Cu grijă, pentru evrei

Îngrijirea unui monument istoric, respectarea programului de vizitare a acestuia, organizarea diferitelor evenimente care au loc la Sinagogă, dar mai ales pregătirea à la carte a unor meniuri ritualice pentru mesele de sărbătoare ale comunităţii mozaice din Sibiu. Toate acestea fac parte din fişa postului Ilenei Petreş, o sibiancă în vârstă de 79 de ani. Fără a avea o legătură religioasă cu enoriaşii evrei, femeia lucrează de aproape două decenii în cadrul Sinagogii din Sibiu. Denumirea meseriei sale este „îngrijitor al comunităţii”, sintagmă pe care Petreş o ia foarte în serios. „Soţul meu a început această prietenie. Eu am fost impresionată de acest popor liniştit, simplu şi foarte intelectual”, spune Ileana, născută în Gheorgheni, judeţul Cluj. Zilele acestea, în bucătăria Casei de Rugăciuni de lângă Sinagoga de pe strada Constituţiei e agitaţie mare. Luni, 18 aprilie începând cu ora 17 masa de Seder, pentru Pesach (Paşti) îi va reuni pe mulţi din membrii comunităţii evreieşti din judeţ. Secretul simplităţii Pregătirile pentru masa de Paşti ţin peste 20 de ore, timp în care Ileana Petreş prepară ingredientele, fierbe carnea, legumele şi găluştele pentru Seder. „Există trei momente principale la masă: gustarea, supa şi carnea. Fiecare dintre acestea se gătesc şi se prezintă într-un mod specific”, ne explică îngrijitoarea. Gustarea este aşezată pe o farfurie întinsă şi este compusă din rădăcinoase – frunze de pătrunjel, ridichi, hrean, un ou fiert tare, un cartof, o bucată de carne sau chiar un os şi un amestec de nuci, mere, scorţişoară şi miere numit Charoset. „Supa cu găluşte este servită fără zarzavat care este pus separat într-o farfurie pe masă, iar pentru al treilea fel, lângă carnea de vită Kosher se aşează un cartof fiert. Carnea se serveşte cu sfeclă roşie aşezată într-un bol separat”, ne explică răbdătoare Ileana Petreş. Simbolistica meniului Fiecare moment al mesei are un ritual predeterminat şi o însemnătate specială pentru cei care iau parte la aceasta. Pasca – înlocuitorul pâinii, tare şi crocantă ca un biscuit, simbolizează sclavia evreilor în Egipt – când au plecat, ei nu au avut timp să coacă pâine şi au făcut pâine nedospită cunoscută şi sub numele de Matzah. „Pasca se serveşte de Paşti la fiecare masă, dar şi cu 8 zile înaintea acestuia, înlocuind pâinea”, ne explică Ileana Petreş. La masa de Seder nu se foloseşte sare ci doar apă cu sare în care se înmoaie ouăle fierte sau diferitele preparate. Apa cu sare reprezintă lacrimile evreilor oprimaţi, dar şi bucuria libertăţii. Există reţete speciale de gătire a cărnii Kosher, dar şi a găluştelor pentru supă. „Carnea se ţine 2 ore în apă după care se scurge jumătate de oră înainte de fierbere. Găluştele se fac din ouă, la care se adaugă ulei, piper, sare şi făină de pască. Consistenţa lor e foarte importantă”, ne spune Petreş. Simbolistica bucăţii de carne se referă tot la eliberarea evreilor din sclavia Egiptului. Apropiere modestă Asistă de peste 19 ani la cinele de Pesach. Îşi petrece mare parte din cina de Seder în bucătărie, aranjând farfuriile şi având grijă ca totul să fie fără cusur. Cu toate acestea, Ileana Petreş este atentă la tot ceea ce se întâmplă în jurul ei. „E impresionant să vezi apropierea dintre aceşti oameni şi Dumnezeu. Totul este foarte modest, foarte simplu”, spune îngrijitoarea de confesiune romano-catolică. Deşi are o vârstă destul de înaintată, femeia care locuieşte la câteva minute distanţă de Sinagogă, nu îşi imaginează cum ar putea să renunţe la grija pentru evrei. „Aici mă simt ca între prieteni, iar aceşti prieteni au nevoie de mine”, spune Ileana Petreş. Paştele evreiesc Este sărbătoarea care marchează eliberarea evreilor din Egipt acum 3.000 de ani şi formarea naţiunii evreieşti. Are loc timp de 3 zile, începând de luni, 18 aprilie. În primele două seri de Paşti se ţin mese ceremoniale numite Seder în timpul cărora se povestesc momentele eliberării din Egipt. Povestea se numeşte Haggadah şi este o culegere de pasaje din Torah şi scrierile rabinilor. „Pesach, cu Haggadah în centru spune fiecărui evreu trei lucruri: cine este, de unde a venit şi ce reprezintă” (Centrul Comunitar Evreiesc). Din cauza numărului mic de enoriaşi, slujbele de la Sibiu nu se ţin în Sinagogă ci într-o clădire alăturată, numită Casa de Rugăciuni. De un an comunitatea de aici a rămas fără deservent de cult – persoana care oficiază şi citeşte rugăciunile din Torah. Cele şapte mitzvoturi (reguli de comportament) pentru Seder: 1) povestirea Exodului 2) mâncatul de matzah 3) mâncatul marrorului (al ierburilor amare); 4) mâncatul Afikomenului (o bucată de matzah suplimentară pentru desert, ca amintire a darului de Pesach) 5) spunerea Hallel-ului (Psalmi de laudă) 6) băutul a 4 pahare de vin 7) simularea unor acte de libertate şi aristocraţie -şezutul pe o perniţă şi statul întins în timpul mesei (www.jewish.ro) Alexandra Ion Cristea