, mai ales, al competenţelor pe care candidații le-au dobândit pe parcursul învăţământului liceal, până la data curentă, susține conducerea IȘJ Sibiu.
Rata de eșec de 17,60% (16,70% în 2024, 20,47% în 2023, 20,17% în 2022, 20,5% în 2021) impune necesitatea implementării la nivelul învățământului liceal județean a unui pachet de măsuri remediate / de proceduri specifice care să regleze sistemul din interior și prin intermediului cărora să fie corelate cauzele cu efectele, în vederea obținerii unor scoruri ascendente la examenului național de bacalaureat – 2026, este una dintre concluziile raportului.
În ceea ce privește sesiunea iulie-august a examenului național de bacalaureat 2025, se poate aprecia că în județul Sibiu rezultatele la probele scrise sunt satisfăcătoare, cu procentul de 33,19%, înregistrându-se o creștere procentuală procentuală de 0,81% față de scorurile din anul 2024, când procentul de promovabilitate la bacalaureat a fost 32,38%. Examenul s-a desfășurat corect, de la înscrierea candidaților, de la informarea și instruirea riguroasă a tuturor persoanelor implicate și la organizarea și până la derularea a probelor scrise.
Situația Evaluării Naționale în județ
Desfășurarea examenului de Evaluare Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2024-2025 s-a realizat în condiții optime, cu respectarea prevederilor metodologice și procedurale specifice. De asemenea, conform monitorizării realizate de către I.Ș.J. Sibiu / de către reprezentantul M.E.C., menționăm că nu au fost identificate disfuncții în organizarea și desfășurarea examenului, la nivelul județului Sibiu.
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a – 2025, este, prin rezultatele sale, feed-backul la calitatea învăţămânțului la nivel de școlaritate V-VIII din fiecare județ. În urma analizei diagnostice și a interpretării datelor statistice, în județul Sibiu examenul s-a desfășurat corect, de la înscrierea candidaților, la informarea și instruirea riguroasă a tuturor persoanelor implicate, la organizarea și derularea probelor scrise și a evaluării digitalizate a lucrărilor.
Procentul de promovabilitate de 83,5% ne-a situate pe locul 12 pe țară. Pentru optimizarea scorurilor la examen în anul școlar 2025-2026, comisia județeană de organizare a ENVIII își propune să monitorizeze toate unitățile de învățământ din județul Sibiu care au obținut rezultate neperformante la Examenul de Evaluare Națională 2025, în vederea identificării măsurilor optime de pregătire a elevilor, conform etosului și a mediului educațional locale.
Procentul de promovabilitate reflectă corect nivelul achiziţiilor cognitive și, mai ales, al competențelor pe care elevii le-au dobândit până la data desfășurării examenului național. Rezultatele obținute necesită implementarea la nivelul învăţământului județean a unui pachet de măsuri remediale, prin intermediului cărora să fie corelate cauzele cu efectele, în vederea obţinerii unor scoruri ascendente la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2025 – 2026.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu prezintă spectacolul – concert „Jungla” de Ada Milea pe scenele din Sibiu și din Iași.
Reprezentația de la Sibiu va avea loc joi, 2 octombrie, de la ora 18:00. Reprezentația din Iași va avea loc luni, 6 octombrie, de la ora 11:00, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr.
versiune muzicală: ADA MILEA; Scenografia: MĂRIUCA IGNAT;
În distribuție: GABRIEL MUNCUȘ, ELIZA PĂUNA, MIHAI RĂDULEA, PAUL BONDANE, ADELA BARA, ALEX GABERA.
Imaginați-vă o lume în care expedițiile nu mai au sens, fiindcă totul a fost deja descoperit, munții, mările și junglele au fost cucerite și puse pe hartă, adică: nu mai există nici un loc neexplorat.
Acesta este coșmarul în care se trezește eroul nostru, Exploratorul, până când primește o invitație în Kenya și ajunge în jungla africană.
Acolo întâlnește personaje bizare: un agent de noapte care vede animale inexistente, un cioban care a călătorit cu un meteorit și a ajuns în junglă împreună cu poiana și cu oile sale, un savant bavarez care face experimente și încearcă să extragă maimuța din om etc.
Exploratorul se lovește de absurdul fiecărei situații și interacționează cu personajele, ghidat de echipa tv care l-a invitat în Africa, apoi pe cont propriu (când televiziunea își găsește subiecte mai interesante).
„Jungla” este versiunea muzicală a cărții „Tropice tâmpe” de Florin Bican, versiune realizată de Ada Milea, după ce a „explorat” (cu câțiva ani în urmă) textul împreună cu câțiva actori ai teatrului din Târgu Jiu.
„Explorarea” de acum conține o nouă direcție, o nouă distribuție, o nouă scenografie, episoade noi și un agent de noapte vechi. Spectacolul este recomandat celor cu vârsta peste 7 ani și are o durată de aproximativ 1h10min.
Accesul publicului la reprezentația din Sibiu se face pe baza biletelor puse în vânzare online prin teatrulgong.ro sau la sediul Teatrului, de miercuri până vineri între orele 11:00 – 18:00, sâmbăta între orele 10:00 – 18:00 sau duminica între orele 10:00 și 14:00.
Mai multe detalii despre bilete și acces, dar și condițiile de modificare a biletelor flexibile, puteți găsi în regulamentul afișat pe teatrulgong.ro.
Prețul unui bilet pentru aceste spectacole este de 12 lei, tarif unic – flexibil.
De asemenea, polițiștii din cadrul Secției nr. 3 Poliție Rurală Agnita au fost sesizați prin apel direct, de către o femeie în vârstă de 36 de ani, domiciliată în comuna Racovița, despre faptul că ar fi fost agresată fizic de către fostul concubin, un bărbat în vârstă de 32 de ani, domiciliat în comuna Merghindeal.
„Polițiștii din cadrul Secției nr.3 Poliție Rurală Agnita s-au deplasat cu celeritate la fața locului, iar în urma verificărilor efectuate și a discuțiilor cu victima, s-a stabilit faptul că în cursul serii respective bărbatul ar fi lovit-o cu pumnul în zona membrelor superioare.
Având în vedere cele constatate, polițiștii au întocmit formularul de evaluare a riscului, care a reieșit pozitiv, rezultând astfel un risc iminent pentru libertatea, viața și integritatea fizică a reclamantei.
În cauză, polițiștii au emis un ordin de protecție provizoriu pe o perioadă de 5 zile, împotriva bărbatului.
Cazurile de violență domestică sunt atent monitorizate de către polițiști”, a mai precizat Isabela Brad.
Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu prezintă vineri, 3 octombrie, de la ora 10:00, spectacolul în limba germană „Kunterbunt” în regia Anei Crăciun – Lambru.
Nemții sărbătoresc Ziua Unității pe 3 octombrie, dată la care, în 1990, a fost realizată integral reunificarea politică, legislativă, teritorială și administrativă a Germaniei. Căderea Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989 a deschis calea pentru reunificarea germană.
Germania a fost despărțită aproape jumătate de secol după cel de-Al Doilea Război Mondial, partea de est devenind un aliat al URSS, în timp ce vestul a fost un aliat al SUA.
„Chiar dacă oficial nu mai avem o secție germană pentru copii la Sibiu, am programat acest spectacol ca un simbol al prieteniei.
Exaltant și muzical, reunind situații dintre cele mai comice, cu rechini furioși și crabi ce știu karate, dar și pilde pline de gingășie prin înțelepciunea Caracatiței, spectacolul deschide un dialog despre generozitate, admirație și prietenie.
Angela Páskuy și Claudia Stühler articulează tot acest univers, printr-un joc tehnic și dinamic, ce aduce povestea în fața publicului de toate vârstele.
Producția spectacolului reunește echipa Free Puppet Theatre, ce semnează întreaga scenografie pentru acest proiect, de la păpuși (Maria Mandea și Ana Crăciun-Lambru) la costume și decor (Alexandra Budianu, Elena Iorga și Paul Budan).
Traducerea textului și a cântecelor din limba română în limba germană a fost asigurată de Ciprian Marinescu și Frank Weigand. Spectacolul are o durată de aproximativ 50 de minute și este recomandat celor cu vârsta peste 3 ani.
Toate biletele pentru această reprezentație au fost deja epuizate.
În ședința ordinară din 25 septembrie 2025, Consiliul Județean Sibiu a aprobat încheierea unui parteneriat cu Asociația HAIRMATCHING – organizație internațională non-profit, cu sediul în Austria – pentru promovarea campaniei umanitare „Donează păr pentru copii”.
Campania se desfășoară în perioada septembrie 2025 – septembrie 2026 și urmărește transformarea donațiilor de păr în peruci medicale, oferite gratuit copiilor care își pierd podoaba capilară în urma tratamentelor oncologice. Pentru un copil, o perucă înseamnă mai mult decât un obiect: înseamnă șansa de a-și recăpăta încrederea, bucuria și puterea de a merge mai departe.
Consiliul Județean Sibiu va sprijini această inițiativă prin diseminarea campaniei în instituțiile medicale, culturale, sociale și educaționale aflate în coordonarea sa, dar și prin intermediul canalelor proprii de comunicare publică. Sprijinul este exclusiv logistic și de comunicare, pentru ca mesajul să ajungă la cât mai mulți sibieni.
Cum se poate implica fiecare dintre noi
· Donația trebuie să aibă minimum 35 cm de păr (curat, uscat și prins în elastice).
· Părul donat va fi transformat în peruci medicale, menite să aducă alinare și speranță copiilor bolnavi de cancer.
Detalii complete despre campanie și instrucțiunile pas cu pas pentru donație sunt disponibile pe site-ul oficial: www.hairmatching.com.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
„Sâmbătă, fără publicitate, m-am dus lângă Târgu Mureş, la Iernut. La Iernut avem un proiect din 2016 şi nu suntem în stare să terminăm un grup mare pe gaz – de 10 ani suntem în această situaţie.
Mai avem ceva să terminăm, câteva procente, probabil că 5% din toată lucrarea, dar suntem în situaţia în care am reziliat până acum – e a doua oară că reziliem contractul cu firma – şi datorită unei incapacităţi administrative stai 10 ani după o centrală pe care alţii o fac în doi – trei ani de zile.
Potrivit acestuia, o altă greşeală a constat în faptul că hidrocentralele realizate în proporţie de peste 70% nu au fost finalizate, din „diferite motive” de mediu.
„Trebuie să ne terminăm hidrocentralele. Un alt lucru greşit pe care l-am făcut este că, pe diferite motive de mediu, am lungit foarte mult finalizarea hidrocentralelor, care sunt începute de 30 de ani, de 20 de ani, şi sunt, cea mai mare parte, într-o proporţie de peste 70% realizate”, a mai spus Bolojan.
Sesiunea de înscriere în programul Rabla a început azi, la ora 10.00.
Potrivit Administrției Fondului pentru Mediu, “în doar 13 minute s-au înscris 7.298 de persoane fizice și au epuizat bugetul de 80.000.000 lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a motocicletelor și autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid.
“Până la acest moment s-au înscris peste două mii de persoane fizice pentru achiziţionarea autovehiculelor noi plug-in hibrid sau a motocicletelor electrice și autovehiculelor pur electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen.
Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice este următoarea:
18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
15.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou plugin hibrid sau a unei motociclete electrice;
12.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
10.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete.
Emil Gânj, bărbatul din Mureș acuzat că și-a ucis cu sălbăticie concubina și i-a dat foc la casă, apare acum și pe site-ul Europol.
Fotografia individului care este căutat de luni bune în țară a fost publicată acum câteva zile împreună cu mandatul european de arestare.
Cei de la IPJ Mureș susțin că motivul principal al prezentării cazului la nivel european este protejarea tuturor cetățenilor din spațiul Uniunii Europene de un idivid extrem de periculos cum este Gânj.
Recompensa de 5.000 de euro este menținută și poate fi achitată oricui va da informații pentru prinderea criminalului.
„Popularizarea la scară mai mare și anume pe site-ul Europol, secțiunea Most Wanted, constituie tocmai un demers pentru a spori gradul de siguranță nu doar din țara noastră, nu doar pe teritoriul României, ci pe întreg teritoriul UE”, a precizat Alexandra Luca, purtător de cuvânt IPJ Mureș.
În iulie 2025, Emil Gânj a omorât-o pe Anda Gyurka, concubina lui în vârstă de 23 de ani și apoi i-a incendiat casa.
Este în derulare și o anchetă internă la IPJ Mureș, anchetă care pare că nu se va termina vreodată, despre faptul că un mandat de arestare mai vechi pe numele lui Gânj nu a fost implementat la timp în sistemul Poliției Române”, anunță site-ul tvrinfo.ro.
„Se circulă în condiții de iarnă pe Transfăgărășan. Continuă intervenția colegilor noștri din cadrul Districtului Bâlea pentru deszăpezirea DN7C – Transfăgărășan.
Deocamdată nu se pune problema închiderii circulației dar o să luăm în considerare și această posibilitate (cel puțin temporar) dacă se vor înrăutății condițiile meteo.
Drumuri și Poduri SA Sibiu continuă lucrările stabilite în cadrul Programului anual de reparații și întreținere a drumurilor județene finanțat de Consiliul Județean Sibiu.
