26.2 C
Sibiu
vineri, iunie 21, 2024

Voluntari fără vârstă

Publicitate

Cele mai citite

Clubul de aur al Pensionarilor Crucii Roşii Sibiu este o oază pentru pensionarii sibieni. Un grup de doamne peste 55 de ani se bucură de o a doua tinereţe. Voluntariatul în cadrul clubului le face să se simtă din nou tinere şi utile comunităţii. Activităţile desfăşurate aici le fac să se auto-descopere şi le oferă posibilitatea socializării. Aceste doamne au uitat ce însemană singurătatea bătrâneţii şi sunt mereu gata de acţiune. La Crucea Roşie Sibiu am găsit agitaţie mare. ªase doamne pen­sionare îşi pregăteau recuzita pentru o nouă activitate. Puteai auzi răsete şi multă voie bună. Se povestea despre nepoţi, viaţa în Sibiu şi activităţi viitoare. Am intrat timid, cu respectul cuvenit vârstei. Dar am fost primit imediat cu zâmbete şi multă energie de membrele Clubului de Aur al Pensionarilor. Am stat de vorbă cu una dintre ele, doamna Elena Dănilă. O nouă viaţă la 61 de ani Doamna Elena, cum îi spun tinerii de la Crucea Roşie, e un exemplu de viaţă, care nu se sfârşeşte odată cu pensia. La 61 de ani s-a înscris voluntară la Clubul de Aur al Pensionarilor. �Mergeam prin pasajul Dumbrava într-o zi din 2007. Am văzut un afiş care invita pensionarii la Clubul de Aur pentru gimnastică specială şi alte activităţi. Eram deja pensio­nată de ceva ani şi simţeam că m-am izolat de lume. Aşa că am venit la Crucea Roşie să văd ce e cu acest club. Nu am regretat!�. Aşa îşi începe povestea Elena Dănilă, acum la 63 de ani, fiind una dintre cele mai active voluntare ale Crucii Roşii din Sibiu. Ne povesteşte cum a venit la primele întâlniri ale clubului şi a cunoscut alte doamne aflate în pensie. Nu prea ştiau exact ce înseamnă a fi voluntar, dar spun că le plăceau întâlnirile de la Club. Marţea şi Joia � Zilele de Aur Clubul lansat de Crucea Roşie în 2007, pornise ca idee pentru o activitate de vară. Treptat, datorită implicării persoanelor vârstnice, s-a transformat într-o activitate per­manentă. De două ori pe săp­tămână, marţi şi joi, de la 10.30, se adună lumea. Marţea au program de gimnastică spe­cial cre­ată pentru pen­­sionari de către un asistent so­cial. �Mai şi dansăm, nu facem doar gim­­nastică. Ne-am plicitisi doar cu unu, doi, trei. Aşa că ne mişcăm pe muzică. Domnişoara Cristina ne arată mişcările�, ne povesteşte veselă Elena Dănilă. Simte că este la a doua tinereţe. După o viaţă de muncă şi atenţie acordată familiei, doamna Elena simte că face ceva pentru ea şi cei asemeni ei. Joia e dedicată activităţilor de lucru ma­nual şi discuţiilor. Domnişoara Cristina Parcă desprinsă dintr-un basm cu zâne, Cristina Bâzu este asistentul social care îndrumă activităţile Clubului de Aur. O fire mereu veselă şi atentă la nevoile prietenelor sale mai în vârstă. �Să vă arăt pe cea mai în vârstă voluntară a noastră. Are 88 de ani. Se numeşte Chiţimia Eugenia. Azi nu a putut veni, dar data viitoare sigur va fi aici. E atât de energică!�, ne spune Cristina, în timp ce ne trage de mână pentru a se lăuda cu echipa ei din Clubul de Aur. Se vede din reacţia doamnelor de la Club că o iubesc şi ţin mult la ea. Unde sunt bărbaţii? Am întrebat-o pe Elena Dănilă dacă e un club exclusiv pentru femei. �Nu! Doar că am fost 16 femei de la început. Apoi unele nu au mai putut veni pentru că trebuia să aibă grijă de nepoţi. Aşa am rămas doar şase. Sperăm însă să se înscrie cât mai mulţi pensionari. Fie ei şi bărbaţi. Femeile sunt mai deschise pentru activităţile acestea voluntare şi de aceea vin la Club�, ne-a explicat doamna Elena. Apoi ne-a arătat câteva din realizările clubului: mărţişoare, felicitări de Crăciun şi multe obiecte de artizanat. Multe au fost oferite bătrânilor din centre specializate, altele au fost oferite la bazar pentru strângeri de fonduri. �Aici am găsit multă căldură!� Am întrebat-o pe doamna Elena Dănilă de ce a rămasă fidelă Clubu­-lui de Aur. �Mă simt mai bine când vin aici. Acasă am treburile gos­podăriei de care mă ocup, apoi vin aici şi am cu cine vorbi despre tot ceea ce am pe suflet. Când avem probleme mai delicate cei de la Crucea Roşie aduc un psiholog cu care să ne sfătuim. Aici am găsit multă căldură!�. Apoi ne-a povestit că pentru ea Clubul a fost o experienţă nouă. Vara trecută a participat la tabăra voluntarilor de la Curmătură. Era singura pensionară de acolo, dar s-a simţit din nou tânără. �Atunci am dormit pentru prima oară în cort!�, exclamă femeia. Această tabără i-a rămas ca o amintire frumoasă şi spune că ar fi regretat dacă n-ar fi mers acolo. Clubul i-a mai adus o surpriză anul acesta. La 1 februarie va pleca pentru două săptămâni în Italia într-un schimb de experienţă cu voluntari vârstnici din cinci ţări. �Nu credeam să apuc ziua asta vreodată. Nu am ieşit din ţară niciodată. Nici nu aş fi avut curaj. Dar de când vin la club simt că am energie să fac orice!� Sfaturi pentru pensionari �Merită foarte mult să faci voluntariat la vârsta a treia. Ne în­­tâlnim mai multe persoane, schim­băm impresii, idei. E altă atmosferă aici. Te face să ieşi din rutina de zi cu zi. Rog persoanele vârstnice să vină la Clubul de Aur. Nu se face efort mare, e ceva plăcut şi util.� Acesta este mesajul pe care voluntara Elena Dănilă, 63 de ani, a dorit să îl transmită celor de o vârstă cu ea. Cei care doresc să par­tici­pe la Clubul de Aur organizat de Crucea Roşie pot suna la telefon 0269-217646 sau pot merge direct la se­diul Crucii Roşii Sibiu, Str. Xen­­o­pol nr. 1, în spatele Agen­ţiei CFR.

Publicitate

Publicitate

spot_img
Ultimele știri

FOTO – Final de poveste: Retragere cu torțe la Școala Gimnazială 3 Copșa Mică

Absolvenţii claselor a VIII-a de la Şcoala Gimnazială din Copşa Mică au avut parte de un final de ciclu...

Publicitate

Cele mai citite

Clubul de aur al Pensionarilor Crucii Roşii Sibiu este o oază pentru pensionarii sibieni. Un grup de doamne peste 55 de ani se bucură de o a doua tinereţe. Voluntariatul în cadrul clubului le face să se simtă din nou tinere şi utile comunităţii. Activităţile desfăşurate aici le fac să se auto-descopere şi le oferă posibilitatea socializării. Aceste doamne au uitat ce însemană singurătatea bătrâneţii şi sunt mereu gata de acţiune. La Crucea Roşie Sibiu am găsit agitaţie mare. ªase doamne pen­sionare îşi pregăteau recuzita pentru o nouă activitate. Puteai auzi răsete şi multă voie bună. Se povestea despre nepoţi, viaţa în Sibiu şi activităţi viitoare. Am intrat timid, cu respectul cuvenit vârstei. Dar am fost primit imediat cu zâmbete şi multă energie de membrele Clubului de Aur al Pensionarilor. Am stat de vorbă cu una dintre ele, doamna Elena Dănilă. O nouă viaţă la 61 de ani Doamna Elena, cum îi spun tinerii de la Crucea Roşie, e un exemplu de viaţă, care nu se sfârşeşte odată cu pensia. La 61 de ani s-a înscris voluntară la Clubul de Aur al Pensionarilor. �Mergeam prin pasajul Dumbrava într-o zi din 2007. Am văzut un afiş care invita pensionarii la Clubul de Aur pentru gimnastică specială şi alte activităţi. Eram deja pensio­nată de ceva ani şi simţeam că m-am izolat de lume. Aşa că am venit la Crucea Roşie să văd ce e cu acest club. Nu am regretat!�. Aşa îşi începe povestea Elena Dănilă, acum la 63 de ani, fiind una dintre cele mai active voluntare ale Crucii Roşii din Sibiu. Ne povesteşte cum a venit la primele întâlniri ale clubului şi a cunoscut alte doamne aflate în pensie. Nu prea ştiau exact ce înseamnă a fi voluntar, dar spun că le plăceau întâlnirile de la Club. Marţea şi Joia � Zilele de Aur Clubul lansat de Crucea Roşie în 2007, pornise ca idee pentru o activitate de vară. Treptat, datorită implicării persoanelor vârstnice, s-a transformat într-o activitate per­manentă. De două ori pe săp­tămână, marţi şi joi, de la 10.30, se adună lumea. Marţea au program de gimnastică spe­cial cre­ată pentru pen­­sionari de către un asistent so­cial. �Mai şi dansăm, nu facem doar gim­­nastică. Ne-am plicitisi doar cu unu, doi, trei. Aşa că ne mişcăm pe muzică. Domnişoara Cristina ne arată mişcările�, ne povesteşte veselă Elena Dănilă. Simte că este la a doua tinereţe. După o viaţă de muncă şi atenţie acordată familiei, doamna Elena simte că face ceva pentru ea şi cei asemeni ei. Joia e dedicată activităţilor de lucru ma­nual şi discuţiilor. Domnişoara Cristina Parcă desprinsă dintr-un basm cu zâne, Cristina Bâzu este asistentul social care îndrumă activităţile Clubului de Aur. O fire mereu veselă şi atentă la nevoile prietenelor sale mai în vârstă. �Să vă arăt pe cea mai în vârstă voluntară a noastră. Are 88 de ani. Se numeşte Chiţimia Eugenia. Azi nu a putut veni, dar data viitoare sigur va fi aici. E atât de energică!�, ne spune Cristina, în timp ce ne trage de mână pentru a se lăuda cu echipa ei din Clubul de Aur. Se vede din reacţia doamnelor de la Club că o iubesc şi ţin mult la ea. Unde sunt bărbaţii? Am întrebat-o pe Elena Dănilă dacă e un club exclusiv pentru femei. �Nu! Doar că am fost 16 femei de la început. Apoi unele nu au mai putut veni pentru că trebuia să aibă grijă de nepoţi. Aşa am rămas doar şase. Sperăm însă să se înscrie cât mai mulţi pensionari. Fie ei şi bărbaţi. Femeile sunt mai deschise pentru activităţile acestea voluntare şi de aceea vin la Club�, ne-a explicat doamna Elena. Apoi ne-a arătat câteva din realizările clubului: mărţişoare, felicitări de Crăciun şi multe obiecte de artizanat. Multe au fost oferite bătrânilor din centre specializate, altele au fost oferite la bazar pentru strângeri de fonduri. �Aici am găsit multă căldură!� Am întrebat-o pe doamna Elena Dănilă de ce a rămasă fidelă Clubu­-lui de Aur. �Mă simt mai bine când vin aici. Acasă am treburile gos­podăriei de care mă ocup, apoi vin aici şi am cu cine vorbi despre tot ceea ce am pe suflet. Când avem probleme mai delicate cei de la Crucea Roşie aduc un psiholog cu care să ne sfătuim. Aici am găsit multă căldură!�. Apoi ne-a povestit că pentru ea Clubul a fost o experienţă nouă. Vara trecută a participat la tabăra voluntarilor de la Curmătură. Era singura pensionară de acolo, dar s-a simţit din nou tânără. �Atunci am dormit pentru prima oară în cort!�, exclamă femeia. Această tabără i-a rămas ca o amintire frumoasă şi spune că ar fi regretat dacă n-ar fi mers acolo. Clubul i-a mai adus o surpriză anul acesta. La 1 februarie va pleca pentru două săptămâni în Italia într-un schimb de experienţă cu voluntari vârstnici din cinci ţări. �Nu credeam să apuc ziua asta vreodată. Nu am ieşit din ţară niciodată. Nici nu aş fi avut curaj. Dar de când vin la club simt că am energie să fac orice!� Sfaturi pentru pensionari �Merită foarte mult să faci voluntariat la vârsta a treia. Ne în­­tâlnim mai multe persoane, schim­băm impresii, idei. E altă atmosferă aici. Te face să ieşi din rutina de zi cu zi. Rog persoanele vârstnice să vină la Clubul de Aur. Nu se face efort mare, e ceva plăcut şi util.� Acesta este mesajul pe care voluntara Elena Dănilă, 63 de ani, a dorit să îl transmită celor de o vârstă cu ea. Cei care doresc să par­tici­pe la Clubul de Aur organizat de Crucea Roşie pot suna la telefon 0269-217646 sau pot merge direct la se­diul Crucii Roşii Sibiu, Str. Xen­­o­pol nr. 1, în spatele Agen­ţiei CFR.

Publicitate

Publicitate

spot_img
Ultimele știri

FOTO – Final de poveste: Retragere cu torțe la Școala Gimnazială 3 Copșa Mică

Absolvenţii claselor a VIII-a de la Şcoala Gimnazială din Copşa Mică au avut parte de un final de ciclu...

Știri pe același subiect