Tribunalul Ilfov a admis joi, 18 iunie, o cerere de ordonanță președințială și a suspendat temporar efectele unor decizii adoptate de Biroul Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), în contextul tensiunilor interne generate de desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru.
Potrivit minutei instanței, sunt suspendate provizoriu deciziile BPN nr. 22 și nr. 25 din 15 iunie 2026, până la soluționarea definitivă a litigiului aflat pe rolul Tribunalului Ilfov. Hotărârea este executorie de drept, dar poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile.
Disputa din interiorul PNL: votul la Guvernul Veștea
Deciziile contestate vizau conduita parlamentarilor liberali la votul de învestire a Guvernului condus de Adrian Veștea. Conducerea PNL, în frunte cu Ilie Bolojan, ar fi stabilit că aleșii partidului trebuie să fie prezenți, dar să nu voteze cabinetul propus, sub sancțiunea pierderii calității de membru de partid în anumite situații, relatează stiripesurse.ro.
Această formulă a generat un conflict intern major, mai mulți parlamentari contestând în instanță legalitatea hotărârilor adoptate de BPN.
Principala acuzație: mandat imperativ interzis de Constituție
Reclamanții susțin că deciziile conducerii PNL ar echivala cu instituirea unui mandat imperativ, interzis de articolul 69 din Constituția României, care prevede că orice mandat imperativ este nul.
De asemenea, aceștia invocă jurisprudența Curții Constituționale, conform căreia parlamentarii își exercită mandatul în mod liber, potrivit propriei conștiințe, fără a putea fi constrânși de decizii politice obligatorii.
Controversa „prezent, nu votez”
Una dintre cele mai discutate prevederi ale deciziei BPN a fost formula „prezent, nu votez”, aplicată în contextul votului secret cu bile din Parlament.
Contestatarii susțin că această formulă nu poate fi aplicată practic, deoarece votul este exprimat fie „pentru”, fie „contra”, iar caracterul secret al procedurii exclude controlul politic asupra opțiunii exprimate.
Acuzații privind depășirea atribuțiilor BPN
Un alt argument invocat în acțiune vizează competențele Biroului Politic Național. Reclamanții susțin că BPN nu poate dispune sancțiuni automate precum excluderea din partid a parlamentarilor, fără respectarea procedurilor statutare interne, inclusiv analiză, audiere și decizie a forurilor competente.
În lipsa acestor garanții, măsurile sunt considerate abuzive și neconforme cu statutul partidului.
Despăgubiri cerute în instanță
Pe lângă suspendarea deciziilor, 18 parlamentari PNL au deschis și o acțiune pe fond, solicitând daune morale de aproximativ 250.000 de lei pentru fiecare, ceea ce însumează aproape 4,5 milioane de lei.
Miza politică a conflictului
Litigiul apare într-un moment de tensiune majoră în interiorul PNL, pe fondul divergențelor privind susținerea Guvernului Veștea. O parte a conducerii partidului ar fi încercat să impună o linie de vot unitar, în timp ce un grup de parlamentari contestă această disciplină strictă.
Decizia instanței suspendă temporar efectele hotărârilor interne, ceea ce are consecințe politice imediate asupra modului în care parlamentarii liberali își pot exercita votul în Parlament.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
