Armenii, în continuare

MinoriTari Sârbi, armeni, ruşi-lipoveni, ucraineni, turci sau tătari. Acestea sunt cele mai mici comunităţi etnice din Sibiu, potrivit datelor recensământului populaţiei din octombrie 2011. Minoritari în vechiul oraş săsesc. Dar sibieni 100%. Alexandra Ion Cristea Diferitele etnii dau culoare comunităţii din care fac parte. Armenii, în mod excepţional, au constituit o comunitate sibiană în sine, concentrată în zona oraşului Dumbrăveni. Din fala de odinioară au rămas azi istoria şi amintirile, precum şi eforturile făcute împotriva curentului, spre prezervarea culturii şi a identităţii acestei etnii. La nivelul judeţului Sibiu mai există, potrivit recensământului din 2011, doar 16 persoane de origine armeană. La nivel naţional comunitatea armeană numără circa 1.800 de persoane, faţă de cele 3.400 recenzate în anul 1966 şi cei peste 15.000 de locuitori declaraţi în anul 1930. Sibiu 100% vă spune care sunt trăsăturile istorice ale acestei etnii aparte, dar mai ales, unde pot fi găsiţi azi armenii, respirând, în ciuda tuturor vicisitudinilor, aerul secolului al XXI-lea. Piei şi ziduri Meşteşugari şi comercianţi renumiţi, armenii au fost încurajaţi să îşi practice şi să îşi dezvolte liberi meseriile în Transilvania secolului al XVII-lea, după cum arată cercetătoarea CNM ASTRA Elena Potoroacă, în studiul său „Comunitatea armenilor din Dumbrăveni”. Oraşul care mai numără astăzi doar 10 locuitori de etnie armeană era recunoscut pentru două îndeletniciri practicate cu predilecţie în fostul Elisabethopolis: prelucrarea pieilor şi construcţiile. Mărturie a măiestriei meşterilor zidari armeni din Dumbrăveni stă astăzi chiar Biserica Armeană ,,Sf. Elisabeta”, a cărei construcţie a fost începută în anul 1766. „Este, ca dimnesiune, a doua biserică din lume, construită de comunitatea armeană”, a declarat pentru Sibiu 100% Ioan Călinescu, preşedintele Fundaţiei Armene din Dumbrăveni. Inima oraşului Atesataţi pentru prima oară în anul 1671, armenii au administrat Dumbrăveniul sub privilegiul acordat de principele Mihai Apafi al II-lea iar apoi au primit, în 1758, drepturi asupra întregului domeniu, împreună cu satele din jur. Învăţământul din actualul oraş şi-a avut începuturile în anul 1685, cu şcoala normală armeană, transformată în 1891 în şcoală elementară comunală. Dintre dascălii cei mai de seamă ai localităţii, profesorul, preotul şi istoricului Avedik Lukacs (1847-1909) a fost redactorul primei monografii a oraşului Dumbrăveni. Inima acestuia se mai păstrează şi azi într-o cutie aflată sub cheie în incinta Sacristiei Bisericii Armene din Dumbrăveni. Sărbători colorate În Sacristia catedralei există şi mai multe veşminte preoţeşti, vechi de peste 200 de ani. Textura şi culoarea lor diferă în funcţie de evenimentele pentru care sunt purtate: Sărbătorile de Paşte şi Crăciun – culoare roşie, înmormântarea – costumul negru, slujbele de peste an – veşminte în culori de la verde, albastru la auriu. Cea mai importantă procesiune specific armeană este organizată anual în data de 15 august, prilej de reuniune la Dumbrăveni, pentru membrii comunităţii armene de pretutindeni. Aceeaşi sărbătoare este celebrată şi în alte oraşe cu tradiţie, precum Suceava, loc în care, în continuarea unui obicei din sec al XIX-lea, credincioşii urcă dealul spre mănăstirea Hagigadar în genunchi. De colecţie O iniţiativă de excepţie pentru comunităţile minoritare din România a fost înfiinţarea Colecţiei Muzeale a Armenilor din Transilvania, deschisă în iulie 2010, în cadrul Castelului Apafi din Dumbrăveni. „Este vorba despre un loc în care au fost adunate informaţii esenţiale despre armeni, fotografii vechi, dar şi o serie de obiecte donate de membrii comunităţii, majoritates accesibile în sistem de muzeu virtual – prin intermediul unor panouri informative”, declară Ioan Călinescu (foto dreapta). Colecţia de la Dumbrăveni atrage câteva sute de turişti anual, dar cele mai importante sunt evenimentele culturale periodice organizate aici de filiala Uniunii Armenilor din România. „Este vorba despre concerte, expoziţii temporare, dar şi întâlniri ale comunităţii. Următoarele iniţiative vizează înfiinţarea unui punct de informare turistică în Dumbrăveni, precum şi traducerea monografiei oraşului”, explică Ioan Călinescu. Copiii oraşului sunt implicaţi de anul acesta într-un proiect care presupune înregistrarea poveştilor obiectelor armene din muzeul de la Dumbrăveni. Personalităţi armene Spiru Haret – matematician, fizician, politician • Gheorghe Asachi – scriitor şi jurnalist • Garabet Ibrăileanu – critic literar • David Ohanesian – bariton • Anda Călugăreanu – actriţă şi interpretă • Ana Aslan – medic specialist în gerontologie • Mihail Jora – compozitor • Krikor Zambaccian – colecţionar de artă, fondator al Muzeului Zambaccian. Genocidul armean Se referă la deportarea, în anul 1915, a armenilor de pe teritoriul Turciei aflate sub regimul naţionalist al „Junilor turci”. Între un milion şi două milioane de oameni au murit de foame, boli sau extenuare, în timpul acestui exod spre actualul deşert al Siriei. Momentul este comemorat anual de armeni, în 24 aprilie. Genocidul armenilor nu este recunoscut oficial de guvernul turc.