15.2 C
Sibiu
vineri, martie 29, 2024

Daniela Stoica pledează pentru „casa verde”

Cele mai citite

ARPM Sibiu, milioane de euro pentru protejarea naturii Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu (ARPM Sibiu) desfăşoară anual proiecte europene în valoare de milioane de euro pentru gestionarea deşeurilor, biodiversitate sau eficienţă energetică. Despre proiecte din prezent, proiecte de viitor şi despre starea de mediu a judeţului Sibiu aflaţi în interviul următor, de la Daniela Stoica, director executiv. Rep.: Ce proiecte desfăşoară anul acesta ARPM Sibiu? Daniela Stoica: În prezent, suntem beneficiarii unui proiect cu un buget de 1.884.138 de euro în domeniul protecţiei naturii, „Conservarea acvilei ţipătoare mici în România”, finanţat prin Programul LIFE Natură şi Biodiversitate al UE Suntem parteneri şi în alte două proiecte în domeniul biodiversităţii: proiectul pentru natură şi comunităţi locale „PH + PRO MANAGEMENT Natura 2000”, în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu), şi proiectul „BIOREGIO Carpathians”, care urmăreşte dezvoltarea regională durabilă şi conectivitate ecologică în Carpaţi, finanţat prin Programul de cooperare BIOREGIO. În aprilie s-a finalizat proiectul „Parteneriat pentru un mediu curat”, în domeniul gestionării deşeurilor, finanţat prin Programul Norvegian de Cooperare, unde ARPM Sibiu a fost beneficiarul principal şi care a avut un buget de 2.400.000 de euro. De curând a fost aprobat şi vom semna contractul pentru proiectul „,Managementul conservativ al siturilor de importanţă comunitară Insulele Stepice de lângă Slimnic, Movilele de la Păucea şi Mlaca Tătarilor”, cu o valoare de 120.000 de euro, finanţat prin POS Mediu. Rep.: Cât de eficient din punct de vedere energetic s-a dovedit până acum „acoperişul verde” montat anul trecut, pe terasa ARPM Sibiu? D. S.: Pentru sibieni conceptul „acoperiş verde” este relativ nou. Casele cu „acoperiş verde” au apărut în zone unde materialele de construcţii erau limitate şi se întâlnesc des în zonele rurale din Scoţia, Anglia, Norvegia, Islanda. Acoperişul verde are rol de izolator pentru placa de beton şi pentru biroul de sub el, însă nu putem cuantifica eficienţa lui energetică, pentru că ar trebui să facem un calcul în raport cu toată construcţia şi ţinând cont de toate consumurile energetice ale clădirii. Pot să vă spun însă că ARPM Sibiu a contribuit, în 2010, la emisia de gaze cu efect de seră, cu 107.195 de tone de CO2, ceea ce ne-a determinat să cerem în iulie o finanţare de 4.059.241 de euro, prin Programul Norvegian de Cooperare, pentru proiectul „Calea verde spre dezvoltare durabilă”. Ne propunem să izolăm toată clădirea ARPM Sibiu, să amplasăm pe toate terasele „acoperişuri verzi” şi să ne apropiem de modelul de „clădire verde”. În ultimii cinci ani, nici un proiect de reabilitare a sistemelor de termoficare urbană Rep.: Ce proiecte aveţi în plan pentru 2012? D. S.: ARPM Sibiu are preocupări intense în ce priveşte absorbţia fondurilor europene. Am depus spre finanţare două proiecte prin Programul LIFE al Uniunii Europene, unul privind controlul calităţii deşeurilor rezultate din instalaţii de tratare biologică a deşeurilor din Regiunea 7 Centru, cu un buget de 1.061.534 de euro, iar celălalt – conservarea cristelului de câmp în România, cu un buget de 4.732.958 de euro. Mai avem o propunere de reducere a impactului negativ al proiectelor şi planurilor asupra reţelei Natura 2000 din Regiunea 7 Centru, cu un buget estimat la 697.132 de euro. Rep.: Există vreun proiect la nivelul judeţului Sibiu în domeniul reabilitării sistemului de termoficare urbană? D. S.: În ultimii cinci ani, în judeţul Sibiu, dar şi la nivelul Regiunii 7 Centru, nu a fost aprobat niciun proiect de reabilitare a sistemelor de termoficare urbană. Aceasta se datorează tendinţei de debranşare de la sistemele centralizate de furnizare a energiei termice, începută de cca. 10 ani. Singura centrală mai mare, funcţională şi autorizată din punct de vedere al protecţiei mediului, este S.C. CET S.A. Braşov care asigură agentul termic pentru o mare parte a populaţiei Braşovului. În restul municipiilor din regiune mai există centrale termice de capacitate mică, ce asigură agentul termic la nivel de cartiere, aşa cum este S.C. NUONSIB S.R.L. în Sibiu sau centrala de la blocurile ANL. Concentraţia de metale grele, mai mică unde se cultivă terenurile Reporter: Care este starea de mediu a judeţului Sibiu? D. S.: Starea de calitate a aerului în judeţul Sibiu este corespunzătoare. Pe primul semestru al acestui an, la Sibiu şi Copşa Mică nu s-a înregistrat nicio depăşire a valorilor-limită la indicatorii monitorizaţi: dioxid de sulf, oxizi de carbon, oxizi de azot, ozon şi pulberile. Doar la Mediaş s-au înregistrat 12 depăşiri pentru praf. În ce priveşte calitatea vegetaţiei, laboratorul ARPM Sibiu a prelucrat probe de legume în toamna anului 2010, din gospodăriile oamenilor din Răşinari, considerată o zonă nepoluată de referinţă, Copşa Mică, Târnăvioara şi Mediaş. Analizele au arătat o uşoară scădere, în ultimii ani, a gradului de încărcare cu metale grele în zona Copşa Mică-Mediaş. În ce priveşte solul, sunt monitorizate zonele cu poluare istorică, Copşa Mică, şi localităţile limitrofe pe o rază de cca. 40 de km, iar probele au arătat că există încă depăşiri ale concentraţiilor faţă de limitele admise, pentru zinc şi plumb. S-a observat că în zonele unde grădinile au fost arate şi cultivate, valorile acestor concentraţii de metale grele au fost mai mici decât în zonele nelucrate. După aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru Roşia Montană, subiectul e trecut sub tăcere Rep.: Care au fost motivele pentru care aţi aprobat, la începutul anului, Planul Urbanistic Zonal pentru Roşia Montană? D. S.: Planul Urbanistic Zonal pentru zona de dezvoltare industrială Roşia Montană a fost iniţiat, elaborat şi adoptat prin HCL nr. 45/2002 şi 46/2002 şi HCL 1/2009. Evaluarea s-a realizat şi în context transfrontalier. Au existat dezbateri publice şi consultări cu autorităţile competente pentru protecţia mediului din partea ungară, care s-au finalizat conform adresei MMP nr. 79826/DM/22.03.2010. La analiza calităţii Raportului de mediu am luat în considerare punctele de vedere primite de la celelalte autorităţi, rezultatele consultărilor cu publicul şi a consultărilor în context transfrontalier. Au fost luate în considerare observaţiile şi comentariile justificate şi pertinente pentru faza de planificare. Rep.: Din punctul dumneavoastră de vedere există vreun pericol în ce priveşte exploatarea cu cianură de la Roşia Montană? D. S.: A.R.P.M. Sibiu are competenţe doar în a analiza şi a aviza partea de plan, respectiv amenajarea teritorială a zonei. Aspectele şi detaliile tehnice privind proiectul minier vor fi reglementate prin acordul de mediu, procedură aflată în derulare la autoritatea centrală pentru protecţia mediului, respectiv Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ioana Mălău

spot_img
spot_img
Ultimele știri

Retrospectivă. Primarii Sibiului 1990 – 2024

Activitatea Primăriei Sibiu, după Revoluția din 1989, se împarte în două perioade distincte: înainte și după Klaus Iohannis, în...
spot_img
Shortcode field is empty!

Știri pe același subiect