De asemenea, autoritățile elene au confiscat trei telefoane mobile, 4.700 de euro și 400 de dolari, găsite în posesia lor.
”În după-amiaza zilei de ieri, Autoritatea Portuară din Salamina a fost informată despre existența unei nave turistice sub pavilion grec, cu doi pasageri străini (cetățeni români), care naviga în canalul Strâmtorii Salamina și a fost oprită de o navă a Marinei Elene.
După un control efectuat de echipajul ambarcațiunii de patrulare, deplasată de urgență la fața locului, s-a constatat că cei doi, în vârstă de 22 și 52 de ani, dețineau materiale fotografice ale Fortăreței Navale din Salamina, pe dispozitivele telefonice mobile pe care le aveau asupra lor.
Cei doi străini au fost duși la Autoritatea Portuară Centrală din Pireu, unde au fost arestați pentru încălcarea articolului 148 din Codul Penal (Spionaj).
În plus, au fost confiscate 3 telefoane mobile, sumele de patru mii șapte sute de euro (4.700 €) și patru sute de dolari (400 $), în timp ce nava a fost dusă în portul Paloukia, Salamis, pentru a efectua o verificare amănunțită a documentelor de transport”, transmit autoritățile elene.
Bărbatul care s-a rănit grav după ce a căzut cu trotineta electrică în Mediaș a decedat după aproape două săptămâni.
„Bărbatul în vârstă de 58 de ani, transferat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu în urma unui accident petrecut la Mediaș (căzătură de pe trotinetă), a decedat.
Internat în cadrul Secției Neurochirurgie, supus unei intervenții chirurgicale, pacientul a petrecut mai multe zile în ATI unde, în ciuda tuturor eforturilor medicilor specialiști, starea sa deja gravă s-a deteriorat treptat.
Din primele cercetări efectuate a rezultat faptul că, în timp ce conducea o trotinetă electrică pe strada Stăvilarului din municipiul Mediaș, un localnic în vârstă de 58 de ani, s-a dezechilibrat și a căzut pe carosabil.
„Măsurile de prevenție implementate până în prezent în intravilan, respectiv montarea de garduri electrice, plasarea de tomberoane anti-urs, alungarea, precum și relocarea exemplarelor habitate și-au dovedit ineficiența, astfel că se impune reglementarea unei proceduri de intervenție rapidă în situații de excepție, cu rezultate imediate în reducerea conflictelor om-urs.
În anumite localități, acțiunile de alungare a exemplarelor de urs au fost efectuate zilnic, urșii revenind de cele mai multe ori în intravilanul acestora.
În ceea ce privește metoda tranchilizării și relocării, menționăm că în prezent procedura întâmpină dificultăți, existând situații în care relocarea nu poate fi efectuată, întrucât gestionarii fondurilor cinegetice nu își exprimă acordul pentru a primi exemplare de urși, pe de o parte, iar pe de altă parte, relocarea unor exemplare de urs habituate reprezintă o mutare a problemelor create de aceștia, nicidecum înlăturarea pericolului”, transmite Ministerului Mediului, potrivit Digi 24.
Potrivit proiectului, sunt vizați urșii care au „un comportament deviant, care și-au pierdut caracterul sălbatic, nu se feresc de om, nu sunt obișnuite să-și procure hrana din mediul sălbatic, ci din localități, ocazie cu care de multe ori devin agresivi atacând oameni și animale domestice”.
Sibiul se alătură, prin Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, celor peste 400 de orașe europene care au ales să celebreze știința, pe 26 septembrie 2025, printr-un eveniment maraton: Noaptea Cercetătorilor! Ediția din acest an va începe la ora 15:30 și se va încheia la ora 22:00.
Evenimente și parteneri
Un eveniment așteptat de publicul larg, Noaptea Cercetătorilor este acel moment din an când sibienii de toate vârstele au ocazia să intre în laboratoarele și sălile de curs ale universității, pentru a lua parte la workshop-uri, prezentări interactive, ateliere de creație, experimente sau expoziții, pe teme dintre cele mai diverse. Anul acesta, la cea de-a XII-a ediție, manifestarea va cuprinde 200 de evenimente, în care sunt implicați 400 de cercetători și peste 100 de voluntari.
Activităților din cele nouă facultăți ale universității, Biblioteca Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și ULBS D-School, li se adaugă și evenimentele pregătite de parteneri: Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu”, Biblioteca Județeană ASTRA, Primăriile Păuca și Șura Mare, asociațiile culturale Doruri Sibiene, Vatra satului din Săcădate, Obștea satului din Tălmăcel, Asociația Mărginenilor, Asociația Șura Mare Culturală, Muzeul de carte veche și Parohia ortodoxă Agnita II din județul Sibiu, companii din mediul economic.
Proiectul este înscris și finanțat în cadrul Programului Agenda pentru cultură și dezvoltarea comunității a Consiliului Județean Sibiu și contribuie la creșterea implicării tinerilor în viața culturală a comunității și la promovarea imaginii Sibiului la nivel național și internațional.
Poliţiştii sibieni caută un bărbat în vârstă de 67 ani, care nu a revenit de o săptămână la domiciliu, în municipiul Sibiu.
Luni, polițiștii sibieni au fost sesizați de către un bărbat cu privire la faptul că, în 15 septembrie, tatăl său, RĂDUCAN CONSTANTIN, în vârstă de 67 ani, a plecat de la domiciliul său, din municipiul Sibiu, într-o direcție necunoscută, fără a mai reveni.
Semnalmente: înălțime 170 cm, greutate 65 de kg, ochi căprui, păr grizonant.
Nu se cunosc obiecte de îmbrăcăminte sau eventuale semne particulare pe care persoana le-ar putea avea.
Dacă puteți oferi informaţii despre această persoană, sunteți rugați să contactați cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apelați gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
Operațiune-mamut în Republica Moldova, unde au fost arestate peste 70 de persoane care pregăteau diferite acțiuni în țară.
Operațiune masivă în Republica Moldova, pentru arestarea a peste 70 de persoane care au fost instruite în Serbia, la comanda Rusiei, să folosească arme și “să organizeze destabilizări în masă”, înaintea alegerilor parlamentare de duminică.
În cadrul urmăririi penale a fost identificată și documentată activitatea unui grup de persoane care sistematic au mers în Serbia, unde au beneficiat de instruiri, persoane sunt preponderent tinere, cu vârsta cuprinsă între 19 și 45 de ani.
Instruirea a avut un scop tactic. Având drept scop pregătirea unor destabilizări în masă în legătură cu scrutinul actual, sub supravegherea unor instructori străini”, a explicat Victor Furtună.
Pentru participarea la aceste instruiri, fiecare persoană a beneficiat de 400 de euro.
Mai exact, explică autoritățile moldovene, a fost vorba despre antrenamente în următoarele direcții: “Tactici de destrămare a cordoanelor de forță, opunerea rezistenței forțelor de ordine, mânuirea mijloacelor speciale, a bastoanelor de cauciuc, a armelor de foc și a altor echipamente speciale”.
În cadrul celor peste 250 de percheziții efectuate în ultimele 24 de ore, “au fost ridicate mai multe bunuri și obiecte care sunt utile urmăririi penale, telefoane mobile, cartele SIM, carduri bancare, pașapoarte, etc. Au fost ridicate inclusiv arme și muniții, corturi special pregătite echipamente speciale de camuflaj.
Au fost reținute în urma perchezițiilor 74 de persoane pe un termen de 72 de ore”.
Șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a explicat că în timpul anchetei, autoritățile au descoperit că persoanele care mergeau în Serbia “erau afiliate unor partide politice sau grupări criminale, din Republica Moldova sau ghidate din exterior”, iar persoanele vizate au fost ghidate de instructori din Rusia.
Conform oficialului, o parte dintre cetățenii care au mers în Serbia “credeau că merg într-un pelerinaj” și, în prima fază, ei nu ar fi știut motivul călătoriei.
Cu toate acestea, au acceptat pregătirile pentru a provoca dezordini în masă, “și s-au lăsat convinși de a fi antrenați”. În plus, au fost instruiți și cum să comunice cu polițiștii și și s-a explicat ce să declare, în eventualitatea în care ar fi fost prinși.
Scopul proiectului: creșterea gradului de modernizare și extinderea inovării, intensificarea creșterii sustenabile și creșterea competitivității societății precum și crearea de locuri de muncă și dezvoltarea competențelor angajaților
Beneficiar: CATALIN MOB SRL
Perioada de implementare: 28.08.2025-28.06.2027
Valoarea totală a proiectului (Lei): 1.506.621,42
Valoarea cofinanțării UE (lei): 845.738,57
Rezumat proiect și activități:
CATALIN MOB SRL , cu sediul social în Municipiul Sibiu, Calea Surii Mici, nr. 46, județul Sibiu, derulează în perioada 28.08.2025-28.06.2027 proiectul „Extinderea capacitatii de productie a CATALIN MOB SRL”, finanțat prin Programul „Regiunea Centru” 2021-2027, Prioritatea 1 – „O regiune competitivă prin inovare și intreprinderi dinamice pentru o economie inteligentă”, Intervenția 1.4.2 Scale-up pentru start-up-uri și microîntreprinderi.
CATALIN MOB SRL este axată pe producție de mobilier la comandă – mobilier de bucătărie, de birou, dormitor și living pe baza comenzilor primite de la clienți.
Obiectivul general al proiectului il reprezinta realizarea unor investitii tehnologice in cadrul societatii, conform activitatilor cuprinse in CAEN 3100 , impulsionarea dezvoltarii activitatii societatii prin cresterea gradului de modernizare si extinderea nivelului inovarii tehnologice in domeniul accesat si intensificarea creșterii sustenabile a nivelului de competitivitate a societatii pe piata de profil, precum si prin achizitia de cunoaștere și dezvoltarea competentelor angajatilor.
Obiectivul general este cresterea competitivitatii economice a societatii prin realizarea unei investitii într-un domeniu identificat in Strategia de Specializare Inteligenta a Regiunii Centru 2021-2027, cu ajutorul unor echipamente si dotari performante, la cele mai noi standarde europene si romanesti, eficiente energetic.
Proiectul are in vedere dezvoltarea si consolidarea pozitiei pe piata in domeniul accesat, prin achizitia de active bazate pe tehnologii avansate de manufacturare, influentand pozitiv cresterea sustenabila a competitivitatii mediului de afaceri local, regional si national.
OBIECTIVELE SPECIFICE SUNT : 1.Cresterea competitivitatii societatii prin achizitionarea celor mai avansate tehnologii de manufacturare din domeniu; 2.Creșterea cifrei de afaceri cu cel puțin 10% față de nivelul de referință în anul fiscal următor celui în care s-a finalizat investiția; 3.Creșterea numărului mediu de salariați cu 1 persoane față de valoarea de referință (an fiscal 2023), până la sfarșitul anului fiscal ulterior celui în care s-a finalizat implementarea proiectului și menținerea acestuia pe toată perioada de durabilitate; 4.Dezvoltarea competentelor prin instruirea a 5 angajati- derularea de activitati dedicate de instruire a angajatilor, cu scopul asigurarii competentelor necesare in desfasurarea activitatii accesate in cadrul proiectului
LOCAȚIE DE IMPLEMENTARE PROIECT : Municipiul Sibiu, str. Calea Surii Mici nr.46, judet Sibiu
VALOARE TOTALĂ A PROIECTULUI: 1.506.621,42 LEI
VALOARE ELIGIBILĂ NERAMBURSABILĂ DIN PARTEA UE : 845.738,57 LEI
VALOARE ELIGIBILĂ NERAMBURSABILĂ DIN BUGETUL NAȚIONAL: 149.247,98 LEI
VALOARE COFINANȚARE ELIGIBILĂ BENEFICIAR : 249.057,65 LEI
Sâmbătă, 27 septembrie 2025, începând cu ora 16.00, tinerii locului ne invită la Rășinari să sărbătorim împreună Ziua Tinerilor din mediul rural – Rășinari 2025!
Organizatorii au pregătit o serie de activități cultural artistice destinate tinerilor, care implică tinerii din Rășinari și nu numai. „Le oferim tinerilor și voluntarilor atât posibilitatea de a se exprima pe scenă în fața întregii comunități, de a se implica în organizarea acestui eveniment, cât și un cadru organizat pentru a petrece momente de voie bună, împreună cu persoane de vârsta lor”, transmit organizatorii.
Ziua Tinerilor din Mediul Rural
Ziua Tinerilor din Mediul Rural (ZTMR) este un festival național organizat în România, în perioada 26-28 septembrie 2025, care promovează participarea tinerilor în comunitățile lor. Evenimentul face parte din programul European Youth Village, un proiect european care vizează dezvoltarea ecosistemului de tineret rural și creșterea implicării tinerilor din sate în procesele decizionale. În cadrul ZTMR, tinerii pot organiza diverse activități contribuind la transformarea satelor în locuri mai „prietenoase”.
Anul acesta evenimentul este parte a manifestărilor la nivel național sub egida Ziua Tinerilor din Mediul Rural ediția a treia. Evenimentul/evenimentele propuse la acest apel pot fi organizate în oricare din zilele 26, 27, 28 septembrie. Activitățile se vor adresa cu precădere tinerilor cu vârsta între 13-30 ani din mediul rural.
Organizată în cadrul proiectului „RITM UP”, implementat de Guvernanța European Youth Village (Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile și Asociația pentru Dezvoltare Activă), cu sprijinul financiar al programului Erasmus+ al Uniunii Europene.
Programul cultural artistic va debuta la ora 16.00, în centrul comunei, în zona Căminului Cultural Rășinari și a Centrului de Tineret Rășinari.
Vor avea reprezentații ale tinerilor artiști locali și invitați- dansatori, instrumentiști, soliști, interpreți de folclor și muzică ușoară.
Momente și artiști din program
Ansamblul Călușerii din Rășinari
Grupul de Fluierași din Rășinari
Bogdan Berindei, Poplăceanu Valentin și Gușterițean Nicolas – saxofon
Natalia Blezu- solistă de muzică populară
Trupa Dance Art Fusion- Clubul Copiilor Cisnădie
Petra Luiza Maria- street dance solo- Universitatea Lucian Blaga Sibiu
Țărean Melissa- chitară și voce
Luana Prodea- interpret muzică ușoară
De la ora 18.00, JHONY ROMANO va susține un recital special.
Evenimentul este cofinanțat de Consiliul Județean Sibiu în cadrul Agendei de Tineret 2025 și Primăria Comunei Rășinari în cadrul Agendei Culturale.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Din 25 până în 28 septembrie, Piața Mare din Sibiu devine un spațiu al întâlnirilor autentice cu tradiția, natura și oamenii care o îngrijesc. În „căsuțele cu ochi” meșteșugite de artizanii Muzeului Astra veți găsi mici comori culturale, gastronomice și naturale din toate colțurile țării.
La cea de-a VII-a ediție a Târgului Național de Ecoturism participă operatori și furnizori de servicii ecoturistice, dar și instituții de cultură ce aduc la Sibiu povești din propriile lor locuri.
Maramureș, Sălaj și Harghita
Muzeul Maramureșean vă invită să descoperiți cinci spații speciale: de la ateliere de prelucrare a lemnului și plante de leac, până la o lume virtuală cu jocuri interactive și un loc al mesajelor lăsate de vizitatori.
Sălajul vine cu aromele și meșteșugurile sale: ceramica de Zalău, spumantele de pe Dealurile Silvaniei, împletituri din nuiele din satul Var, pălinca de Zalău și clopurile din paie. În plus, veți putea afla mai multe despre destinații precum Castrul roman Porolissum, Castelul Báthory, Grădina Zmeilor sau Mlaștina de la Iaz.
Harghita, viitoare Regiune Gastronomică Europeană 2027, își dezvăluie atuurile prin degustări de dulcețuri, zacuscă, mămăligă cu brânză, siropuri și condimente. La „Magazinul Cumsecade” veți găsi produse tradiționale pentru acasă.
Sibiul face casă bună cu Hunedoara
Județul Sibiu își primește oaspeții cu produse locale: lactate, pește și carne de la Albota, preparate din mangaliță de Racovița, pită de Alămor și „patiserie multietnică” din mâinile „Bunicii Cati”.
Hunedorenii aduc un periplu istoric prin Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, cu vestimentație, podoabe, echipament militar și obiecte de uz casnic.
Destinații de poveste
Programul „Eco România” al Asociației de Ecoturism din România va prezenta destinații de poveste precum Ținutul Zimbrului, Eco Maramureș, Delta Dunării, Pădurea Craiului, Colinele Transilvaniei, Inima Verde a Maramureșului și Parcul Natural Vânători Neamț.
Organizațiile comunitare sunt la loc de cinste: Fundația Conservation Carpathia îi va provoca pe vizitatori cu jocuri prin care pot afla mai multe despre floră, faună, specii protejate și legătura dintre om și natură.
„Anii Drumeției” oferă tururi ghidate în zona centrală a orașului, ateliere de educație montană și o tombolă cu premii atractive: o bicicletă, acces gratuit în parcul tematic „Povestea Calendarului” și la meciurile de baschet ale CSU Sibiu sau excursii pe potecile munților.
La „Căsuțele cu ochi”
„În județul Sibiu am ales să mergem pe drumul ecoturismului încă din 2021. Prin programul «Anii Drumeției» am readus la viață și am extins peste 850 de kilometri de poteci montane, pe care, cu bucurie, au pășit deja zeci de mii de drumeți din țară sau de peste hotare. Am adus oamenii mai aproape de natură și de produsele locale, iar «Liber în aer liber» nu mai e doar un slogan, ci un mod de a trăi. Târgul de ecoturism crește de la o ediție la cealaltă întrucât reunește participanți care arată frumusețea României tuturor celor care iubesc mișcarea, mâncarea curată, tradițiile și obiceiurile bunicilor noștri. Mă bucur că județul Sibiu a devenit pol al ecoturismului românesc”, a declarat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
Așadar, între 25 – 28 septembrie ac, ne vedem la „căsuțele cu ochi” din Piața Mare!
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Ne pregătim pentru una dintre cele mai importante eclipse de soare totale ale deceniului, a anunțat NASA.
Va fi cea mai lungă dintre toate cele care se vor produce în secolul XXI. NASA a explicat că fenomenul va depăși durata obișnuită a unei eclipse de acest tip, fiind una dintre cele mai extinse din istoria recentă.
Pe 2 august 2027 va avea loc cea mai lungă eclipsă de soare a acestui secol și va întuneca ziua pentru cel puțin 6 minute și 22 de secunde. Va fi vizibilă în centrul și nordul Spaniei.
Următoarea va fi pe 26 ianuarie 2028, când se va produce o eclipsă inelară – cunoscută și ca „inel de foc” – vizibilă în sud-vest și în Insulele Baleare.
E toamnă târzie, în copaci au rămas puține frunze, mai deschise la culoare, cele ruginii au îmbrăcat deja pământul pregătit de brumă și mai târziu de zăpadă. În văzduh se văd niște nori negri care dau să se adune. Nu vine ploaia, vor doar să încerce credința ciobanului care se pregătește pentru căderea serii. Câțiva ani a hrănit bacele țurcanele ca să poată să le ia haina.
Se uită prin jur, caută niște lemne ca să facă un foc. Deja dă să se întunece, când brațul muncit al ciobanului învârte cu melesteul în mămăliga vârtoasă. Lângă el, un alt ceaun este plin cu sloi de oaie pus de cu vară special pentru acest drum lung. În jurul lui, numai behăieli de oi și lătraturi de câini, cine știe ce o fi văzut, nu mai sunt la munte ca să intre vreo lighioană între oi. Baciul termină ospățul ciobănesc și se pune să doarmă. Se bagă în cojoc, îl îndoaie într-o jumate și pune o partea de jos între picioare, iar cu cealaltă se acoperă, ca să nu intre apa în el, și închide ochii. Cine știe ce o fi visând…
„Cojocul este casa ciobanului”
Tabloul descris anterior este o scenă clasică a cărei personaj principal este ciobanul. „Cojocul este casa lui”, îmi spune Vasile Gîndilă, cojocar tilișcan. Pe tatăl lui, de la care a învățat meserie, tot Vasile îl chema, acesta era considerat ultimul cojocar din Tilișca, s-a dus, Domnul să-l ierte, anul trecut. Dar încă trăiește prin îndeletnicirea feciorului său. „Tatăl meu a învățat meserie de la fratele său, Ion, care era cu zece ani mai mare decât el.
Pe când avea 15-16 ani, unchiul Ionică a fost dus în Jina în ienășie (ucenicie), pe atunci feciorii erau duși 4-5 ani la un meșter ca să-i învețe meserie. Unchi-miu a învățat să facă pieptare brodate. Apoi l-a luat pe tata lângă el ca să învețe și el. A prins iute, mai târziu unchiul Ionică a trecut la alendeloane, iar tatăl meu a rămas la cusut, astfel s-a apucat de făcut cojoace. A cusut până la vârsta de 84 de ani, apoi după doi ani a murit, în aprilie i-am făcut de un an”, îmi povestește cojocarul cu o voce tristă.
Diferența dintre bitușcă și cojoc
Mă aflu în atelierul lui Vasile Gândilă. Nu trebuie să-l rogi ca să-ți povestească despre cum se face un cojoc. Îți spune ce vrei să știi cu o energie molipsitoare. În locul unde ne aflăm, gazda mea îmi spune că a fost o șură înainte, pe care mai târziu a făcut-o atelier. Dar nu este doar o cameră de lucru; sunt trei. Intrăm în prima, te izbește un miros de oaie de când pui capul pe ușă, dar nu unul neplăcut. Peste tot numai piei de oaie, unele cusute parțial, altele pregătite pentru cojoace, altele pentru bituşti.
Cojocarul îmi explică faptul că bituștile se fac din piei de miel, iar cojoacele din piei de oaie. „Dacă am fi să comparăm cojocul cu bitușca, bitușca ține mai de cald, dar cojocul are o durabilitate mai mare. Pe un cioban care poartă regulat cojocul îl ține doi-trei ani, dar poate să doarmă și în zăpadă. Poate sta și o săptămână pe ploaie în cojoc. Lâna de oaie e ca o claie de fân greblată, se scurge de pe ea pai pe pai și nu ajunge la piele”, îmi mărturisește Vasile.
Pregătirea pieilor
Cojocarul din fața mea ia o piele mare de oaie și îmi explică faptul că are nevoie de cinci-șase de astfel de piei ca să facă un cojoc și de opt piei de miel ca să facă o bitușcă. „Pieile de oi pentru cojoace sunt bune în perioada dintre Sfântul Dumitru și Crăciun, deoarece atunci firul de la baza lânii este mai gros, altfel se ridică firele”, îmi explică Vasile ferind firele de pe o pieile și arătându-mi rădăcina lor groasă. În camera unde ne aflăm, gazda mea îmi spune că face mai multe procedee. Primul este conservarea și sărarea pieilor, desigur, după ce sunt alese. Se cunoaște după blana oilor dacă ai luat pieile din târle diferite, chiar dacă rasa de oi este aceeași. Și, da, blana țurcanelor este cea potrivită pentru coaserea cojoacelor. Se lasă pieile în sare 10-15 zile, apoi se spală și se pun la uscat pe niște bute de lemn.
Vasile îmi face semn să mă duc după el, intrăm în altă cameră, din nou, piei de oi peste tot, dar aici se fac alte procese. Se urcă pe o scară de lemn, merg după el. Ajungem într-un pod unde sunt puse la uscat piei și mai sunt depozitate și cojoace finalizate. Are numai cojoace și bituști clasice, nu cu mâneci. „Trebuie să folosesc trei piei în plus ca să fac mâneci la un cojoc. Acele mâneci erau mai mult pentru fală, nu aveau o întrebuințare propriu-zisă. Da, puteai să folosești mânecile pe post de pernă sau să bagi ceva de mâncare în ele, dar nu se merita”, îmi explică gazda mea.
Coborâm din pod și îmi arată următorul pas, și anume curățarea pieilor în mașina de cărnuit (care ia grăsimea și carnea de pe pile), o mașinărie zgomotoasă. Apoi scoate pielea o și leagă cu o funie, iar cu o unealtă în care a băgat un picior, pentru a se sprijini, trage pielea cu un fel de lamă, ajutat și de o piatră de râu. „Așa se curăță pielea la final și se întinde”, îmi spune.
După această procedură ne întoarcem în prima cameră. Aici îmi zice că spală iar pieile și le pune într-o substanță numită crom. „Pe vremuri foloseam argăseală pentru spălarea pieilor, adică apă, sare și tărâțe, atunci ieșea pielea mai albă, de la crom iese puțin albăstruie. Diferența este că pieile spălate cu crom sunt mai durabile”, îmi spune cojocarul. După ce pieile sunt spălate, folosind un dispozitiv care le învârte, se scot la uscat.
Într-un colț, pe niște lână, niște căței de nici o lună stau și scheaună. Mai trece câteodată mama lor pe la ei, o cățelușă mică lungă neagră cu maro. „Pe vremuri cățeii ciobănești fătați iarna erau ținuți de cioban în cojoc”, îmi spune Vasile. După întindere, ajungem la procedeele finale, tăierea pieilor și coaserea cojoacelor. „Un cojoc îl coși repede dacă ai mână bună, și într-o zi dacă te ții de el”, îmi spune nevasta cojocarului. Ca să-mi arate, Vasile ia o piele de oaie o întinde pe masă, pune metrul și îmi demonstrează cum se iau dimensiunile pentru tăierea pieilor. Se taie pielea, apoi se coase, totul manual folosind un ac cu trei dungi, un ac special făcut chiar de Vasile, pe vremuri găsea o astfel de unealtă în comerț. Și coase…
Ultimul cojocar din Tilișca?
Pieile, Vasile le ia de la un abator autorizat. „Tata când făcea cojoacele, Dumnezeu să-l ierte, lucra cu pieile clientului. Se făcea transhumanță foarte mult pe atunci, iar în transhumanță se stricau cojoacele. Le punea pe un măgar, ba nu lega cojocul bine pe măgar și îl călca în picioare, îl rupea cumva. Ciobanul avea un măgar, doi, doar pentru cărat cojoace. Acum oamenii le cumpără și de frumusețe. Sunt ciobani care nu mai au oi și vor să aibă unul ca amintire. În ziua de azi au ieșit haine care țin căldură aproape ca un cojoc și sunt și mai ușoare”, mărturisește cojocarul.
Vasile lucrează la cojoace împreună cu soția sa, la fel cum lucra tatăl său împreună cu mama sa. Cojoacele lui au ajuns în toată țara, chiar și în afara ei. Coase de plăcere. Din păcate, Vasile chiar ar putea fi ultimul cojocar din Tilișca. Dar cine știe, așa s-a zis și de tatăl său…
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Administrația Națională de Meteorologie a transmis, marți dimineața, prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni.
Între 29 septembrie și 6 octombrie, temperaturile vor scădea sub normalul perioadei la nivel național, cu răcire mai pronunțată în regiunile estice.
Săptămâna 22 – 29 septembrie
Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile vestice, dar și ușor mai coborâte în cele estice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.
Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar în cea mai mare parte a țării.
