Data de 31 august 2026 este termenul-limită pentru finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR. România a atras până acum aproximativ 13 miliarde de euro dintr-un buget revizuit de circa 20 de miliarde de euro, iar mii de proiecte au rămas nefinalizate. Ilie Bolojan spune că România trebuie să „tragă niște lecții” din modul în care a gestionat fondurile europene.
PNRR România: 13 miliarde de euro încasate din aproximativ 20 de miliarde
La termenul-limită de 31 august, România a finalizat o parte dintre investițiile asumate prin PNRR, însă aproximativ 4.500 de proiecte din cele peste 15.000 programate au rămas nefinalizate sau nerecepționate.
Bugetul PNRR al României a fost redus de la 29,2 miliarde de euro la aproximativ 20 de miliarde. Din această sumă, România a încasat efectiv în jur de 13 miliarde de euro, relatează Mediafax.
Banii care nu mai pot fi decontați prin PNRR vor trebui acoperiți din alte surse: bugetul de stat, bugetele locale sau fondurile europene de coeziune.
Ilie Bolojan: „Trebuie să tragem niște lecții”
Premierul demis Ilie Bolojan a vorbit despre bilanțul PNRR în timpul unei vizite la Târgu Mureș, unde a participat la recepția unui centru de chirurgie cardiovasculară finanțat prin program.
Bolojan a subliniat că, în domeniul sănătății, alocarea inițială de peste două miliarde de euro a fost redusă la puțin peste un miliard de euro.
„Trebuie să tragem niște lecții”, a spus premierul, explicând că din cele 19 spitale sau proiecte spitalicești rămase în PNRR după restructurarea din 2023, doar opt au fost finalizate.
Celelalte proiecte au fost transferate către alte surse de finanțare, inclusiv fonduri europene de coeziune sau bugetul național. Potrivit lui Bolojan, întârzierile au însemnat inclusiv pierderea unor ani în care pacienții și personalul medical nu au beneficiat de condiții mai bune.
Proiectele PNRR, finalizate „pe ultima sută de metri”
În ultimele luni, autoritățile au accelerat procedurile pentru a putea finaliza cât mai multe investiții înainte de expirarea termenului.
Ilie Bolojan a vorbit despre simplificarea licitațiilor și a procedurilor de autorizare, dar și despre o administrare mai profesionistă a proiectelor și o colaborare mai eficientă cu autoritățile locale.
„Tragem tare pe ultima sută de metri”, a spus premierul, referindu-se la eforturile de deblocare a finanțărilor și depășire a problemelor birocratice.
Ce proiecte PNRR nu a terminat România
- Infrastructură rutieră: România a finalizat la termen 343 de kilometri de autostradă. Alți 86,5 kilometri au ratat termenul de 31 august și vor trebui finalizați din alte surse de finanțare.
- Sănătate: Din cele 19 spitale sau secții programate în PNRR, doar 8 au fost finalizate. Celelalte 11 au fost transferate către alte programe de finanțare.
- Reforme: România a pierdut definitiv 770 de milioane de euro asociate jalonului privind noua Lege a salarizării în sectorul bugetar, pe fondul blocajului politic.
- Investiții locale: Peste 2.500 de proiecte de utilități, creșe și reabilitări gestionate de autoritățile locale au rămas nefinalizate, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugetele primăriilor.
Ce se întâmplă cu lucrările după 31 august
Proiectele care nu sunt finalizate în termen nu mai pot fi decontate prin PNRR pentru lucrările executate după 31 august. Acestea vor trebui finanțate din bugetele locale, bugetul de stat sau alte surse.
În cazul anumitor proiecte, beneficiarii riscă inclusiv să returneze banii primiți anterior dacă investițiile nu sunt finalizate până la 31 decembrie 2026.
30 septembrie 2026, următorul termen important
Deși 31 august este termenul pentru finalizarea fizică a investițiilor, România mai are o etapă importantă: 30 septembrie 2026, data până la care trebuie transmisă ultima cerere de plată către Comisia Europeană.
Cererea de plată numărul 6 este estimată la aproximativ 8,8 miliarde de euro, sumă care include granturi și împrumuturi. Valoarea efectivă decontată va depinde însă de îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate.
România, printre statele UE cu cea mai mică absorbție PNRR
România se află în partea de jos a clasamentului european privind banii atrași prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Cu aproximativ 13 miliarde de euro, România a securizat circa 61% din alocarea revizuită. Spania și Italia se află printre statele care au atras cele mai mari procente, apropiindu-se de 90-100% din fondurile disponibile.
Portugalia și Grecia au ajuns la aproximativ 80-85%, în timp ce multe state membre se situează în zona de 70-75%. Polonia a depășit 65% și și-a accelerat puternic ritmul de absorbție în ultimul an.
România este depășită în clasamentul negativ doar de Bulgaria, care a atras aproximativ 53% din fondurile PNRR disponibile.
Bilanțul PNRR lasă astfel România cu investiții importante finalizate, dar și cu mii de proiecte întârziate, fonduri pierdute și o parte semnificativă a investițiilor transferată către bugetul național sau alte programe europene.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
