Agnita. Criza merge mai departe

Dacă acum 20 de ani Agnita stătea foarte bine la capitolul economie, având 3 întreprinderi cu peste 4.000 de angajaţi, acum cifrele par destul de îngrijorătoare. Ponderea şomerilor în po­pulaţia stabilă cuprinsă în grupa de vârstă 18-62 ani este de peste 5%, cu 386 de şomeri în localitate, din care 170 sunt femei. Situaţia este mai îngrijorătoare dacă luăm în calcul faptul că peste 300 de persoane au depăşit această perioadă şi nu se regăsesc în evidenţa AJOFM Agnita. Patronii înterprinderilor din localitate nu dau un pronostic favorabil situaţiei economice a oraşului în perioada imediat următoare. Fabricile trecutului, fără viitor Întreprinderi precum Incstar (fostă Fipa), 9 Mai sau Imix au fost odată nume răsunătoare pe toată Valea Hârtibaciului şi nu numai, aducând mari venituri la bugetul local. Acum se zbat să supravieţuiască. Înterprinderea Incstar (FIPA) în anii dinaintea Revoluţiei avea peste 1.200 de angajaţi. În prezent are 270, cu o medie de vârstă de aproape 42 de ani, angajaţi care, deşi nu sunt mulţu­miţi de salariul pe care îl pri­mesc, spun că în condiţiile actuale nu au altă variantă. „Abia reuşim să ne continuăm activitatea în perioada aceasta, şi asta deoarece partenerul nostru pentru care lucrăm a redus numărul comenzilor. Totuşi, încercăm să ne orientăm nu numai spre extern, ci vom gândi o strategie şi pentru intern, unde sperăm să apară şi rezultate ceva mai con­cre­te” declară directorul general al Incstar, Vasile Manta. Un angajat al înterprinderii, întrebat despre cât de mulţumit este de salariul pe care îl primeşte a declarat: „La noi deocamdată se caştigă net 400 de lei, cred că şi în şomaj se cştigă mai bine, dar în Agnita nu găseşti alte posibilităţi” Mulţi sunt de aceaşi părere, dar conducerea înterprinderii spune că dacă ar ridica salariul, în câteva luni ar ajunge la faliment. Despre înterprinderea „1 Mai”se ştie că lucra pentru export cu aproximativ 1.000 de angajaţi, majoritatea fe­mei. În prezent, societatea numără 20 de angajaţi, care se bucură că au un loc de muncă, deşi nu e atât de bine plătit ca în anii trecuţi. „Stăm destul de prost la capitolul comenzi, pentru că am pierdut relaţia cu ruşii, iar în prezent ne descurcăm cum putem. Încercăm să supravieţuim în condiţii de criză” declară directorul societăţii Vasile Bărbat. Inte­riorul societăţii arată dezolant şi asta pentru că, se pare, nu sunt bani pentru investiţii în acest sens. Imix-ul avea la Revoluţie peste 1.100 de angajaţi şi era recunoscută pentru secţiile de tâmplărie şi mecanică pe plan naţional. Firma a intrat în faliment. Agnita de Spania Vremurile par apuse pentru economia oraşului, iar criza se pare că a generat o stare de tensiune printre cetăţenii acestuia, care pre­fe­ră să muncească în străinătate. Într-o localitate din Spania (Calatayud) sunt peste 1.000 de agniţeni, care, deşi nu o duc roz, spun că nu s-ar mai întoarce curând, pentru că oraşul Agnita este paralizat din punct de vedere economic. „Ar fi de dorit o situaţie mai bună pentru noi, încercăm să atragem investitori şi sperăm că odată cu refacerea infrastructurii să fim altfel priviţi de aceştia” declară primarul oraşului, Radu Curceanu. Investitorii Unul dintre investitorii oraşului, italian de origine spune că situaţia actuală este destul de îngrijorătoare pentru că majoritatea tinerilor au plecat, iar atunci când vine vorba de angajări, doar cei trecuţi de 35 de ani mai sunt interesaţi. Societatea pe care acesta o conduce părea o mare speranţă pentru oraş în 2004, când avea peste 250 de angajaţi, iar în prezent se pare că bate în retragere cu doar 40 de persone în toată înterprinderea. Speran­ţe­le vin de la societăţile noi înfiinţate, care sunt ceva mai optimiste, gen AMT, unde numărul angajaţilor a crescut de la an la an, în prezent ajungând la peste 250. Cei din conducerea acestei înterprinderi spun că doresc să înfiinţeze o nouă secţie cât mai curând posibil, unde să poată angaja tinerii care ies de pe băncile şcolii şi sunt interesaţi de un loc de muncă. În timp ce majoritatea oraşelor din judeţul Sibiu luptă pentru ieşirea din criză, Agnita se pare că nu prea are sorţi de izbândă, pentru că atât investitorii, cât şi cetăţenii văd un potenţial tot mai scăzut în economia oraşului. Dani Supţirel