Dr. Alexandru Frăticiu: Când m-am decis sa lucrez o vreme în Franţa, Spitalul Judeţean nu avea nici un colonoscop

Dacă alţi medici abia aşteaptă să prindă un loc de muncă în străinătate şi nu mai vor să audă de România, medicul gastroenterolog Alexandru Frăticiu s-a întors din Franţa cu mai mult spor de muncă. Nu a plecat de bine din Sibiu, dar pune că este de datoria unui profesionist să meargă să vadă cum se face medicină în străinătate. Ce l-a determinat să se întoarcă la Spitlaul Judeţean de Urgenţă Sibiu aflăm din interviul oferit în exclusivitate ziarului Sibiu 100%. Liliana Nenciu Reporter: În ultimii doi ani, aţi fost plecat de două ori în Franţa să lucraţi ca medic gastroenterolog prin contract de muncă. Se compară condiţiile de lucru din spitalul Sibiu cu cele dintr-un spital de stat din Franţa? Dr. Alexandru Frăticiu: Mai ales după ce am devenit membri deplini ai UE, de când, aşa cum spunea şi fostul cancelar german H. Cohl, noi românii am devenit membrii unei mari familii europene, cu drepturi şi obligaţii; plecarea unui profesionist ca mine în Franţa, în Europa, a devenit aproape o obligaţie, o necesitate. Strict legat de întrebarea dumenavoastră, cu privire la condiţiile de muncă din spitalele din Franţa în comparaţie cu cele din Sibiu, îmi pare rău să o spun franc că ne aflăm departe de a pute oferi în spitalele noastre condiţii de muncă similare sau cel puţin apropiate. Pe lângă condiţiile generale hotelire, de îngrijire, programe de lucru şi protocoale absolut riguroase, este vorba de dotarea cu aparatură, mai ales într-o disciplină ca Gastroenterologia , bazată pe proceduri complexe endoscopice diagnostice şi terapeutice, care definesc în speţă această specialitate şi pentru care ai nevoie de competenţe speciale pentru a o practica. În Europa, în Franţa, spitalele de un nivel superior, dar şi mediu sunt bine dotate cu aparatură endoscopică, procedurile efectuate cu acest gen de aparatură prezentând un înalt grad de complexitate, şi contribuind la elucidarea şi rezolvarea unui număr însemnat de boli din sfera gastro intestinal, bilio-pancreatică şi hepatică, de multe ori aceste proceduri endoscopice reprezentând alternative pe căi naturale a unei chirurgii mult mai agresive. Astfel un serviciu de gastroenterologie dintr-un spital de 1.000 de paturi, cum ar fi Spitalul Judeţean din Sibiu, în Franţa ar fi dotat cu zeci de gatroscoape şi zeci de colonoscoape, introduse toate într-un flux continuu de întreţinere, reparaţii, pregătire, dezinfecţie-sterilizare şi folosire. Nu este nicio exagerare. Prin comparaţie la momentul în care eu m-am decis să lucrez o vreme în Franţa, spitalul judeţean nu avea nici un colonoscop o bună bucată de vreme. Rep.: Ce v-a determinat să vă întoarceţi pe funcţia de medic şef de secţie la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. S-au produs schimbări majore în secţie în lipsa dvs.? A.F.: Eu nu am renunţat niciodată la funcţia şi la postul meu din Spitalul Judeţean Sibiu, am fost plecat legal în concediu fără plată, şi m-am întors pentru a-mi relua eforturile de a dezvolta şi perfecţiona ceea ce am început cu mulţi ani în urmă când am fondat secţia de Gastroenterologie. Motivarea plecării mele, ca o nevoie de perfecţionare şi de a aduce cu mine înapoi noi concepte, noi abordări, noi tehnici , acestea fac parte din răspunsul la întrebarea dumneavoastră cu privire la motivarea reîntorcerii. La o anumită vârsta, la un anumit grad de responsabilitate pentru ce laşi în urmă nu poţi decât să te întorci la ai tăi şi la ale tale, în ţara ta unde să te străduieşti să îţi aduci contribuţia ca lucrurile să evolueze. În absenţa mea pe secţia de Gastroenterologie s-a desfăşurat o activitate similară cu cea pe care am lăsat-o la plecare. Lucruri mai importante s-au întâmplat odată cu reîntoarcerea mea, aş putea spune că multe din cele solicitate şi planificate de mine s-au împlinit odată cu revenirea mea sau revenirea mea a coincis cu împlinirea unor condiţii solicitate de mine la plecare. În principal este vorba de dotare cu aparatură endoscopică, Compartimentul de endoscopie al secţiei a fost dotat cu două linii videoendoscopice, una de gastroscopie şi una de colonoscopie, accesorii şi chiar o maşină automată pentru sterilizarea aparaturii endoscopice în curs de instalare. Aceste dotări fac ca acest ompartiment de endoscopie al secţiei să fie capabil să facă faţă celei mai complexe patologii din domeniu, care ne este adresată de întreg spitalul şi cu care deservim chiar o linie de gardă la domiciliu de urgenţe gastroenterologice. Este departe încă de ceea ce am putea implementa aici la Sibiu în specialitatea mea, dar este un progres. Rep.: ªtiu că dvs. aţi pus bazele Secţiei de Gastroenterologie acum 15 ani. La ce standarde se situează în momentul de faţă? A.F.: Trebuie să mărturisesc că reuşita înfiinţării cu multă dificultate a secţiei de Gastroenterologie acum 15 ani, mi-a dat mari speranţe la momentul respectiv. Cu toate că am vorbit despre progrese într-un compartiment al secţiei, şi anum la cel de Endoscopie, sunt complet nesatisfăcut de partea hotelieră a secţiei, de infrastructura ei, de circuitele funcţionale. Din păcate amplasamentul secţiei într-un spaţiu restrâns, acelaşi de la înfiinţare, plasat la distanţă de mai multe etaje şi holuri de punctul cald al specialităţii care este Compartimentul de endoscopie; la distanţă de celelalte structuri importante şi necesare în urgenţele hepato-gstroenterologice, cum sunt radiologia, ATI, blocurile operatorii, toate acestea fac ca uneori să întâmpinăm mari dificultăţi cu transportul, cu circuitele pacienţilor etc.Cu toate acestea, am satisfacţia că managementul secţiei bazat pe o experienţă naţională şi internaţională, asociat cu înaltul grad de profesionalism al colectivului de medici şi personal mediu, fac ca secţia să aibă o dinamică de invidiat, eficienţa secţiei, materializată în indicatori obiectivizaţi de computere şi programe de monitorizare a acitivităţii medicale, să fie foarte bună.