Arta nu are limite. O minte creativă poate crea imagini frumoase din orice obiect găsit pe stradă. Maximilian Ștefănescu e unul dintre acei artiști care nu doar că este polivalent în viața de zi cu zi, dar lucrul acesta îl arată și prin colajele ce le face, împreună cu grupul RaColaj din Sibiu.
„Sunt ca un aliaj”
Povestea lui Maximilian pornește din Basarabia, numele acestuia de familiei venind de la bunicul său din partea mamei care l-a adoptat. Bunica este din Săliște, fapt pentru care a și rămas în județul Sibiu, după mai multe peregrinări prin diverse orașe.
„Eu consider că sunt ca un aliaj din mai multe metale. Și bunicii din partea tatălui vin din zone diferite, bunica din Sfântul Gheorghe, iar bunicul din Gorj. Eu sunt născut în București, am crescut la Târgu Jiu făcând clasa întâi acolo, și veneam vacanțele în Săliște de când eram mic; acum locuiesc de șapte ani în această localitate”, spune artistul.
Un „muncitor” polivalent
De-a lungul timpului, Maximilian, a acoperit mai multe domenii de activitate, împins și de curiozitate. A urmat două postliceale, una de tehnician electromecanic auto, una de construcții, a urmat doi ani Facultatea de Psihologie, dar din motive financiare a trebuit să o lase deoparte, a urmat o școală de fotografie și a urmat Facultatea de inginerie în domeniul mecanic în Sibiu. Dar, deși a urmat o cale tehnică, și-a descoperit și latura de artist. Iar ca joburi a lucrat într-un service de telefoane mobile, în designe-grafic la un ziar, la patru edituri germane. Merge ca fotograf la la nunți, botezuri. A lucrat la sonorizări, montează prize, panouri solare, recondiționează dispozitive vechi etc.
Nu știa că face colaje
„Arta colajului am urmat-o încă din timpul liceului, decupând din reviste. Modificam postere. Mai târziu, am învățat singur să folosesc photoshop, dar fără să-mi dau seama că fac colaje. Mai mult în joacă, modificam diverse fotografii și le făceam amuzante pentru a le arăta colegilor, eram văzut un fel de Mr. Bean al grupului”, mărturisește artistul.
RaColaj, primul grup de colaje din România
La un moment dat, Maximilian aude că ar fi un grup de artiști care fac colaje în Sibiu. La început a fost reticent, și-a zis că nu e pregătit să intre printre „artiști profesioniști”. „Am primit o propunere de la șefa grupului, Aura Badiu, ca să intru în grupul Racolaj. Am acceptat invitația acesteia și am înscris primul meu colaj la o expoziție, care spre surprinderea mea, a mers foarte bine. Colajul a rămas în expoziție, iar eu am început să mă văd mai des cu grupul. Și am primit propuneri să particip la expoziții cu ele”, povestește Max.
O cale bună de exprimare
Prin intermediul colajelor, artistul exprimă situații amuzante, creează pamflete. „Este o cale bună de exprimare. Partea cea mai interesantă este că atunci când încep, nu știu ce iese, mai ales în colajul analog, care este ca un puzzle dinamic, dar unde piesele nu sunt exacte. În colajul digital lucrurile stau puțin diferit, este relativ mai ușor, deoarece se folosește tehnologia”, e de părere artistul.
Ne-am ocupat de imagistica celor de la Maratonul Internațional din Sibiu
Cu grupul RaColaj, Maximilian a participat la mai multe evenimente publice. „Ne-am ocupat de imagistica celor de la Maratonul Internațional din Sibiu, de anul trecut. Fiecare a avut cinci colaje. Avem stiluri diferite, dar ne completăm. Și scopul pentru care participăm la evenimente nu este de a câștiga bani, iar dacă primim ceva finanțare, o investim tot în pasiunea noastră”, mărturisește Max.
Prima expoziție personală
Prima expoziție personală a lui Maximilian a fost anul acesta, în aprilie. „Noi facem colajele, în principal, din tot ce înseamnă imagistică, text și și multimedia palpabilă, dacă o pot numi așa. Dar eu mă ocup cu colaj digital, de scanări, care este o subcategorie.
Am avut prima expoziție personală în aprilie. Am expus cam tot ce am făcut de când am intrat în grup. Plus alte fotografii cu Sibiul. Am împărțit sala în trei părți: colaj digital, analog și fotografie. În partea de digital am folosit mult mix-media. Mare parte din acestea le-am creat în cadrul unui proiect la nivel internațional, se numește Februlaj, în care toți colagiștii din întreaga lume au avut o încercare în timpul lunii februarie. În fiecare zi au avut de făcut un subiect și urcat pe o platformă. Am fost surprins că a venit destul de multă lume”, îmi spune Max.
O comunitatea de colagiști
Odată cu Racolaj, în România au început să apară mai multe grupuri de colagiști, de exemplu în Cluj, în București. Iar toți artiștii din țară au făcut o comunitate mai mare. Se întâlnesc la expoziții comune și creează legături. „Legături fac tot timpul. Și când merg pe stradă văd diverse obiecte, sisteme de răcire, mi le imaginez cum ar arăta cu nas, gură. Cred că orice poate fi adaptat și orice lucru poate fi folosit pentru un colaj”, concluzionează artistul.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
