În plin sezon al virozelor respiratorii, copiii de vârste mici se confruntă frecvent cu o afecțiune a căilor respiratorii, specifică primei copilării. Este vorba despre bronșiolita acută, cauzată atât de virusuri, cât și de urbanizarea excesivă și expunerea copilului mic la diverse noxe respiratorii. Cu ce dificultăți respiratorii severe se confruntă cei afectați de această boală, dar și ce conduită și alimentație se recomandă în timpul episodului de bronșiolită acută, ne spune dr.Iulia Simina, medic specialist pediatru și medic rezident pneumolog în cadrul Dispensarului de Pneumoftiziologie Sibiu.
Ce este bronșiolita acută?
Bronșiolita acută este inflamația acută a căilor aeriene inferioare, respectiv a bronșiolelor, inflamație care determină dificultăți de respirație cauzate de sechestrarea aerului și a secrețiilor la nivel pulmonar. Bronșiolita acută reprezintă una din cauzele cele mai frecvente de spitalizare a sugarilor în numeroase zone ale globului, în special în sezonul de iarnă și la începutul primăverii. Boala apare mai frecvent la copilul sub 2 ani, cu un maxim de incidență la vârsta de 6 luni. Incidența crescută la această vârstă este determinată de o particularitate structurală a căilor aeriene mici ale sugarului și copilului mic.
Care sunt factorii care sporesc riscul apariției bronșiolitei acute?
O serie de factori sporesc riscul de apariție a unui episod de bronșiolită acută. Expunerea la fumul de țigară (mai ales dacă mama a fost fumătoare pe perioada sarcinii), la poluanții aerieni de exterior (de ex. compușii rezultați din arderea produselor petroliere din zonele intens urbanizate) și de interior (de ex. compușii rezultați în urma arderilor combustibililor folosiți pentru încălzirea locuințelor sau pentru gătit, mai ales în cazul clădirilor moderne foarte bine izolate) sunt incriminate în leziunile epiteliului bronșic, leziuni ce asigură un acces mai facil al virusurilor la nivelul peretelui căilor respiratorii.
Tot în categoria factorilor favorizanți ai bronșiolitei acute care ar putea fi evitați se situează absența alimentației naturale (alăptarea asigură un suport imunologic important sugarului și copilului până la 2 ani prin compoziția laptelui matern) și alimentația dezechilibrată (malnutriția protein-calorică și deficitul de vitamine și minerale conduc la o vulnerabilitate a organismului în fața infecțiilor respiratorii).
Ce cauzează îmbolnăvirea ?
Bronșiolita acută apare în urma infecțiiilor virale. În peste 50% din cazuri, agentul cauzal este reprezentat de virusul sincițial respirator. Alte virusuri care pot cauza această îmbolnăvire sunt virusurile paragripale și adenovirusurile.
Boala apare în urma contactului sugarului sau copilului mic cu un membru al familiei care prezintă o infecție acută respiratorie minoră (copilul mare și adultul, datorită sistemului imunitar mai dezvoltat și datorită calibrului mai mare al căilor aeriene nu fac forme severe de boală), la aproximativ o săptămână de la contactul infectant.
Care sunt simptomele acestei afecțiuni?
Inițial, boala debutează ca o infecție acută de căi respiratorii superioare cu febră (acest simptom poate lipsi), stare generală influențată (apatie sau dimpotrivă, agitație), tulburări ale apetitului, tulburări de somn, obstrucție nazală, rinoree seroasă. Treptat se instalează tusea spastică, inițial seacă, ulterior cu tendință la productivitate, dispneea expiratorie (sugarul sau copilul mic prezintă îngreunări ale respirației mai ales în momentul expulzării aerului din plămân) și wheezing (respirație șuierătoare).
Cu ce dificultăți respiratorii severe se confruntă cei afectați de această boală?
În funcție de gravitatea bolii, pot să fie prezente semne de insuficiență respiratorie de diferite grade de severitate (frecvență respiratorie ridicată, efort respirator marcat, colorația cianotică/albăstruie a tegumentelor, geamăt expirator, alterări ale stării de conștiență, dificultăți de asigurare a aportului alimentar și hidric adecvat etc.), toate aceste semne constituind un semnal de alarmă pentru părinți, care vor trebui să se prezinte de urgență cu copilul la medic.
În afară de complicațiile care pot să apară în primele 24 – 72 ore (perioada critică a bolii), reprezentate de insuficiența respiratorie, acidoza respiratorie decompensată și sindromul acut de deshidratare, pot să apară și consecințe pe termen lung ale acestei boli. Astfel, după un episod de bronșiolită acută cu virus sincițial respirator, se instalează o hiperreactivitate a căilor aeriene la diferiți stimuli, cu apariția unor episoade repetate de bronșiolită, situație cunoscută sub denumirea de wheezing recurent. Circa 40% din copiii cu wheezing recurent/persistent vor dezvolta ulterior astm bronșic, mai ales dacă se asociază un teren alergic personal sau intrafamilial.
Ce alimentație și remedii naturale se recomandă în timpul episodului de bronșiolită acută?
În situația în care nu se impune internarea copilului (decizie care aparține medicului), episodul de bronșiolită acută poate fi tratat la domiciliu. În afara tratamentului recomandat de medicul care a consultat copilul este necesar să fie respectate câteva reguli privind îngrijirea și alimentația copilului bolnav.
Unul dintre cele mai importante obiective îl reprezintă fluidificarea secrețiilor bronșice. Această fluidificare a secrețiilor este necesară deoarece, pe parcursul bolii, prin diferite mecanisme asociate (febră, respirația accelerată, tulburări de alimentație) se produce o deshidratare a acestor secreții, care devin astfel mai groase și mai dificil de eliminat din tractul respirator. Deshidratarea și stagnarea secrețiilor la nivelul căilor aeriene inferioare favorizează suprainfecțiile cu diferite bacterii conducând la apariția bronhopneumoniei și, de asemenea, accentuează obstrucția preexistentă și sindromul funcțional respirator.
Modalitățile prin care se realizează fluidizarea optimă a secrețiilor bronșice la domiciliu se află la îndemâna oricărui părinte/aparținător.În primul rând trebuie asigurată o stare adecvată de hidratare a copilului printr-un aport crescut de lichide (ceai, apă plată, sucuri naturale cu aport crescut de vitamina C, supe de legume, lapte).
Un element important în îngrijirea copilului cu afecțiuni acute respiratorii este asigurarea unei atmosfere umede în camera în care doarme acesta. Umidificarea aerului se poate realiza cu ajutorul unor umidificatoare speciale sau prin plasarea unor rezervoare speciale cu apă în apropierea surselor de încălzire. De asemenea, în timpul somnului și sub supraveghere atentă, se poate plasa un cearșaf umed peste grilajul pătuțului copilului. În situațiile în care este disponibil un aparat de nebulizare, aerosolii cu ser fiziologic urmați de masaj toracic blând pot contribui la o fluidificare și o eliminare mai facilă a secrețiilor din căile aeriene și la o ușurare a respirației copilului bolnav.
Temperatura ambientală trebuie să fie optimă, cu valori în general situate între 22 – 24 grade Celsius, ceva mai scăzută pe perioada nopții și mai crescută în timpul îmbăierii copilului (baia generală nu se contraindică, uneori reprezentând chiar o metodă adjuvantă pentru scăderea febrei).Camera în care stă copilul bolnav trebuie frecvent aerisită și curățată de praf și, de asemenea, este necesar a fi îndepărtați din mediu alergenii și factorii iritanți pentru căile respiratorii (fumul de țigară, deodorantele de cameră, plantele de apartament, animalele de companie etc.).
Alimentația copilului cu bronșiolită acută trebuie să fie bogată în toate principiile nutritive, adaptată bineînțeles vârstei copilului. Se va pune accentul pe aportul crescut de fructe și legume bogate în vitamina C. În situația în care medicul decide instituirea tratamentului cortizonic, trebuie avută în vedere o reducere a aportului de sare din alimentație.
Cum putem preveni îmbolnăvirea de bronșiolită acută?
Prevenirea apariției bronșiolitei acute vizează, de fapt, evitarea factorilor favorizanți ai bolii. Evitarea expunerii sugarului/copilului mic la fumul de țigară este una din primele măsuri care se impun. Studiile din literatura de specialitate au demonstrat că efectul nociv al fumului de țigară la gravide își pune amprenta chiar și asupra fătului. Astfel, copiii născuți din mame fumătoare pe perioada sarcinii au dezvoltat mai frecvent episoade de wheezing recurent sau astm bronșic.
Evitarea expunerii la poluanții aerieni de exterior este, din păcate, un obiectiv greu de atins în zilele noastre datorită urbanizării excesive. Cu toate acestea există unele măsuri care pot limita expunerea copiilor la aceste noxe respiratorii, de exemplu evitarea aerisirii locuinței în perioadele de trafic intens sau cu ceață densă (concentrația noxelor în aerul atmosferic este mai mare în aceste situații).
Evitarea expunerii copilului la concentrații crescute de poluanți aerieni de interior (de ex. compușii rezultați în urma arderilor combustibililor folosiți pentru încălzirea locuințelor sau pentru gătit) se poate realiza prin aerisirea regulată și frecventă a locuinței. Promovarea alimentației naturale (suport imunologic important al sugarului și copilului până la 2 ani) și alimentația echilibrată bogată în vitamine și minerale, constituie factori importanți care contribuie la o rezistență crescută a organismului față de infecții și la dezvoltarea unor forme mai ușoare de boală.
Nu în ultimul rând, lipsa expunerii sugarului și copilului mic la persoane care prezintă simptome de viroză respiratorie constituie o modalitate prin care poate fi evitată infecția cu virus sincițial respirator. În situațiile în care această expunere este inevitabilă (de ex. mama care alăptează sau persoana care îngrijește copilul are simptome de viroză respiratorie) este necesară purtarea unei măști care să acopere nasul și gura adultului bolnav.
Publicitate
