O titrează prima pagină a tuturor publicațiilor lumii. Joi, 5 decembrie s-a stins din viață, la vârsta de 95 de ani, Nelson Mandela, erou al luptei împotriva apartheidului și primul președinte de culoare al Africii de Sud. „Fostul președinte Nelson Mandela ne-a părărsit (…), acum este în pace. Națiunea și-a pierdut cel mai ilustru fiu”, a declarat președintele Jacob Zuma, în cursul unei intervenții în direct la postul național de televiziune. „S-a stins în pace (…) Poporul nostru pierde un părinte”, a adăugat el, după care a anunțat că drapelele vor fi coborâte în bernă cu începere de vineri și până la funeralii, fără să precizeze data exactă. „Ne exprimăm adânca recunoștință pentru o viață trăită în serviciul oamenilor acestei țări și al cauzei omenirii”, a continuat șeful statului sud-african. „Este un moment de profundă durere (…) Te vom iubi mereu, Madiba”, a menționat Zuma.
„Să ne comportăm cu demnitatea și respectul pe care Madiba le întruchipa”, a adăugat Jacob Zuma care a folosit numele de clan al eroului luptei împotriva apartheidului, un nume familiar tuturor sud-africanilor pentru a-și desemna idolul. Funeraliile fostului președinte sud-african Nelson Mandela, care a decedat joi noaptea la vârsta de 95 de ani, vor avea loc nu mai devreme de o săptămână, în satul copilăriei sale, informează canalul de televiziune CNN, preluat de agenția rusă de presă Ria Novosti, citând surse din guvernul sud-african. Deși guvernul Africii de Sud nu a stabilit încă data exactă a funeraliilor fostului președinte, surse oficiale de la Pretoria au afirmat că funeraliile ar putea avea loc peste o săptămână. Potrivit surselor respective, corpul neînsuflețit al lui Mandela la un spital militar și îmbălsămat. Serviciile funerare ar urma să se desfășoare pe stadionul de fotbal din Johannesburg, unde în 2010 a avut loc finala Cupei Mondiale de fotbal. Se așteaptă ca la ceremoniile funerare să participe mai mulți șefi de stat și o serie de figuri marcante din lumea întreagă. După aceea, de la Johannesburg, corpul neînsuflețit lui Nelson Mandela va fi transportat pentru o ceremonie de rămas bun în capitala țării, Pretoria. Aici, sicriul va fi depus sub o cupolă transparentă la reședința guvernului sud-african. Abia săptămâna viitoare, pe 12 sau 13 decembrie, un avion militar va transporta trupul neînsuflețit al primului președinte de culoare al Africii de Sud în satul copilăriei sale Qunu (satul mamei sale), unde sunt înmormântați și unii dintre cei șase copii ai săi: Makgaho, fiul cel mare al lui Mandela, care a murit în 2005 de SIDA la vârsta de 55 de ani; prima sa fată — Makaziwe, decedată în 1948 la vârsta de nouă ani, și al doilea fiu, Thembekile, care a decedat în 1969 la vârsta de 24 de ani.
O parte din mesajele liderilor lumii
Liderii lumii și-au arătat regretul și respectul față de Nelson Mandela. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii s-a declarat „profund întristată” de mortea fostului lider african Nelson Mandela, salutând acțiunea sa „neobosită” pentru o „Africă de Sud pacificată”.
Barack Obama, primul președinte de culoare al Statelor Unite, a adus un profund omagiu lui Nelson Mandela, primul președinte de culoare al Africii de Sud, salutând un om „curajos, profund bun”. „Datorită demnității neîmblânzite și a voinței sale de nezdruncinat de a-și sacrifica propria libertate pentru libertatea celorlați, el a transformat Africa de Sud și ne-a emoționat pe toți”, a declarat Barack Obama de la Casa Albă.
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a salutat în persoana lui Nelson Mandela, stins din viață joi, „o sursă de inspirație” pentru lumea întreagă. „Trebuie să ne inspirăm din înțelepciunea, hotărârea și angajamentul său ca să depunem eforturi pentru o lume mai bună”, a declarat el reprezentanților presei acreditați la ONU.
„O mare lumină s-a stins în lume”, a scris David Cameron, premierul Marii Britanii, pe contul său de Twitter. „Nelson Mandela era un erou al timpurilor noastre. Am cerut ca drapelul să fie coborât în bernă la numărul 10”, pe Downing Street.
Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au deplâns vineri, într-un mesaj comun, decesul lui Nelson Mandela. „Aceasta este o zi foarte tristă, nu numai pentru Africa de Sud, ci pentru întreaga comunitate internațională. Deplângem moartea uneia dintre cele mai importante figuri politice ale vremurilor noastre. Nelson Mandela a fost cheia transformării Africii de Sud în țara democratică care este astăzi”, au afirmat cei doi lideri europeni.
Dalai Lama a declarat vineri că a pierdut odată cu moartea lui Nelson Mandela „un prieten drag”, aducând un omagiu „omului de curaj, cu principii și de o integritate incontestabilă”, într-un mesaj de condoleanțe adresat familiei sale. Șeful spiritual tibetan în exil a estimat că „cel mai bun omagiu pe care i l-am putea aduce este de a face tot ce putem pentru a contribui la respectul pentru unitatea umanității și de a lucra pentru pace și reconciliere așa cum a făcut el”, într-o scrisoare publicată pe site-ul său.
Președintele Traian Băsescu a transmis vineri un mesaj de condoleanțe, în care apreciază că fostul președinte sud-african a contribuit decisiv la construirea unei noi viziuni despre demnitatea umană. „Am primit cu durere vestea morții lui Nelson Mandela, personalitate excepțională a timpurilor noastre care a contribuit decisiv la construirea unei noi viziuni despre demnitatea umană. Cu perseverență și seninătate, Nelson Mandela și-a urmat dorința de a crede în puterea oamenilor de a înțelege că, uneori, ceea ce ne desparte poate fi doar o barieră artificială care trebuie să cadă în fața propriei noastre umanități. Ca lider politic, Nelson Mandela a fost și va rămâne un simbol al curajului și al rațiunii care pot înfrânge obstacole aparent de netrecut. Am convingerea că moștenirea sa va inspira generațiile viitoare în căutarea binelui comun și a temeiurilor libertății”, subliniază Băsescu în mesaj.
Cine a fost Nelson Mandela
În perioada în care Europa era răvășită de război, Mandela, alături de William Nkomo, Walter Sisulu, Oliver R. Tambo, Ashby P. Mda, a constituit un grup de acțiune a cărui menire era promovarea printre persoanele de culoare a celor mai elementare drepturi ale omului. În septembrie 1944, grupul și-a luat denumirea de Liga Tinerilor din Congresul Național African. Necazurile și lupta propriu-zisă cu autoritățile au început în 1948, când Partidul Național, cel care-i reprezenta pe albi și promova politica de apartheid, a câștigat fără probleme alegerile generale. În aceste condiții, Congresul Național African nu a recunoscut alegerile și a îndemnat toate persoanele de culoare la boicot.
Spiritul organizatoric al lui Nelson Mandela s-a făcut remarcat în alcătuirea unui program politic al Ligii Tinerilor. Se milita pentru egalitatea în drepturi a tuturor africanilor și reprezentarea directă în Parlament. Totodată, programul lui Mandela specifica și revizuirea dreptului de proprietate (în a
cel moment persoanele de culoare nu aveau dreptul să dețină proprietăți funciare), precum și accesul la educație și cultură în mod liber, fără discriminări rasiale. Odată cu apariția legii apartheid-ului și promovarea ei fără rezerve de către Partidul Național, Nelson Mandela împreună cu tinerii săi colaboratori au început o campanie de împotrivire în rândurile africanilor. Autoritățile au dispus arestarea sa și a apropiaților săi. Mandela a primit o sentință de privare de libertate cu suspendare, fiind acuzat de promovarea comunismului. De asemenea, a fost declarat persona non-grata în Johannesburg timp de șase luni.
În ciuda restricției, Mandela și-a continuat activitatea de avocat alături de Oliver Tambo, reprezentând în instanță persoanele de culoare nedreptățite de legea apartheid-ului. Din cauza legii segregației, a fost nevoit să-și mute cabinetul de avocatură din centrul capitalei într-o suburbie, iar clienții care doreau să ia legătura cu el erau opriți de poliție și intimidați. La sfârșitul anilor ’50, Mandela a militat împotriva legii segregației în universități. Mandela a fost arestat de mai multe ori, judecat pentru înaltă trădare, iar Congresul Național a fost scos în afara legii.
În 1961, s-a votat o Constituție prin care politica de apartheid devenea politică de stat. Mandela a adoptat o poziție extremă, îndemnând populația de culoare, printr-o serie de discursuri, la grevă generală. Răspunsul autorităților a fost unul extrem de dur: mobilizarea armatei și declararea stării de urgență. Mandela, nedorind să-și vadă țara și compatrioții implicați într-un război civil sângeros și distrugător, a continuat lupta clandestin. În același an, liderii africanilor de culoare, în frunte cu Nelson Mandela, au hotărât formarea unei grupări radicale de luptă contra guvernului. Legile apartheid-ului deveniseră tot mai dure, persoanele de culoare erau bătute pe stradă și maltratate de oricine, fără ca poliția să intervină. Populația majoritară devenea astfel o forță de muncă în mâna minoritarilor albi. Mandela a participat, în 1962, la Conferința Pan-africană pentru Promovarea Drepturilor Omului, unde a fost primit cu deosebită simpatie. La întoarcerea în țară a fost arestat sub acuzația de părăsire ilegală a țării și îndemn la revoltă. Condamnat la închisoare pe viață, la 12 iunie 1964, a fost eliberat, după 26 de ani de detenție, la 11 februarie 1990.
În 1991, la prima Conferință a Congresului Național African (ANC) ținută pe teritoriul Africii de Sud, Nelson Mandela a fost ales președinte, iar bunul său prieten Oliver Tambo a fost însărcinat să organizeze alegeri generale.
La 10 mai 1994, Nelson Mandela a depus jurământul, devenind primul președinte de culoare al Africii de Sud. În perioada în care a fost președinte al Republicii Africa de Sud, 1994-1999, țara sa a avut o creștere economică spectaculoasă, fiind considerată totodată un model de toleranță și de promovare a egalității în drepturi.
Anul 1993 i-a adus și recunoașterea internațională și respectul tuturor liderilor mondiali, prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace, alături de fostul președinte al Africii de Sud, Frederik Willem de Klerk. A primit peste 250 de distincții și medalii. În 1996 a ratificat o nouă constituție a statului sud-african. În 1999 s-a retras de pe scena politică.
În 2003, a organizat primul dintr-o serie de concerte mondiale în cadrul campaniei sale anti-SIDA, numită 46664, după vechiul număr purtat în închisoare și a anunțat public, în 2005, că unul dintre fiii săi a murit din cauza acestei boli. În 2004, a creat Fundația Nelson Mandela, Fondul Nelson Mandela pentru copilărie și Fundația Mandela Rhodes pentru a-și continua activitatea umanitară.
În iulie 2007, cu ocazia aniversării împlinirii a 89 de ani, fostul președinte sud-african a lansat, la Johannesburg, un grup de reflecție asupra problemelor planetei — ‘The Elders’, din care fac parte foști lideri politici ai lumii, între care Kofi Annan (secretar general al ONU) și Jimmy Carter (președinte al SUA).”Acest grup poate vorbi liber și cu siguranță /…/ Ei nu au în față o carieră de construit, alegeri pe care să le câștige sau alegători pe care să-i satisfacă”, a explicat Mandela.
La 29 august 2007, Nelson Mandela a fost prezent în capitala Marii Britanii la ceremonia de dezvelire a uriașei statui din bronz masiv, ridicată în onoarea sa. Statuia, înaltă de 2,74 metri, a fost amplasată în piața din fața parlamentului britanic, stând alături de cele ale lui Abraham Lincoln și Winston Churchill, și reprezintă un simbol al acelor care au rezistat în fața opresiunii. ‘Cu toate că această statuie este a unui singur om, ar trebui să îi reprezinte pe toți aceia care au rezistat în fața opresiunii, mai ales pe locuitorii țării mele’, a spus Mandela în fața miilor de britanici, care au participat la eveniment, precizând că acest fapt este o adevărată ‘onoare’ pentru el.
În noiembrie 2009, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 18 iulie (ziua sa de naștere) ca fiind Ziua Mandela.
Prima bancnotă sud-africană ce are imprimat chipul său a fost pusă în circulație în noiembrie 2012.
Nelson Mandela nu a mai apărut în public de la finala Campionatului mondial de fotbal, organizat, în 2010, de țara sa.
În luna decembrie 2012, a fost spitalizat fiind tratat pentru o infecție pulmonară, și a fost supus unei operații pentru eliminarea unor calculi biliari.
Starea sănătății sale a fost monitorizată permanent. (Sursa Agerpres)
