Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) a lansat recent un index care evaluează orașele principale ale României (București și reședințele de județ), în baza a 51 de criterii. Acestea sunt grupate pe 13 domenii, la rândul lor clasificate în 3 categorii majore: calitate, prosperitate, vibrație.
În clasamentul general al orașelor reședință de județ, Sibiul se află pe locul 3, după Cluj-Napoca și București. Postura Sibiului este una extrem de onorantă, în condițiile în care am fost poziționați pe podium, înaintea unor orașe importante precum Timișoara, Brașov, Iași sau Constanța.
Mai mereu în topurile naționale Sibiul ocupă un loc fruntaș, însă nu trebuie să ne culcăm pe o ureche și să ne lăudăm cât de tari suntem. Într-adevăr, sunt lucruri care ne aduc imagine, turiști străini, prestigiu, vizibilitate și, lucrul cel mai important, ne cresc nivelul de trai al fiecăruia dintre noi, sibienii.
Municipiul Sibiu ocupă locul 3 la Calitate (Atracții, Conectivitate, Mediu natural, Educație, Sănătate)
De exemplu, știm clar că suntem orașul cel mai cultural din România, o sursă importantă pentru dezvoltare. Pe lângă atuurile importante pe care le avem în aceste studii și imaginea pe care ne-o promovează, de obicei realizatorii acestor topuri atrag atenția și asupra lucrurilor care trebuie îmbunătățite în viitor. Din acest punct de vedere, indexul IOV ne arată și capitolele la care sunt deficitari, fie din cauza celor care ne conduc, fie a celor care alcătuiesc per total comunitatea sibiană. Mai mult, analiza ne oferă oportunitatea de ne compara și cu celelalte județe, în cazul nostru, Cluj-Napoca. Doar dacă ești ignorant, nu vezi problemele reale ale urbei în care trăim.
La capitolul Calitate (Atracții, Conectivitate, Mediu natural, Educație, Sănătate), municipiul Sibiu ocupă locul 3, având printre punctele forte locuri emblematice și monumente istorice. Din păcate, printre neajunsuri aici figurează traficul urban și amprenta verde. Adică avem nevoie să îmbunătățim suprafața spațiilor verzi. Spre comparație, Cluj Napoca excelează la educație și conectivitate aeriană. Aceasta, ca să nu ne mai întrebăm de ce ne pleacă copiii la facultate în Cluj sau de ce sibienii merg în vacanțe cu avionul de pe aeroportul de pe Someș. De fapt, aceste lucruri sunt avantajele forte ale Clujului. În schimb, au și neajunsuri în ceea ce privește calitatea aerului și traficul urban greoi.
Totodată, București excelează la parcuri și conectivitate de transport, însă duc lipsă de spații verzi.
Municipiul de ce pe Cibin se regăsește pe locul 4 în ceea ce privește Prosperitatea (Economie, Finanțe publice, Dinamică socială, Tehnologie & cunoaștere)
În ceea ce privește Prosperitatea (Economie, Finanțe publice, Dinamică socială, Tehnologie & cunoaștere), municipiul de ce pe Cibin se regăsește pe locul 4. O bilă albă pentru competitivitatea urbană și eforturile în investiții publice făcute de Primăria Sibiu. În schimb, la noi, în oraș, este foarte greu să-ți cumperi o locuință, unde prețurile au luat-o razna în ultimele luni. Un alt mare dezavantaj, trecut de responsabilii studiului, este îmbătrânirea populației. Practic, tinerii ne pleacă, greul rămânând pe populația adultă și seniori.
Cluj Napoca stă chiar bine la densitatea antreprenorială, lucru evidențiat și de boom-ul economic pe care îl înregistrează în ultimul timp. Mai mult, șomajul este la un nivel foarte scăzut. Dar și pe Someș prețul locuințelor și chiriilor a crescut exorbitant, în timp ce dinamica populației dă bătăi de cap autorităților locale, care nu pot ține pasul cu această expansiune.
Capitala este dezvoltată din punct de vedere al competitivității urbane, iar salariile sunt cele mai bune din țară. Însă Bucureștiul are ca probleme infracționalitatea și nivelul scăzut în ceea ce privește atragerea fondurilor europene de către administrația publică.
Sibiul ocupă locul 1 la Vibrație (Cultură și sport, Divertisment, Vitalitate socială, Turism)
Referitor la viața orașului, denumită generic Vibrație (Cultură și sport, Divertisment, Vitalitate socială, Turism), Sibiul ocupă locul 1. Avem viață culturală, oportunități de cazare, muzee și instituții de artă pentru turiști și nu numai. Noroc cu turiștii care ne vizitează, că altfel sibienii ar avea probleme și pe acest palier, odată cu îmbătrânirea demografica. De asemenea, se ridică și problema diversității populației, în sensul că în ultimul decenii orașul a devenit unul cosmopolit-mondial din cauza diverșilor angajați veniți din toată lumea. Aceștia dau o oarecare notă de neîncredere celor veniți în vizită la Sibiu. În schimb, Cluj Napoca este un mediu propice pentru elevi și studenți, iar wellness și viața activă au devenit o bună carte de vizită față de restul țării. Dar și în orașul lui Boc sunt probleme cu îmbătrânirea demografică, iar durata medie de ședere a turiștilor nu este din cale afară de lungă.
Bucureștiul domină România la entertainment, secondat de wellness și viața activă, dar diversitatea populației dă aceiași notă de neîncredere în ceea ce privește siguranța publică în urbe.
Așadar, dacă administrația sibiană și comunitatea locală ar pune accent pe problemele ridicate în Sibiu de studiul IOV, atunci există șanse reale ca în următorul deceniu lucrurile mai puțin bune să se estompeze prin investiții publice directe, implicarea societății civile și creșterea nivelul de civilizație și îmbunătățirea comportantului social al fiecăruia dintre noi. Dar toată aceste lucruri trebuie susținute de o dezvoltare economică continuă.
Cum suntem priviți din afară. Investiții ale administrației locale de 1.700 de lei pe cap de sibian
Realizatorii studiului au oferit și o fișă a Sibiului. Au evidențiat că diversitatea și frumusețea obiectivelor sale turistice este susținută și de un nivel semnificativ al investițiilor publice, în medie de aproape 1.700 lei pe cap de locuitor în ultimii cinci ani, unul dintre cele mai ridicate din țară, facilitate de un grad ridicat de colectare a taxelor și impozitelor la bugetul local. „Sibiu – Tânăr din 1191.” Așa suna unul dintre sloganurile cu care era promovat Sibiul în preajma anului 2007, anul în care România adera la UE, iar orașul devenea capitală culturală europeană.
„O alegere inspirată, dacă ne gândim că, la aproape două decenii de la acel moment și la peste 800 de ani de la prima sa atestare documentară, îl regăsim pe a treia poziție a City Index, înaintea unor orașe cu o bază economică sau industrială mult mai puternică. Patrimoniul istoric, festivalurile și muzeele, infrastructura modernă și competitivitatea urbană sunt printre atuurile care plasează Sibiul pe această poziție.
Ca principală poartă de intrare în Transilvania și punct nodal de pe ruta Coridorului IV paneuropean care leagă Marea Neagră și Grecia continentală de Vestul Europei, Sibiul este astăzi una dintre cele mai vizitate destinații de către turiștii români și străini – a cincea la nivel național după numărul de sosiri (aproape 400.000 în 2023).
Puncte de atracție ale Sibiului
Leagăn și centru al culturii germanofone din Transilvania timp de peste 800 de ani, orașul atrage printr-un patrimoniu arhitectural unic, cu vechi și importante edificii precum Catedrala Evanghelică (sec. XIII), care îl fac doilea oraș din țară după densitatea monumentelor istorice, conform City Index-ului nostru.
Sibiul dispune de cele mai multe oportunități de cazare raportat la dimensiunea orașului, dintre toate municipiile analizate în City Index. Lipsa unei economii industrializate este suplinită însă de o viață culturală efervescentă și de avantajele spațiului natural, împrejurimile orașului fiind excelente pentru drumeții, trasee de cicloturism, agroturism sau turism montan.
Păltinișul, stațiunea aflată la cea mai înaltă altitudine din țară, este ușor accesibilă din Sibiu. Ca principal pol demografic și cultural al sașilor transilvăneni, orașul se mândrește cu o îndelungată tradiție culturală. În prezent, Sibiul găzduiește în fiecare an cel mai mare festival de teatru din România, unic prin anvergură – Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), cel mai mare festival de film documentar – Astra Film Festival-, precum și un important festival de jazz.
În aceeași linie, Muzeul Național Brukenthal este nu doar cel mai vechi din țară, ci și deținătorul celei mai valoroase colecții de artă aflate pe teritoriul României. O altă destinație culturală majoră este Muzeul Astra, cel mai mare muzeu în aer liber din Europa, pe ale cărui 96 de hectare este expusă o întreagă civilizație țărănească. Sibiul privește foarte ambițios și spre viitor. Investitori străini, preponderent companii cu capital german, au ales orașul mai ales pentru a realiza produse și servicii cu valoare adăugată mare. De exemplu, centrul de inginerie al grupului german Continental numără peste 1.000 de angajați cu studii superioare tehnice.
Orașul reușește să se mențină și ca un centru universitar de importanță regională, în pofida concurenței acerbe din partea marilor orașe (București, Cluj, Timișoara).
Sibiul înregistrează un scor bun și în ceea ce privește implicarea civică: cu 2.500 de ONG-uri înființate, orașul se află pe cea de-a doua poziție la nivel național în funcție de acest indicator, raportat la populația orașului”, este caracterizarea făcută Sibiului. Corectă și neutră. Care ar trebui să dea de gândit fiecăruia dintre noi, ca sibieni.
 a lansat recent un index care evaluează orașele principale ale României (București și reședințele de județ), în baza a 51 de criterii.){kind=link}