Un an suplimentar de educație ar putea reduce riscul de demență la vârste înaintate, inclusiv în cazul persoanelor cu predispoziție genetică pentru boala Alzheimer. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), care aduce noi dovezi despre legătura dintre educație și sănătatea creierului.
Cercetătorii au analizat efectele unei reforme educaționale introduse în Marea Britanie în anii 1970 și au identificat indicii că un an suplimentar de școlarizare ar putea contribui direct la reducerea riscului de demență.
Cum au demonstrat cercetătorii legătura dintre educație și demență
În 1972, Marea Britanie a adoptat o reformă prin care vârsta minimă până la care elevii erau obligați să rămână la școală a crescut de la 15 la 16 ani. Noua regulă s-a aplicat persoanelor născute începând cu 1 septembrie 1957.
Schimbarea le-a permis cercetătorilor să compare persoane născute în perioade apropiate, dintre care unele au fost nevoite să urmeze încă un an de școală, în timp ce altele au putut părăsi sistemul de învățământ mai devreme.
Potrivit Mediafax, pentru analiză, echipa a folosit date din UK Biobank, o bază amplă de informații medicale și genetice. Au fost evaluate datele a peste 100.000 de participanți, iar diagnosticele de demență au fost identificate prin intermediul registrelor medicale și al spitalizărilor.
Metoda, cunoscută drept „experiment natural”, le-a permis oamenilor de știință să estimeze efectul unui an suplimentar de educație, reducând influența unor factori precum mediul familial și situația socioeconomică.
Cu cât ar putea scădea riscul de demență după un an de școală
Rezultatele au indicat o reducere a incidenței cumulate a bolii Alzheimer și a altor forme de demență în rândul persoanelor afectate de reforma educațională.
Cercetătorii au estimat că un an suplimentar de școlarizare a fost asociat cu o scădere de aproximativ 0,88 puncte procentuale a incidenței cumulate a acestor afecțiuni în grupul analizat.
Totuși, autorii recomandă prudență în interpretarea rezultatului. Estimarea este relativ mare în raport cu numărul redus de cazuri de demență înregistrate în eșantion, iar amploarea exactă a efectului nu poate fi stabilită cu precizie.
În plus, participanții aveau cel mult aproximativ 65 de ani la momentul de referință al analizei. Monitorizarea lor pe măsură ce înaintează în vârstă va ajuta la clarificarea efectelor educației pe termen lung.
Educația ar putea conta și pentru persoanele cu risc genetic de Alzheimer
O altă componentă importantă a cercetării a vizat relația dintre educație și predispoziția genetică pentru demență.
Oamenii de știință au analizat variații genetice asociate bolii Alzheimer, inclusiv gena APOE4, cunoscută pentru legătura cu un risc crescut de apariție a acestei afecțiuni.
Rezultatele au indicat că efectul favorabil asociat educației suplimentare a fost vizibil și în rândul persoanelor cu risc genetic ridicat. În acest grup, cercetătorii au observat o incidență mai redusă a demenței în cazul celor care au fost nevoiți să rămână la școală încă un an.
Coautorul studiului, Leandro Carvalho, economist în domeniul sănătății la Universitatea din California de Sud, a explicat că genele influențează riscul de apariție a unei boli, dar nu determină inevitabil dezvoltarea acesteia.
De ce ar putea educația să protejeze sănătatea creierului
Mecanismul exact prin care școlarizarea ar putea reduce riscul de demență nu a fost încă stabilit. Cercetătorii iau în calcul mai multe explicații.
Un nivel mai ridicat de educație poate facilita accesul la locuri de muncă mai bine plătite, venituri mai mari și activități profesionale care stimulează funcțiile cognitive.
De asemenea, învățarea, memorarea și rezolvarea problemelor pot contribui la dezvoltarea abilităților cognitive, ale căror beneficii s-ar putea acumula de-a lungul vieții.
Studiul nu demonstrează însă care dintre acești factori explică în mod direct efectul observat.
Ce înseamnă rezultatele pentru prevenirea demenței
Cercetarea publicată în PNAS aduce noi dovezi că educația ar putea reprezenta un factor modificabil care influențează sănătatea creierului la vârste înaintate.
Rezultatele sunt importante mai ales pentru că efectul favorabil a fost observat inclusiv în cazul persoanelor cu predispoziție genetică pentru Alzheimer.
Totuși, un an suplimentar de școală nu garantează prevenirea demenței și nici nu elimină riscul genetic. Autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare și monitorizarea participanților pe termen lung pentru a confirma amploarea beneficiilor.
Studiul susține însă ideea că educația poate avea efecte asupra sănătății pe tot parcursul vieții, inclusiv asupra riscului de apariție a bolilor neurodegenerative.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
