Respingerea în Parlament a Guvernului propus de Siegfried Mureșan deschide calea constituțională pentru alegeri anticipate. Cele două condiții prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului sunt îndeplinite: au trecut mai mult de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură ajunsă la vot, iar Parlamentul a respins cel puțin două solicitări de învestitură.
Decizia privind dizolvarea Parlamentului îi aparține, însă, președintelui Nicușor Dan, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, relatează Mediafax.
Ce prevede Constituția pentru dizolvarea Parlamentului
Articolul 89 din Constituția României stabilește că președintele „poate să dizolve Parlamentul” după consultarea președinților Camerei Deputaților și Senatului și a liderilor grupurilor parlamentare.
Dizolvarea poate avea loc dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Formularea constituțională este importantă: textul folosește termenul „poate”, nu „trebuie”. Prin urmare, îndeplinirea celor două condiții deschide posibilitatea dizolvării Parlamentului, fără ca textul articolului să impună în mod expres președintelui să recurgă la această procedură.
Două guverne au fost respinse de Parlament
În actuala criză politică, Parlamentul a respins două solicitări de învestitură.
Prima a fost cea pentru Guvernul condus de Adrian Veștea, respins la 22 iunie, cu 189 de voturi „pentru”, insuficiente pentru învestire.
Anterior, Nicușor Dan îl desemnase premier pe Eugen Tomac, pe 4 iunie. Tomac și-a depus însă mandatul după zece zile, înainte ca solicitarea de învestitură să ajungă la votul Parlamentului. Prin urmare, această desemnare nu intră în calculul celor două solicitări de învestitură respinse prin vot.
Ulterior, Parlamentul a respins și Cabinetul propus de Siegfried Mureșan.
Astfel, după votul asupra Guvernului Mureșan, este îndeplinită condiția privind respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
În același timp, au trecut mai mult de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură care a ajuns efectiv la vot în Parlament.
Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat să o facă
Îndeplinirea condițiilor constituționale nu înseamnă automat declanșarea alegerilor anticipate.
Potrivit articolului 89, președintele României are posibilitatea de a dizolva Parlamentul după consultările prevăzute de Constituție. Textul nu stabilește însă că dizolvarea este obligatorie în momentul în care cele două condiții sunt îndeplinite.
Interpretarea este contestată politic.
Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a afirmat, înaintea votului asupra Cabinetului Mureșan, că formațiunea ia în calcul sesizarea Curții Constituționale în situația în care Nicușor Dan nu ar declanșa procedura pentru alegeri anticipate. Argumentul liberalilor este că, după îndeplinirea condițiilor constituționale, dizolvarea Parlamentului ar trebui să urmeze.
Nicușor Dan a spus că alegerile anticipate nu sunt o soluție
Președintele Nicușor Dan a declarat în repetate rânduri că nu consideră alegerile anticipate o soluție pentru actuala situație politică.
„Alegerile anticipate nu sunt o soluție. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii și a cetățenilor români și a piețelor financiare”, a declarat președintele, marți, în cadrul unei conferințe de presă.
Într-o declarație făcută pe 23 septembrie, Nicușor Dan a explicat și de ce nu își dorește dizolvarea Parlamentului.
„Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să îmi doresc, pentru că asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine”, a spus șeful statului.
Președintele a cerut atunci partidelor parlamentare să ajungă la o soluție negociată.
Ce urmează după respingerea Guvernului Mureșan
În condițiile în care președintele a exclus public, până acum, varianta alegerilor anticipate, următorul pas poate fi o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare și desemnarea unui alt candidat pentru funcția de premier.
Acesta este și scenariul indicat de declarațiile publice ale lui Nicușor Dan din ultimele zile: încercarea de a construi o nouă majoritate parlamentară și de a forma un Guvern fără dizolvarea Legislativului.
Surse politice citate înaintea votului asupra Cabinetului Mureșan susțineau că Nicușor Dan nu intenționează să dizolve Parlamentul în cazul respingerii Guvernului și că va face o nouă desemnare pentru funcția de premier.
Prin urmare, respingerea Guvernului Mureșan îndeplinește condițiile constituționale care îi permit președintelui să dizolve Parlamentul, dar nu determină automat organizarea alegerilor anticipate. Decizia finală depinde de opțiunea președintelui și de evoluția negocierilor politice pentru formarea unui nou Guvern.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
